Contemporanul » Istorie - Documente - Politică » Dana Oprica: România citeşte în Anul Centenarului Marii Uniri

Dana Oprica: România citeşte în Anul Centenarului Marii Uniri

Cele patru zile în care s‑au desfăşurat lecturi publice, lansări de carte şi discuţii cu tineri, cu profesori, cu oameni ai bibliotecilor, cu vârstnici, toţi implicaţi în creşterea şi educarea permanentă, au demonstrat interesul pentru astfel de întâlniri vii, curiozitatea de a cunoaşte oameni şi lumi noi şi dorinţa de transformare în mai bun, mai înalt

Proiectul România citeşte iniţiat de Fundaţia Culturală Ideea Europeană, condusă de domnul Andrei Potlog, vine să dea un altfel de răspuns rezultatelor studiilor PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study) al IEA (International Association for the Evaluation of Educational Achievement) şi PISA (Programme for International Student Assessment) al OCDE (Organisation for Economic Co‑operation and Development). Cele patru zile în care s‑au desfăşurat lecturi publice, lansări de carte şi discuţii cu tineri, cu profesori, cu oameni ai bibliotecilor, cu vârstnici, toţi implicaţi în creşterea şi educarea permanentă, au demonstrat interesul pentru astfel de întâlniri vii, curiozitatea de a cunoaşte oameni şi lumi noi şi dorinţa de transformare în mai bun, mai înalt.

Actorii principali au fost cărţile editate cu eleganţă şi exigenţă de Editura Ideea Europeană, dintre care enumerăm: Identitatea românească în preajma Centenarului Marii Uniri (1918‑2018) – o impresionantă culegere de texte; Identitatea românească de Ioan‑Aurel Pop; Cele două Europe de Răzvan Theodorescu; Filosofia identităţii româneşti de Ionel Necula; Geografie şi conştiinţă naţională de Mircea Platon; Basarabia eminesciană de Theodor Codreanu; O istorie dramatică a prezentului de Nicolae Breban; Din infern, cu dragoste de Aura Christi.

Prima întâlnire a avut loc marţi, 4 decembrie, la Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu” Ialomiţa, un spaţiu amplu în care se organizează manifestări în care istoria şi arheologia îşi rezevă un loc bine conturat (şi cum altfel, când aceste meleaguri îşi dezvăluie vestigii neolitice, ale geto‑dacilor sau ale prietenilor eleni, când pe aceste meleaguri se năştea Mihai Viteazul, când tot aici Matei Basarab ne‑a lăsat o vestită mânăstire), în care literatura îşi păstrează un spaţiu unic prin figurile scriitorilor Ştefan Bănulescu, Mircea Dinescu, Florin Costinescu, Tudor Cristea.

Doamna director al Bibliotecii, Elena Balog, care se bucură de o echipă primitoare şi atentă la detalii, a deschis prima manifestare înscrisă în perimetrul lecturii şi al Marii Uniri. Dana Oprica a vorbit despre românitate şi gratitudine faţă de ţară şi faţă de oamenii care au contribuit la realizarea fiecăruia dintre noi, pentru că nimeni nu apare de nicăieri, ci este o zală din lanţul timpului, istoriei, gândirii, emoţiei, eternităţii. Cu o artă deosebită, demnă de un retor roman, Aura Christi a prezentat istoria literaturii române de la cronicari până în zilele noastre, cu inflexiuni asupra vârfurilor de lance care au intrat în universalitate. George Călinescu vedea literatura română ca o literatură colosală tocmai prin abordarea şi epuizarea tuturor temelor majore; Dimitrie Cantemir, bun cunoscător a şapte limbi de circulaţie la acea vreme, a fost ales, acum 300 de ani, membru al Academiei de la Berlin, ceea ce demonstrează dimensiunea noastră veşnic europeană; Mişu Eminescu a preferat să îşi cumpere opera completă a lui Schopenhauer, cu banii primiţi pentru o bursă, decât o haină mai groasă pentru iarnă – iată câteva dintre amănuntele prezentate de Aura Christi, pe care publicul le‑a reţinut, asupra cărora a reflectat şi despre care a discutat ulterior. Din partea Consiliului Judeţean Ialomiţa a fost prezent domnul Ilie Cioacă, scriitor, care a sensibilizat auditoriul prin prezentarea istorică a judeţului pe care l‑am înţeles cu toţii altfel; părea că anii se comprimă pentru a‑l vedea pe Alexandru cel Mare, care ajungea până în aceste locuri ca să verifice siguranţa graniţei de nord a Macedoniei, pentru a‑i vedea împreună pe traci şi pe elenii care aduceau cu sine obiecte de uz casnic precum amfore, candelabre, pentru a‑i vedea pe slavii care au poposit şi ei în acele locuri şi chiar au dat nume localităţilor, pentru a fi părtaşi la descinderile lui Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Mihai Viteazul, Radu Mihnea, Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu. Zona a fost întretăiată în Antichitate şi în Evul Mediu de două drumuri militare şi de comerţ, unul al negustorilor braşoveni, spre nord, celălalt, spre sud, până la Istanbul. Ce bucurie să afli că zona Ialomiţei era o zonă de tranzit, zonă de împreunare şi de îmbogăţire cu obiceiuri noi, porturi noi, idei noi, sentimente noi, istorii noi, cărţi noi…

Miercuri, 5 decembrie, sub acelaşi patronaj, am ajuns la Colegiul Naţional „Octav Onicescu” din Bucureşti, unde elevii care începeau cursurile la ora 14:00 veniseră cu mult mai devreme pentru a asista la evenimentul România citeşte, programat la ora 10:00. Elevii, însoţiţi de doamnele profesoare Roxana Zanea, Corina Popescu, Mariana Bobirică, Laura Burcuş, Elena Milaş, Magdalena Dumitru, Lavinia Negoi, Mirela Marinescu, au venit în număr mare, astfel încât sala a fost neîncăpătoare, semn că e nevoie de întâlniri cu scriitori, cu comunicatori, cu editori de carte. Cum au găsit revista Contemporanul, elevii au început să citească, şi era o lectură compactă, nu o lectură în diagonală, aşa cum faci când apuci o carte la întâmplare. Au deschis revista, pe bancă, şi, precum studioşii clasici, au citit articole până când a început povestirea invitaţilor.

Doamna prof. dr. Roxana Zanea, implicată în tot felul de activităţi necesare în paradigma prezentului, a prezentat evenimentul România citeşte organizat de Fundaţia Culturală Ideea Europeană şi ajuns la cea de‑a treia ediţie. Dana Oprica a prezentat conceptul filosofic de identitate, care nu reprezintă un obiect în căutarea căruia pornim, ci reprezintă însuşi drumul, căutarea de sine. Cu toţii ne întrebăm cine suntem; evident, e greu să răspundem. Filosoful şi eseistul argentinian Dario Sztajnszrajber ne asigură că nu există vreun răspuns. Etimologic, cuvântul conţine seria identic, ídem, care presupune că fiecare din noi conţine un ceva care se repetă, ceva care se ascunde în spatele a ceea ce este spontan, accidental. Empiristul David Hume prăbuşte misterul a ceea ce ascunde după faţadă, afirmând că dincolo nu se află nimic. Şi totuşi cine suntem? Suntem o poveste, un text, o naraţiune; o naraţiune povestită de noi, într‑un fel, dar şi de alţii, în alt fel. Aceste poveşti se schimbă cu fiecare clipă prin care trecem. Vorbind despre economia cunoaşterii, profesorul şi eseistul francez Idriss Aberkane atinge matematica cuantică, unde o cunoaştere adunată cu altă cunoaştere nu fac niciodată două cunoaşteri, ci mult mai multe cunoaşteri. Şi totuşi cum putem răspunde la întrebarea cine sutem, cum putem să atingem identitatea noastră? Prin artă. Numai artistul (scriitorul, pictorul, sculptorul, muzicianul ş.a.) poate să ajungă în spatele limitei care separă accidentalul de esenţial şi să pună, nu în lumina reflectoarelor, ci într‑un con de umbră, al preplexităţii, al întrebărilor, identitatea lui, care devine identitatea unui popor. Un joc interactiv a însemnat căutarea unui simbol etern, al identităţii noastre, pe care să‑l descopere românii din anul 2018. Răspunsurile au fost extrem de interesante.

Cu un farmec aparte, Aura Christi a menţinut răsuflarea elevilor prin prezentarea literaturii românilor care s‑au înscris pe orbita eternităţii prin descoperirea identităţii naţionale. Metafore de o rară sensibilitate au emoţionat tinerii: strămoşii noştri au fost precum iarba care, călcată în picioare, de atâtea ori, de atâtea ori, îşi revine la starea iniţială şi se îndreaptă iar cu faţa spre cer. Spiritualitatea românilor reprezintă temelia identitară a poporului român care umple biserici mici, dar cu dureri înalte şi speranţe înălţătoare. La sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului, visul marelui nostru poet – îşi continua prezentarea poeta Aura Christi –, au fost prezenţi români de pretutindeni într‑o emoţie, într‑o singură inimă, care bate pe româneşte. Iată expresia, definiţia identităţii unui neam. Jocul pe care Aura Christi l‑a propus a constat în enumerarea a zece atribute ale omului desăvârşit, identificat, spre bucuria tuturor, de unul dintre tinerii din sală, semn că generaţiile viitoare au o sensibilitate aparte.

Institutul Cultural Român a fost gazda celui de‑al treilea eveniment, de joi, 6 decembrie, care a presupus prezentarea cărţii academicianului Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, în prezenţa autorului şi a scriitorilor Aura Christi, Narcis Dorin Ion, Ioan Opriş, Andrei Novac şi Mirel Taloş. O carte necesară, care atinge europeismul contemporan cu dimensiunile sale, o carte despre viitor, despre geopolitică, despre balanţa istorică, economică, politică şi militară.

Ultimul eveniment din cadrul aceluiaşi proiect România citeşte al Fundaţiei Culturale Ideea Europeană a avut loc la Liceul Teoretic „Marin Preda” din Bucureşti. Preocupaţi de viitorul tinerilor, colectivul de profesori, sprijinit de directorii Marian Udroiu, Manuela‑Gina Cădaru şi Costel Barbălată, a însoţit elevii la o altfel de manifestare culturală, unde invitaţii Aura Christi şi Dana Oprica au vorbit despre savoir‑faire, o oglindire a cunoaşterii, despre românism, patriotism, literatură, artă şi sensibilitate. De unde eram, auzeam din sală murmurul câte unui elev care îi spunea celui de lângă el: Ce frumos! pe măsură ce Aura Christi le citea tinerilor poezii din volumul Orbita zeului, recent apărut, în ediţie bilingvă, la Aracne Editrice, Italia.

Cei prezenţi la evenimente s‑au bucurat de donaţiile de carte făcute de Fundaţia Culturală Ideea Europeană.

Nu încape îndoiala că, după aceste conferinţe‑maraton, publicul îşi va descoperi propria identitate pe care o va prezenta alterităţii şi o va lăsa eternităţii, aşa cum au făcut‑o Luchian, Brâncuşi, Eminescu, Enescu…

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Dana Oprica

Alexandra-Daniela Oprică s-a născut în data de 10 noiembrie 1970, într-o familie de profesori, care au părăsit fiecare satul natal pentru a urma o carieră universitară la Craiova –oraș oarecum depărtat de freamătul cultural, economic și social al capitalei, dar [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now