Din ultimul număr:
Contemporanul » Istorie - Documente - Politică » Locul semnării tratatului antiotoman de la 1395

Locul semnării tratatului antiotoman de la 1395

Aici, la Braşov, în 7 martie 1395 s‑a încheiat primul tratat de alianţă antiotomană din sud‑estul Europei dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei…

În data de 7 martie 1395, Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, semnau la Braşov primul tratat antiotoman. Despre acest document diplomatic aminteşte, printre alţii, cronicarul Laonic Chalcocondil[1]. Din fericire, actul în sine, redactat în latină pe pergament, este păstrat în Arhivele Statului din Budapesta. Pe fondul pregătirii confruntării de la Rovine, Mircea cel Bătrân „strângând oastea ţării, nu şi‑a făcut planul să vină asupra lui [n.a. – asupra lui Baiazid] şi cu multă grijă şi‑a pus la adăpost în muntele Braşovului femeile şi copiii”[2]. Tratatul de la Braşov este semnat de un rege al Ungariei recent înfrânt în Moldova şi un domn muntean în pregătirea răspunsului la ofensiva otomană, în condiţiile în care propunerea de dialog diplomatic a venit din partea lui Sigismund de Luxemburg cu un an înainte, în mai 1934, când a trimis un împuternicit la curtea lui Mircea în intenţia de a‑l atrage în proiectul regal de cruciadă[3]. Tratatul, care recunoaşte prin titlul lui Mircea cel Bătrân (intitulatio) întinderea Ţării Româneşti dincolo de Carpaţii Meridionali (Ţara Făgăraşului), până în Banatul de est (banatul Severinului): „Mirchya, vaivoda Transalpinus, dux de Fugaras et banus de Zeurin (Mircea, voievodul Ţării Româneşti, duce al Făgăraşului şi ban al Severinului)”[4], statuează un raport de sprijin reciproc, de pe poziţii de inegalitate a poziţiei (vasalitate), dar de egalitate în angajare. Dincolo de motivaţiile care au condus la semnarea respectivului tratat, de foarte mare interes este localizarea topografică a semnării tratatului, în condiţiile în care fraza finală este explicită şi neinterpretabilă în ceea ce priveşte localizarea geografică: „Datum Brassouie, in domenica Reminiscere, anno domini MCCCLXXXXV (Dat la Braşov, în duminica Reminiscere, în anul Domnului o mie trei sute nouăzeci şi cinci)”[5].

Două pot fi spaţiile topografic determinate în care s‑ar fi putut semna tratatul. Pe de o parte, intră în discuţie nucleul rezidenţial feudal de pe dealul Sf. Martin, mai precis vechea Casă a Sfatului din Braşov (având acest rol până în 1420, când au început lucrările edificiului din Cetate – Innere Stadt), identificată de geograful Lukas Ioseph Marienburg cu o construcţie din proximitatea Bisericii Sf. Martin. Cu siguranţă, regele Sigismund a vizitat în 1395 Biserica Sf. Martin, deoarece a rămas menţionată în actele capelei donaţia de 40 de florini pe care suveranul a făcut‑o „aşezământului Sânmartin”. Tot în anul 1395, la 10 martie, regele maghiar a decis construirea zidurilor Cetăţii Braşovului – probabil ca o consecinţă a tratatului semnat cu domnul muntean Mircea cel Bătrân. Braşovenii au rămas recunoscători pentru privilegiile conferite de rege, pentru sprijinul oferit în ridicarea fortificaţiilor şi l‑au asumat ca patron regal al oraşului. După ce zidurile au fost ridicate, pe Poarta Mănăstirii (Klostertor) sau Poarta Sf. Petru (Peterstor), cunoscută ulterior sub numele de Poarta Vămii, braşovenii l‑au pictat pe rege (probabil la 1416), pentru ca pictura să fie ulterior refăcută de un anumit Gregorius, între 1551‑1555[6]. Aşadar, construirea zidului de incintă, favorizată de tratatul antiotoman din 7 martie, în condiţiile în care Braşovul a căpătat un rol important în strategia antiotomană a lui Sigismund, nu a fost întâmplătoare. În incintă regele Sigismund avea o curie în proximitatea mănăstirii dominicane Sf. Petru – de unde vin primele două nume ale porţii de intrare în cetate dinspre sud‑vest –, aşadar pe actuala stradă Sf. Ioan. Intră în discuţie, aşadar, cea de‑a doua posibilă localizare topografică a locului semnării Tratatului de la Braşov: curia lui Sigismund, din proximitatea Mănăstirii Sf. Petru. La sfârşitul secolului al XIV‑lea, suprafaţa cuprinsă între actualele străzi Mureşenilor, Michael Weiss, Valentin Wagner şi Sf. Ioan, chiar până în actuala stradă a Republicii, era un spaţiu liber, neconstruit[7]. Argumentele istorice pe care le analizează istoricul braşovean Pavel Binder pentru una sau cealaltă dintre posibilele locuri de semnare a tratatului conduc spre o anumită prevalenţă a celei din urmă.

Nu putem însă trece cu vederea că regele Sigismund avea o curie în Cetate, în apropierea mănăstirii dominicane Sf. Petru şi Pavel. „Palatul”, situat pe locul străzii Sf. Ioan de mai târziu, în secolul al XV‑lea era deja ruinat. Deci nu este exclus ca în anul 1395 această clădire să fi servit pentru semnarea tratatului menţionat mai sus[8].

În lucrările istorice, mai ales în cele ale istoricilor braşoveni, nu există argumente solide pentru opţiunea semnării tratatului de alianţă în incinta vreuneia dintre clădirile de pe dealul Sf. Martin. Probabil că, la fel cum a rămas menţionată donaţia regelui, ar fi rămas consemnat şi un document mult mai important, tratatul antiotoman. În schimb, odată identificată curtea feudală a Braşovului, respectiv curia regelui Sigismund, pertinent este să credem că actul diplomatic a fost parafat în reşedinţa acestuia. Susţin această ipoteză o serie de istorici braşoveni, în frunte cu Pavel Binder, cel care a pus pentru prima dată în dezbatere localizarea curţii feudale şi locul semnării tratatului antiotoman, apoi Gernot Nussbächer şi, nu în cele din urmă, Ion Dumitraşcu, cel care afirmă categoric în lucrarea O istorie a Braşovului din cele mai vechi timpuri până la începutul secolului XX că tratatul s‑a semnat în incinta Cetăţii:

Aici, la Braşov, în 7 martie 1395 s‑a încheiat primul tratat de alianţă antiotomană din sud‑estul Europei dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Localizarea acestui act istoric a fost făcută probvabil în tabăra regală aşezată între străzile actuale: Mureşenilor, Sf. Ioan, Valentin Wagner şi Michael Weiss[9].

Acest spaţiu liber, din proximitatea Mănăstirii Sf. Petru şi a curiei regelui maghiar, dăruit în acelaşi an, al semnării tratatului, capelei Sf. Martin[10], reprezintă, cel mai probabil, locul în care s‑a născut prima alianţă antiotomană.

Note: [1] Laonic Chalcocondil. (1958). Expuneri istorice. Traducere de Vasile Grecu. Bucureşti: Editura Academiei R.S.R. [2] Idem, p. 56. [3] v. Victor Motogna. (1924). Politica externă a lui Mircea cel Bătrân. Gherla: Tiparul Tipografiei Augustin S. Deacu. pp. 8‑9. [4] V. Ştefan Pascu, Vladimir Hanga. (1958). Crestomaţie pentru studiul istoriei statului şi dreptului R.P.R., vol.II, Bucureşti, p. 409; v. acad. Ştefan Pascu et. al. (1977). Documenta Romaniae Historica. D. Relaţii între Ţările Române. Volumul I. Editura Academiei R.S.R., pp. 138‑142. [5] Ibidem. [6] Radu Popica. (2017). Contribuţii cu privire la portretul lui Sigismund de Luxemburg de pe Poarta Mănăstirii din Braşov. Studia UBB. Historia Artium. LXII, I. pp. 63-71. [7] Adriana Stroe, Aurelian Stroe. (2009). Braşov-Cetate (Innere Stadt). Evoluţia urbanistică şi arhitecturală. Revista monumentelor istorice. Nr. 1-2. pp. 77-108. [8] Pavel Binder. (1970). Unde a încheiat Mircea cel Bătrân tratatul braşovean din 1395? Consideraţii privind localizarea curţii feudale din Braşov. Cumidava. IV. pp. 59-67. p. 65. [9] Ion Dumitraşcu, Mariana Maximescu. (2017). O istorie a Braşovului din cele mai vechi timpuri până la începutul secolului XX. Braşov: Libris Editorial. p. 56. [10] Adriana Stroe, Aurelian Stroe, op. cit., p. 84.

Adrian Lesenciuc

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now