Contemporanul » Istorie - Documente - Politică » Alexandru Surdu: Drumul eroilor din Drajna spre Crucea de la Piscul Domnului

Alexandru Surdu: Drumul eroilor din Drajna spre Crucea de la Piscul Domnului

De unde ai privi însă, de pe toată Valea Teleajenului, se vede Marele Monument al Sfintei Cruci de la Piscul Domnului, care a şi devenit simbolul de aur al Comunei Drajna, o comună martiră a României

Dincolo de Vălenii de Munte şoseaua se desparte, o ramură duce spre Braşov şi alta spre Buzău, dar până la cele două destinaţii se întinde o zonă de dealuri înalte cu localităţi mici şi case risipite, cu multe grădini şi livezi care, primăvara, te întâmpină cu mălinii înfloriţi şi covoare de petale albe şi trandafirii pe sub cireşii, merii, prunii şi corcoduşii răsădiţi parcă, la margine de drum, pentru plăcerea trecătorilor, tot mai răzleţi în ultima vreme. Oricum, chiar din goana maşinii, poţi să observi, după ce ai trecut podul de pe râul Teleajen şi ai văzut indicatorul pe care scrie „Drajna”, dacă ai luat-⁠o pe drumul Buzăului, şi dacă mergi spre Valea Plopului la Părintele Nicolae Tănase Cel Milostiv, sau la Ogretin, ca mine, la prietenii dragi Maria şi Titel Vulpescu, şi să observi, zic, la distanţe potrivite, când pe o parte când pe alta a drumului, câte un monument al eroilor, după care poţi fi sigur că ai trecut dintr-⁠o localitate în alta: Drajna de Jos, Drajna de Sus şi Ogretin. Şi te poţi întreba, chiar dacă ai ceva cunoştinţe de istorie, ce lupte s-⁠au dat prin localităţile acestea lipsite de orice importanţă strategică sau economică. Nu s-⁠a dat nicio luptă. Poate pe vremea dacilor, îţi va răspunde vreun localnic, căci se zice că s-⁠ar fi făcut cândva, pe vremea comuniştilor, săpături arheologice pe la Piscul Domnului.

Dar la Piscul Domnului se poate vedea de pe toată Valea Teleajenului o Cruce înaltă de peste 25 de metri, luminată noaptea, ca şi Marea Cruce de pe Muntele Caraiman, şi poţi fi sigur că şi aceasta este un monument al eroilor. Şi poate începi să înţelegi, căci nici pe Caraiman n-⁠au fost lupte, că monumentele nu sunt ridicate în amintirea luptelor, ci a eroilor care au căzut în toate războaiele de oriunde şi de oricând, pentru apărarea pământului acestei ţări.

Eroii din Drajna şi-⁠au dat viaţa la mari distanţe de satele lor cu case risipite printre dealuri, pe unde nu s-⁠au auzit nici tunete de bombe şi nici de tunuri, cum nu se-⁠aud nici astăzi. Dar cine are răbdarea şi răgazul de a citi coloanele de nume, scrijelate pe laturile monumentelor din Drajna, a sute şi sute de eroi, îşi poate imagina că a fost o vreme când pentru fiecare bărbat căzut la datorie era o mamă care l-⁠a plâns, un tată, o bună şi un bunic, fraţi şi surori, o iubită sau o soţie şi poate unul sau mai mulţi copii. Şi, dacă toate plânsetele acestea s-⁠ar fi strâns într-⁠un singur bocet, el s-⁠ar fi ridicat din toate casele şi de pe toate uliţele Drajnei spre Piscul Domnului şi s-⁠ar fi aprins acolo ca un rug, ca o cruce înflăcărată a deznădejdii şi a speranţei românilor spre înaltul Cerului, spre Împărăţia lui Dumnezeu.

Unii creştini de pe la noi obişnuiesc, la aflarea morţii unei persoane dragi, petrecută în locuri depărtate şi neştiute, să facă slujba de înmormântare pentru un sicriaş gol şi să-⁠i sădească la picioare un copac în semn de amintire. Câte păduri s-⁠ar fi ridicat aici, de fagi şi de carpeni, în amintirea eroilor căzuţi. N-⁠au ridicat păduri, dar sătenii Drajnei, rămaşi în viaţă după Primul Război Mondial, n-⁠au putut să uite şi au ridicat aceste monumente pentru urmaşii eroilor dar şi pentru noi, trecătorule grăbit, care ar trebui să-⁠ţi faci cruce cu limba pe cerul gurii, dacă ai mâinile ocupate, aşa cum au fost învăţaţi, de către preoţii militari, să-⁠şi facă cruce ostaşii români căzuţi înainte de a muri, ca sufletele lor să se înalţe spre Împărăţia Cerului în chip de porumbei, de vulturi sau de şoimi, cum sunt acolo ridicaţi pe monumentele de piatră.

Semnul cel mai vechi de recunoştinţă pentru memoria eroilor din Drajna de Sus este o placă expusă la Biserica Pâneşti, pe care scrie: „În amintirea vitejilor Bratu Dumitru şi Dumitru Nicolae, soldaţi din Regimentul 7 Dorobanţi, din comuna Drajna de Sus, judeţul Prahova; Morţi pentru Ţară în Războiul de Neatârnare din 1877-⁠78. Patria recunoscătoare”. Textul este înconjurat de lauri, iar sus este un vultur cu aripile desfăcute care ţine în ghiare Stindardul Ţării.

Placa poate fi văzută şi la pagina 37 a cărţii lui Dumitru Popa, Drajna. Cartea de aur, apărută sub egida Filialei Drajna a Asociaţiei Judeţene „Cultul Eroilor” Prahova, 2012. Dar se poate vedea că din aceleaşi familii (Bratu şi Dumitru) apar şi pe lista celor 106 eroi din Primul Război Mondial trei nume Bratu şi unul Dumitru din Drajna de Sus. La fel s-⁠a petrecut şi în Drajna de Jos, în care au căzut la datorie în 1877 soldaţii Ghinoiu Toma (la Griviţa), Văcărelu Ene Ioan (la Plevna) şi Năstăsoiu Ilie (la Smârdan). Se ştie aceasta, deoarece au fost decoraţi post mortem cu „Medalia Militară” de către Regele Carol I. Şi nu este de mirare că din aceleaşi familii regăsim eroi şi în Primul Război (doi Ghinoiu, patru Văcărelu şi doi Năstăsoiu din cei 146 de eroi din Drajna de Jos). Din Ogretin, autorul Dumitru Popa, fiu al Drajnei, fost Primar al localităţii, a reuşit să întocmească o listă cu 117 eroi, în total, 368 de eroi căzuţi în Primul Război Mondial din cele trei sate ale comunei Drajna. Şi câţi or mai fi fost din satele învecinate? Căci până la cei peste 800.000 de militari români căzuţi la datorie din 1916 până în 1920 mai sunt atât de mulţi încât e greu de cuprins cu mintea şi de simţit cu inima. Poate că din Drajna au fost şi mai mulţi, numai Dumnezeu ştie! Sau poate că aici jalea a fost mai mare şi rugul de sânge şi de foc s-⁠a stins mai greu, dar şi urmaşii s-⁠au dovedit vrednici de cinste şi păstrători ai cultului străbun al eroilor şi au înteţit focul aducerii aminte până în zilele noastre prin ridicare de monumente. Specificul acestora îl constituie reprezentarea pe fiecare a Sfintei Cruci şi a inscripţiei care se regăseşte şi pe troiţe: „Crucii Tale ne închinăm Hristoase”. Marelui monument din faţa Bisericii din Drajna de Jos, ridicat după Marea Unire i s-⁠au alăturat pe margine două tunuri.

De unde ai privi însă, de pe toată Valea Teleajenului, se vede Marele Monument al Sfintei Cruci de la Piscul Domnului, care a şi devenit simbolul de aur al Comunei Drajna, o comună martiră a României. Crucea pare imensă şi se profilează pe cer, cu segmentele sale metalice, ca un fel de osatură a Sufletului Românesc cu braţele deschise înălţate spre rugă. În nopţile senine poţi admira strălucirea de diamante a Crucii. Ea este cea mai înălţătoare dovadă a cinstirii Eroilor Neamului Românesc, făcută de către unii dintre cei mai cinstiţi şi mai vrednici urmaşi ai acestora.

Drumul spre Marele Monument nu este uşor şi nici lesne de găsit. La şoseaua care trece prin Drajna de Jos este o troiţă mare din lemn, pe partea stângă dinspre Vălenii de Munte, dar nu scrie nimic, pe nicio placă indicatoare. Drumul iese din localitate şi se pierde printre lanuri înalte de porumb; urcă şi coboară spre stânga şi spre dreapta, fiind greu de parcurs pe vreme de ploaie, până se întretaie cu drumul pietruit, strategic, zic localnicii, rămas din vremea comuniştilor, care făceau şi lucruri bune când aveau interesul. Apoi se continuă până la o altă troiţă, la fel ca prima, după care se pierde într-⁠o pajişte, pe care se văd doar urme răzleţe săpate de ploi şi o cărare ce urcă vertiginos spre piscul dealului.

Nimeni nu ştie care este numele acestui drum, nescris pe nici un semn indicator, dar îl cunosc aici toţi locuitorii zonei, de la mic la mare şi de la tânăr la bătrân, căci acesta este Drumul Eroilor din Drajna spre Marea şi Sfânta Cruce de la Piscul Domnului. Este Drumul înscris cu lacrimi de sânge pe harta tricoloră a Sufletului Românesc.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest