Filmoteca

Călin Căliman: Premiile APTR – ediţie jubiliară

Din punctul meu de vedere, cea mai importantă realizare a televiziunilor noastre pe parcursul acestui sfert de veac este serialul Memorialul durerii realizat de Lucia Hossu Longin, care ar fi binemeritat Marele Premiu al ediţiei jubiliare

Ediţia a 25-⁠a, „Jubiliara”, a Premiilor Naţionale de Televiziune, decernate de A.P.T.R. (Asociaţia Profesioniştilor din Televiziunea Română), a avut un caracter deosebit faţă de ediţiile anterioare: nu au fost luate în discuţie, ca în anii precedenţi, tele-⁠producţiile reprezentative ale unui an calendaristic, ci programele premiate de-⁠a lungul sfertului de veac de existenţă a Premiilor A.P.T.R. Juriul – din care am avut din nou onoarea să fac parte, alături de romancierul şi cineastul acad. Nicolae Breban, regizorul Dan Piţa, directorul de imagine şi senatorul Sorin Ilieşiu, dramaturgul Mihai Ispirescu, realizatorul TV Lucia Hossu Longin şi regizorul Dan Necşulea, preşedintele A.P.T.R., cel care a avut ideea iniţierii acestor calin-afispremii în urmă cu 25 de ani – a avut misiunea de a alege, aşadar, dintre cele peste 650 de tele-⁠programe premiate de-⁠a lungul anilor, cele 25 de premii ale ediţiei jubiliare. Înainte, însă, de a parcurge lista acestor premii, cer îngăduinţa unei mărturisiri, pe care, de altfel, am făcut-⁠o şi la Gala Premiilor Naţionale de Televiziune: din punctul meu de vedere, cea mai importantă realizare a televiziunilor noastre pe parcursul acestui sfert de veac este serialul Memorialul durerii realizat de Lucia Hossu Longin, care ar fi binemeritat Marele Premiu al ediţiei jubiliare. Sigur, dat fiind faptul că autoarea a fost membră a Juriului, o astfel de soluţie s-⁠a dovedit imposibilă, deşi mai mulţi participanţi la Gală au susţinut-⁠o (printre care toţi membrii juriului – cu excepţia Luciei Hossu Longin – sau, în cuvântul lor, minunata doamnă Marilena Rotaru şi eminentul publicist TV Adrian Ursu). Compensatorii s-⁠au dovedit premiile profesionale – pentru imagine, montaj, sunet – acordate echipei de realizatori ai serialului Memorialul durerii, din care fac parte profesionişti exemplari precum Valentin Ilie, Sorin Chivulescu, Ion Cristodulo, Constantin Marciuc, Sebastian Chelu, Florin Tăbăcaru. Dar neliniştea mea rămâne…

Altfel, Gala a avut un apogeu meritat. Premiul „de închidere” a revenit emisiunii „În premieră”, coordonată de Carmen Avram, una dintre emisiunile emblematice, multipremiate (pe plan naţional şi internaţional!) ale Antenei 3. Prezentă pe scena Galei alături de câţiva membri ai prestigioasei sale echipe (printre care talentata realizatoare de origine ucraineană Yevgenya Kironaki, despre care am vorbit mai pe larg la ediţia trecută, nu numai pentru că mi-⁠a fost studentă), Carmen Avram a ascultat un documentat „laudatio” rostit de dramaturgul Mihai Ispirescu. Multe alte emisiuni – la rândul lor emblematice – ale „Antenei 3” au fost recompensate cu premii „Jubiliara”. Printre ele, desigur, „Sinteza zilei”, programul cotidian de înaltă ţinută social-⁠politică şi de real succes al lui Mihai Gâdea, despre emisiunile căruia au vorbit, din suflet, Lucia Hossu Longin şi acad. Nicolae Breban, „Q & A” de Alessandra Stoicescu, o altă emisiune de care ne simţim „mereu aproape”, „Punctul de întâlnire” al eminentului diagnostician social-⁠politic Radu Tudor, „Secvenţial” de Adrian Ursu (cu emoţionantul documentar „13 imagini de război”): doar câteva dintre emisiunile de elită ale postului (alături de acelea semnate de Dana Grecu, Oana Stancu Zamfir sau Mircea Badea, deasemenea premiate de-⁠a lungul anilor), emisiuni de durată şi de mare audienţă publică date fiind, în primul rând, substanţiala lor încărcătură cetăţenească şi personalitatea autorilor. Multe alte emisiuni de durată, ale altor posturi, au fost recompensate cu premiul „Jubiliara”, Printre ele, „Profesioniştii” de Eugenia Vodă (a fost citat tele-⁠dialogul cu Radu Beligan), o emisiune consacrată personalităţilor vieţii cultural-⁠ştiinţifice româneşti, profesioniştilor din toate domeniile de activitate, realizată cu un profesionalism exemplar de către colega mea de breaslă, despre care am simţit nevoia să rostesc, la Gală, câteva cuvinte, chiar dacă, la ora aceea, ea se plimba prin New York. M-⁠au bucurat, în mod special, premiile „Jubiliara” pentru teatru şi film, nu numai pentru că ne-⁠au adus aminte că odată şi odată se creau la televiziune şi spectacole memorabile de teatru şi film, ci pentru că ele au recompensat personalităţi puternice ale scenei şi ecranului românesc, montări teatrale prestigioase precum „Ce zi frumoasă!” de Michel de Ghelderode în regia lui Dinu Cernescu şi „Don Carlos” de Schiller în regia lui Eugen Todoran la TVR 1 sau filme precum „Lunga călătorie cu trenul” de Sinişa Dragin la TVR Cinema. Îmbucurătoare au fost şi reîntâlnirile, peste decenii, cu Dinu Cernescu şi Eugen Tudoran, al căror gând a rămas tânăr şi fierbinte, exemplar, ca şi revederea cu Sinişa Dragin, al cărui prezent cinematografic confirmă (în anul 2015, de pildă, el a realizat un superb film documentar, „Pădurea”, despre un tablou dăruit de către statul român lui Iosif Broz Tito, un tablou în căutarea aventuroasă a căruia a pornit, cândva, criticul de artă Radu Bogdan). De câte un impresionant „laudatio” s-⁠au bucurat toţi cei trei laureaţi la teatru şi film: despre regizorii de teatru a vorbit, superb, actriţa Ilinca Tomoroveanu, iar despre cineast a spus vorbe de suflet regizorul Dan Piţa.

Un moment aparte al Galei a fost constituit de premiile jubiliare acordate filmelor „Anotimpurile” de Silvia Ciurescu Ghiaţă şi „Exodul mamelor” de Irina Păcurariu. Întâmplarea a făcut ca cele două realizatoare premiate să se afle, în seara Galei, la Iaşi, la o altă importantă manifestare culturală, dar amândouă au simţit nevoia să transmită câte un mesaj video Galei: Silvia Ciurescu şi-⁠a amintit de perioada în care era foarte activă la televiziune – perioadă căreia i se datorează şi binemeritatul premiu de azi –, iar Irina Păcurariu a avut cuvinte de laudă adresate şcolii de televiziune de la Iaşi, unde, practic, s-⁠a format ca realizatoare TV (cer scuze cititorului pentru această paranteză: cu mulţi ani în urmă, pe când eram un gazetar mai tânăr, mi-⁠am petrecut o săptămână la televiziunea din Iaşi, cunoscând din interior procesul de producţie, printre gazdele mele de atunci a fost şi Irina Păcurariu, păstrez şi astăzi, în sufrageria mea, un ceas de perete primit drept amintire, pe care scrie „O nouă zi, acelaşi prieten, TVR calin-1Iaşi”). Revenind la Gala premiilor A.P.T.R., meritate şi binevenite au fost, cred, premiile „Jubiliara” acordate televiziunilor teritoriale (printre care şi aceea din Iaşi): premiile au revenit Ditei Dinesz, multilaureată, de-⁠a lungul anilor, la Premiile A.P.T.R., de data aceasta pentru serialul „Izolaţi în România” de la TVR Timişoara, lui Dan Curean, despre talentul căruia am scris de la prima vizionare a unui film al său, pentru filmul „Caii sălbatici” de la TVR Cluj, şi Gabrielei Baiardi, o altă autoare prestigioasă a televiziunii moldave, pentru „Fantomele industriei socialiste” de la TVR Iaşi. Printre valoroasele emisiuni distinse cu premiul „Jubiliara” s-⁠au numărat şi „Memoria exilului românesc” de Marilena Rotaru, „Ora regelui”, la care lucrează Camelia Csiki, Cristina Maria Ţilică, Bogdan Şerban Iancu, „Vizita Papei Ioan Paul al II-⁠lea în România” de Titi Dincă, „Această poartă a creştinătăţii” de acad, Răzvan Theodorescu, „1989. Sânge şi catifea” de Cornel Mihalache (din palmaresul premiilor, anul viitor, n-⁠ar trebui să lipsească, o spun de pe acuma, tele-⁠play-⁠ul acestuia din urmă, „Canalul”, după incitanta piesă a lui Kincses Elemer, cu Claudiu Bleonţ în rol principal). Un premiu cu totul şi cu totul special revine „Corespondenţelor de război” transmise de Adelin Petrişor şi Alina Grigore, şi realizate cu o dăruire totală în condiţii-⁠limită, în „miezul” unor periculoase situaţii de viaţă şi de moarte. Prestigios este şi ciclul „Rezistenţa prin cultură” de la TVR 2, cu secvenţe precum acelea premiate: „Mircea Vulcănescu – jertfă şi iertare” de Vasile Alecu, „Cornelia Pillat: Portret de familie” de Roxana Chiriţă, „Marton Aron, un episcop pe drumul crucii” de Cristian Amza. Un premiu important este şi acela obţinut de Liana Săndulescu pentru campania umanitară „Învinge apele” şi pentru susţinerea filmului românesc la TVR 2: cum spunea Lucia Hossu Longin în scurtul ei „laudatio”, premianta este „omul potrivit la locul potrivit”, în toate ipostazele sale de teleast.

N-⁠au fost uitate în palmaresul jubiliar nici emisiuni „uitate” precum „Milionarii de la miezul nopţii” de la „Antena 1”, o emisiune susţinută de Marius Tucă ani de zile, şi care a avut voga ei în anii existenţei. A fost premiat şi programul „Cerbul de aur”, care, în anii existenţei sale a fost susţinut, printre alţii, de Irina Radu, Dumitru Moroşanu (pe care l-⁠m ascultat cu emoţie), Ocravian Iordăchescu, Doina Anastasiu, Marilena Şoitu. A fost premiat şi bardul inconfundabil Grigore Leşe pentru programul „La porţile ceriului” de la regretatul TVR Cultural. Printre premianţi s-⁠au numărat şi Elise Stan şi Iuliana Tudor pentru programul de „viaţă lungă” de la TVR 1 intitulat „O dată-⁠n viaţă”, ca şi Gabriel Gherghescu şi Cosmin Andrei, realizatori ai emisiunii veşnice „Viaţa satului”…

Primele trofee ale Galei – prezentată cu nerv de o tânără teleastă, de vârsta ediţiei jubiliare, Eveline Păuna – au distins, post-⁠mortem, mari realizatori şi creaţiile lor de televiziune premiate în ediţii anterioare ale Premiilor A.P.T.R., precum Titus Munteanu, Iosif Sava, Vanda Condurache, Viorel Sergovici, Nicolae Niţă, Ioan Grigorescu. Personal, l-⁠aş fi inclus, în acest context, şi pe regizorul Liviu Ciulei, autorul unui documentar TV de lung metraj, memorabil, la TVR 1, despre… scenograful (de teatru şi film) Liviu Ciulei, ultima creaţie a celui mai important regizor al cinematografiei naţionale, realizată la aproape patru decenii după filmul care l-⁠a consacrat, „Pădurea spânzuraţilor”…

Total 2 Votes
0

Calin Caliman

Calin Caliman, critic de film, ziarist, născut la Braşov în data de 17 mai 1935. Absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1957), apoi al IATC „I.L. Caragiale”, secţia teatrologie – filmologie. Din anul 1959, redactor la revista Contemporanul, unde a răspuns decenii la rând de sectorul cinematografic.
A publicat, de-a lungul anilor, peste 6000 de articole în diferite cotidiane şi reviste culturale (printre care Teatrul, Cinema, Contemporanul, Contemporanul. Ideea europeană, Noul Cinema, Caiete critice , Curentul, Ecart). A susţinut in anii ’60-’70 o rubrică de cultură cinematografică la Televiziunea Română, a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române.
A fost printre membrii fondatori al Asociaţiei oamenilor de artă din institutiile teatrale şi muzicale (ATM). Este membru al Uniunii Cineastilor (UCIN).
A susţinut şi sustine cursuri de „Istoria filmului”, la I.A.T.C. (1969-1970): la Universitatea „Columna” (1992-1996), la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (1997-2002), Universitatea „Hyperion” (unde este cadru didactic asociat din 1997). A fost membru în numeroase jurii la festivaluri cinematografice din ţară şi de peste hotare. În anul 1985, a primit Premiul Uniunii Cineaştilor de critică cinematografică, „pentru îndelungata sa activitate în promovarea filmului romanesc”. 1967 – este autorul volumelor Filmul documentar romanesc, 1997 – Jean Mihail, 1998 – Secretul lui Saizescu sau Un suras in plina iarna etc. Istoria filmului romanesc 1987-2000 (2000) – lucrare distinsa cu premiul Asociatiei Criticilor de film, 2009 – Cinci artisti ai imaginii, A colaborat la volumele colective Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975 (1976), Cinema 2000 (2000), 2009 – Filmul romanesc incotro, etc. 2002 – a fost redactor-sef la revista Cinema.

Cărți semnate de Călin Căliman (vezi aici)

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește și
Close
Back to top button