Un mare istoric, care a scris despre revoluția comunistă din Rusia, din 1917, nota că victoria acestei revoluții a fost o surpriză pentru toată lumea, dar în primul rând pentru Lenin. Tot așa cum căderea comunismului, în 1989, a fost o surpriză pentru toată lumea, dar în primul rând pentru marii analiști de politică internațională de pretutindeni, între care reputatul filosof francez Raymond Aron. Orice speranță privind o schimbare de regim, în România ori în alte țări comuniste, murise. Și cum comunismul devenise pentru noi un dat istoric, căutam – pe cât era posibil – să ne facem viața suportabilă.
La Scânteia tineretului, am găsit o preocupare pentru dezbateri culturale greu de imaginat pentru generațiile de astăzi. Lucreția Lustig, șefa secției de învățământ, reușise o performanță extraordinară. În vremea aceea, România avea una dintre cele mai mari școli de matematică din lume. Nume de reputație mondială din această școală, între care Miron Nicolescu, Gheorghe Vrânceanu, Grigore Moisil, cărora li s‑au alăturat treptat academicianul Costin Nenițescu, unul dintre cei mai mari chimiști din lume, academicianul Ștefan Milcu, alți numeroși savanți erau prezenți seara, deseori săptămânal, la mesele noastre rotunde despre „Studentul și cultura generală”. Sigur că erau constrângeri. Și teme politice de neocolit. Dar ziarele vremii publicau frecvent cronici de filme, de teatru, analizau cărți sau organizau dezbateri de idei. Foarte multe dezbateri de idei. Timp de două decenii – anii ‘60, cu o mai mare deschidere și cu mai multe limite în anii ‘70 – puteam să abordăm teme ca excelența în profesie, calitatea vieții sau să‑l întreb cu ocazia unui interviu pe academicianul Nicolae Gh. Lupu, unul dintre cei mai mari medici ai noștri, ce nu știu românii că nu știu. Iar el să răspundă: „Nu știu că nu știu să‑și organizeze munca în așa fel încât să să valorifice resursele materiale și mai cu seamă imensa noastră rezervă de inteligență”. (www.juridice.ro 9 septembrie 2022)
■ Jurnalist, economist, consilier al Guvernatorului BNR
***
Lucreția Lustig, romancier, jurnalist, s‑a născut în data de 24 iunie 1933. A urmat cursurile Facultății de Filosofie, iar după primul an s‑a transferat la Facultatea de Limba și Literatura română a Universității din București. Din mai 1952, la nici 19 ani, a exercitat funcția de reporter la ziarul Scânteia tineretului, secția de învățământ, unde a lucrat 26 de ani. A semnat sute, mii de articole, la începuturi și cu numele Lucreția Ilieș. S‑a format ca ziarist la școala de jurnalistică, reprezentată de ziarul Scînteia tineretului, dacă ne gândim că a fost colegă cu Fănuș Neagu, Radu Cosașu, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Eugen Mandric, Ștefan Iureș, Nicolaie Tic, Iosif Sava, ca să amintim doar câteva nume care au semnat în paginile celebrului cotidian al vremii. I se acceptă transferul la Redacția de Învățământ a Radio‑Televiziunii, ca secretar responsabil de redacție. Este membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Lucreția Lustig a publicat romanele Scrisoare din copilărire, Editura Cartea Românească, 1980; Pânda, Editura Dacia, 1994; Cuvintele tăcerii, Editura Dacia, 2006.
A fost căsătorită cu scriitorul și jurnalistul Oliver Lustig (n. 4 noiembrie 1926, Șoimeni, județul Cluj – d. 19 aprilie 2017, București), scriitor, ziarist militar, general‑maior al Armatei Române, care a supraviețuit printr‑un miracol în lagărul de exterminare Auschwitz și a publicat o serie de cărți despre acele experiențe la limită (Însemnări din preajma crematoriului, Dicționar de lagăr, Viața în imperiul morții, Atunci, acolo… la Auschwitz, Ce rost are să vorbim despre Holocaust? ș.a.)
Fiul ei, Adrian Lustig (n. 29 septembrie 1953 – d. 22 iulie 2023, București), romancier, dramaturg, scenarist, producător de film și om de afaceri, a publicat romanele Romanță cu stagiari (1982), Legea timidității universale, Un loc pe roată, Un băiat ura o fată, Un ceai cu tipele de sâmbătă, Funeralii fericite și Luca. Piesele sale de teatru s‑au bucurat de real succes (Poker, Nepotu’, Clinica). Om de radio și televiziune. A semnat scenariile filmelor Nunta mută (2008), Minte‑mă frumos (2012), Lindenfeld, o poveste de dragoste (2013), Funeralii fericite (2013) ș.a.
Adrian Vasilescu
