Filmoteca

Premianţii Uniunii Cineaştilor

Marele Premiu şi Trofeul UCIN au revenit filmului Poziţia copilului, regizat de Călin Peter Netzer şi produs de Ada Solomon. Suntem îndreptăţiţi, aşadar, să considerăm – coroborând această opţiune a juriului cu principalele Premii Gopo, revenite aceluiaşi film – că Poziţia copilului reprezintă principalul câştig artistic al anului cinematografic românesc, fapt confirmat, de altfel, şi de importantele distincţii internaţionale.

Cum am subliniat şi în numărul anterior al revistei, Premiile Uniunii Cineaştilor – intrate în tradiţie şi revigorate în ultimele două ediţii – reprezintă, alături de Premiile Gopo (la care m-⁠am referit în respectivul comentariu), evenimente de vârf ale anului cinematografic românesc, oglinzi (mai mult sau mai puţin) fidele ale producţiei pozitia-copilului-foto-1autohtone de filme din anul 2013. Gala Premiilor UCIN din acest an – care a inclus şi premiile anuale ale Asociaţiei Criticilor de Film (A.C.F.) –, desfăşurată în ambianţa plăcută şi familiară a Cinematografului bucureştean „Studio”, a prilejuit un spectacol încântător, la care au contribuit, cu succes, magistralul cor „Madrigal” condus de Voicu Popescu – care a interpretat, la început, melodia „Flăcări şi roţi” de Corneliu Cezar şi a încheiat manifestarea cu o suită de cântece din Oaş – şi superba balerină şi actriţă Liliana Tudor-⁠Iorgulescu, protagonista unui virtuoz intermezzo coregrafic; aş reţine faptul că artiş­tii invitaţi sunt personaje „de suflet” ale preşedintelui Uniunii Cineaştilor Laurenţiu Damian (corul „Madrigal” este personajul central al filmului său documentar Madrigal în constelaţia UNESCO, iar Liliana Iorgulescu a asigurat coregrafia şi interpretarea câtorva alte mici bijuterii cinematografice recente ale regizorului). Laurenţiu Damian însuşi, împreună cu tânăra şi frumoasa actriţă Alexandra Velniciuc, au fost şi gazdele spectaculoasei Gale, în cadrul căreia au fost premiaţi protagoniştii anului cinematografic 2013. Juriul prezidat de acad. Răzvan Theodorescu, în componenţa căruia au intrat cineaşti din toate bres­lele Uniunii, precum Şerban Marinescu, Cristian Tudor Popescu, Doru Mitran, Irina Gărdescu, Mihai Şurubaru, Ioana Corciova, Silvia Cusursuz, Călin Stănculescu, Ştefan Velniciuc şi Cornelia Tăutu, a colaborat – conform mărturisirilor preşedintelui – armonios, stabilind un palmares echilibrat şi semnificativ al anului cinematografic românesc. (Într-⁠o paranteză, mi-⁠aş îngădui un racord sentimental privitor la acest juriu: m-⁠a bucurat mult revenirea printre noi a actriţei Irina Gărdescu – o minune a tinereţii noastre cinematografice –, plecată în America încă din anul 1975, dar care a lăsat în cinemateca noastră personală amintiri de neşters prin rolurile interpretate odinioară, Ana din La patru paşi de infinit de Francisc Munteanu, prinţesa Rossana din Mihai Viteazul de Sergiu Nicolaescu sau Mina din Ultima noapte a copilăriei de Savel Stiopul)…

Marele Premiu şi Trofeul UCIN au revenit filmului Poziţia copilului, regizat de Călin Peter Netzer şi produs de Ada Solomon. Suntem îndreptăţiţi, aşadar, să considerăm – coroborând această opţiune a juriului cu principalele Premii Gopo, revenite aceluiaşi film – că Poziţia copilului reprezintă principalul câştig artistic al anului cinematografic românesc, fapt confirmat, de altfel, şi de importantele distincţii internaţionale repurtate pe parcursul anului trecut de această peliculă reprezentativă a noului cinema românesc. Celelalte două filme nominalizate pentru Marele Premiu au fost Domestic de Adrian Sitaru şi Rocker de Marian Crişan. Au fost acordate, în cadrul Galei, alte trei Trofee UCIN, odată cu Premiile Academice UCIN. Unul a revenit superbei actriţe Luminiţa Gheorghiu, cu două creaţii interpretative de excepţie în anul cinematografic 2013, acelea din filmele Poziţia copilului de Călin Peter Netzer şi Sunt o babă comunistă de Stere Gulea (actriţa a fost nominalizată, de altfel la premiul de interpretare, dar juriul a considerat, pe bună dreptate, că actriţa merită o distincţie mai importantă), celelalte două mergând către criticul şi istoricul de film Manuela Cernat (cu o prodigioasă carieră publicistică şi editorială în domeniul criticii şi istoriei de film) şi către regizorul Dan Piţa (personalitate proeminentă a cinematografului românesc de ieri şi de azi, exponent de frunte al „generaţiei ’70”, cu rol precumpănitor în destinele cinematografiei naţionale). Premiul pentru cea mai bună regie a fost acordat, ex aequo, regizorilor Adrian Sitaru (pentru Domestic) şi Anca Damian (pentru O vară foarte instabilă), cel de al treilea nominalizat fiind Călin Peter Netzer (dar el a primit Marele Premiu). Premiul pentru cel mai bun scenariu a revenit lui Adrian Sitaru (Domestic), la concurenţă cu Călin Peter Netzer şi Răzvan Rădulescu (Poziţia copilului) şi Marian Crişan (Rocker). Tot unora dintre realizatorii filmului Domestic le-⁠au revenit şi Premiul pentru cea mai bună imagine (operatorul Adrian Silişteanu) şi Premiul pentru cea mai bună scenografie (scenograful Cristian Niculescu), în timp ce Premiul pentru cele mai bune costume a revenit scenografei Alexandra Alma Ungureanu (pentru costumele din Rocker). Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină (în condiţiile amintite) a revenit Ioanei Flora, pentru rolul ei deloc uşor din filmul lui Dan Chişu Déja vu (nominalizată a fost şi Ana Ularu, cu roluri remarcabile în O vară foarte instabilă de Anca Damian şi Sunt o babă comunistă de Stere Gulea), în timp ce Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin a fost acordat unei minunate actriţe aflate la ora „apusului de soare”, Valeria Suciu, pentru rolul său ataşant din filmul Roxanne de Vali Hotea. Premiul pentru cel mai bun rol pozitia-copilului-foto-2masculin a dobândit numele de „Geo Barton” (şi a fost înmânat de fiica ilustrului actor); din păcate, din punctul meu de vedere, alegerea juriului a fost mai puţin inspirată, în concurenţa cu Adrian Titieni (protagonistul din Domestic) şi Dan Chiorean (protagonistul din Rocker), ambii exemplari în rolurile lor, a fost preferat Cristian Ioan Gutău, interpretul dezechilibrat al unui personaj sinistru din Killing Time de Florin Piersic jr. Într-⁠un anume fel reparatoriu a fost Premiul pentru cel mai bun rol secundar masculin, acordat lui Alin State (care este fiul lui Dan Chiorean în Rocker). Premiul pentru cel mai bun montaj a revenit lui Ion Ioachim Stroe (O vară foarte instabilă), Premiul pentru cea mai bună coloană sonoră trio-⁠ului alcătuit din Mihai Bogos, Kai Tebbel şi Olaf Mehl (Rocker), iar Premiul pentru muzică de film, englezului Nathan Larson (pentru filmul O vară foarte instabilă). A fost acordat şi un Premiu pentru film experimental, el a revenit peliculei Killing Time de Florin Piersic jr. Premiul „Opera Prima” (pe care-⁠l consider printre cele mai importante ale „competiţiei”) a revenit, ex aequo, filmelor Love Building de Iulia Rugină şi Câinele japonez de Tudor Cristian Jurgiu. Premiul pentru film documentar a revenit – pe bună dreptate, cred – filmului Afacerea Tănase al regizorului româno-⁠francez Ionuţ Teianu, Premiul pentru cel mai bun scurt metraj de ficţiune a recompensat filmul Betoniera de Liviu Săndulescu, Premiul pentru film de animaţie a fost acordat filmului Puterea celor zece luni de Adrian Băluţă (nu pot s-⁠o uit pe regretata regizoare Luminiţa Cazacu, care, cu ani în urmă, mi-⁠a zis, bucuroasă, într-⁠o zi: „Căline, am descoperit un mare talent în filmul de animaţie, îl cheamă Adrian Băluţă şi lucrează filme acasă, în 3D”). A fost acordat şi un Premiu pentru cea mai bună imagine de film documentar, el a revenit lui Sorin Chivulescu pentru scurt metrajul Frescele călătoare. Juriul a acordat şi câteva Premii de excelenţă, ele au revenit publicistei şi scriitoarei Silvia Kerim, criticului şi istoricului de film Bujor T. Rîpeanu, producătoarei Victoria Marinescu şi actorului Eusebiu Ştefănescu, cu cariere „de excelenţă” în sfera lor de creaţie. A existat şi un Premiu al Preşedintelui UCIN, pe care Laurenţiu Damian l-⁠a înmânat autorilor a două importante cărţi de film: Marilena Ilieşiu pentru „Povestea poveştii în filmul românesc” şi Mircea Bunescu pentru „Imaginea – o dimensiune estetică”. De semnalat este şi un premiu „special”, Premiul Comitetului Director al UCIN, care a revenit canalului TVR2 pentru iniţiativa introducerii unei emisiuni permanente, „Duminica filmului românesc”. Premiul pentru cel mai bun producător l-⁠a recompensat (într-⁠un mod întrucâtva paradoxal, din moment ce Ada Solomon a produs Poziţia copilului!) pe Gabriel Antal pentru filmul Domnişoara Christina.

Cum spuneam la început, în cadrul Galei au fost înmânate şi Premiile Asociaţiei Criticilor de Film (A.C.F.).

Amfitrioana acestei secţiuni a fost criticul de film Dana Duma, secretarul A.C.F. Premiul „George Littera” a revenit criticului şi istoricului de film Dominique Nasta, profesoară de film la Université Libre de Bruxelles, pentru volumul „Contemporary Romanian Cinema. The History of an Unexpected Miracle”. Premiul „Ion Cantacuzino” a revenit unui critic de film foarte tânăr, Irina Trocan, pentru publicistica sa cinematografică din revistele „Film”, „Film Menu” şi „Close Up”. A fost acordată şi o menţiune pentru educaţie cinematografică, ea a revenit autorilor videovolumului „Limbajul imaginii filmice”, Marina Roman şi Ion Bucheru. Membrii activi ai A.C.F. au stabilit, prin vot, şi premiile pentru producţia cinematografică românească din 2013: Premiul A.C.F. pentru cel mai bun film a revenit filmului Poziţia copilului de Călin Peter Netzer, Premiul pentru cel mai bun regizor a fost acordat lui Călin Peter Netzer, Premiul pentru cea mai bună actriţă a recompensat-⁠o pe Luminiţa Gheorghiu (pentru rolurile din Poziţia copilului şi Sunt o babă comunistă), iar Premiul celui mai bun actor (care poate fi considerat tot un gest reparatoriu) a revenit lui Victor Rebengiuc, pentru rolul din Câinele japonez. La propunerea Asociaţiei, secretarul general al FIPRESCI (Federaţia internaţională a Presei Cinematografice), Klaus Eder, a primit titlul de membru de onoare al UCIN (unde se află într-⁠o companie selectă, alături de Jean Negulesco, Krzysztof Zanussi, Moritz şi Erika de Hadeln, Jiři Menzel, Emil Loteanu şi Angela Gheorghiu) şi Trofeul UCIN. Prezenţa la Bucureşti a secretarului general FIPRESCI, domnul Klaus Eder, a constituit un „moment de vârf” al Galei UCIN.

Pentru că vorbeam, mai înainte, de faptul că Premiile Uniunii Cineaştilor (ca şi Premiile Gopo) sunt oglinzi („mai mult sau mai puţin”) fidele ale anului cinematografic anterior, putem trage şi o concluzie despre anul cinematografic românesc 2013, văzut prin prisma Premiilor UCIN. „Filmul anului”, aşadar, a fost Poziţia copilului de Călin Peter Netzer (distins cu Marele Premiu şi cu un Premiu Academic pentru Luminiţa Gheorghiu), el a fost urmat de Domestic, în regia lui Adrian Sitaru (cu premii pentru regie, scenariu, imagine şi scenografie), de filmul Ancăi Damian O vară foarte instabilă (co-⁠premiat pentru regie, cu premiul pentru montaj şi cu premiul pentru muzică de film), de filmul Rocker al lui Marian Crişan, distins tot cu trei premii UCIN (aş face, aici, precizarea că acest film, deşi a avut 11 nominalizări la Premiile Gopo, nu a obţinut niciun premiu al juriului, ci doar o distincţie colaterală oferită de Pro TV), printre filmele laureate cu una-⁠două distincţii numărându-⁠se şi Killing Time de Florin Piersic jr. (premiul de interpretare masculină şi premiul pentru film experimental), Déja vu de Dan Chişu (premiul de interpretare feminină), Roxanne de Vali Hotea (premiul pentru rol secundar feminin), Love Building de Iulia Rugină („Opera Prima”), Câinele japonez de Tudor Cristian Jurgiu (tot „Opera Prima”), Domnişoara Christina de Alexandru Maftei (premiul pentru cel mai bun producător) şi Afacerea Tănase de Ionuţ Teianu (premiul pentru film documentar). Pe lângă faptul amintit că nu toate opţiunile juriului mi s-⁠au părut foarte inspirate, o singură corecţie aş face la acest „tablou” al anului cinematografic românesc: din punctul meu de vedere, printre primele trei-⁠patru filme ale anului face parte, neîndoios, şi Sunt o babă comunistă de Stere Gulea.

Total 0 Votes
0

Calin Caliman

Calin Caliman, critic de film, ziarist, născut la Braşov în data de 17 mai 1935. Absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1957), apoi al IATC „I.L. Caragiale”, secţia teatrologie – filmologie. Din anul 1959, redactor la revista Contemporanul, unde a răspuns decenii la rând de sectorul cinematografic.
A publicat, de-a lungul anilor, peste 6000 de articole în diferite cotidiane şi reviste culturale (printre care Teatrul, Cinema, Contemporanul, Contemporanul. Ideea europeană, Noul Cinema, Caiete critice , Curentul, Ecart). A susţinut in anii ’60-’70 o rubrică de cultură cinematografică la Televiziunea Română, a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române.
A fost printre membrii fondatori al Asociaţiei oamenilor de artă din institutiile teatrale şi muzicale (ATM). Este membru al Uniunii Cineastilor (UCIN).
A susţinut şi sustine cursuri de „Istoria filmului”, la I.A.T.C. (1969-1970): la Universitatea „Columna” (1992-1996), la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (1997-2002), Universitatea „Hyperion” (unde este cadru didactic asociat din 1997). A fost membru în numeroase jurii la festivaluri cinematografice din ţară şi de peste hotare. În anul 1985, a primit Premiul Uniunii Cineaştilor de critică cinematografică, „pentru îndelungata sa activitate în promovarea filmului romanesc”. 1967 – este autorul volumelor Filmul documentar romanesc, 1997 – Jean Mihail, 1998 – Secretul lui Saizescu sau Un suras in plina iarna etc. Istoria filmului romanesc 1987-2000 (2000) – lucrare distinsa cu premiul Asociatiei Criticilor de film, 2009 – Cinci artisti ai imaginii, A colaborat la volumele colective Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975 (1976), Cinema 2000 (2000), 2009 – Filmul romanesc incotro, etc. 2002 – a fost redactor-sef la revista Cinema.

Cărți semnate de Călin Căliman (vezi aici)

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button