Filmoteca

Călin Căliman: Premiile Uniunii Cineaştilor

Printre filmele ne-înscrise s-a numărat şi filmul Bacalaureat de Cristian Mungiu: astfel se face că acest film, deşi a cucerit un important premiu la Cannes în primăvara trecută, nu a intrat în discuţiile celor două jurii

Într-o elegantă şi substanţială Gală organizată la Teatrul Naţional din Bucureşti, Uniunea Cineaştilor, ale cărei premii anuale au devenit, de 45 de ani, tradiţionale, a conferit recent distincţiile sale pentru cele mai valoroase realizări cinematografice ale anului 2016. Gala a fost prezentată de seducătoarea actriţă Cătălina Grama, Jojo, şi moderată de preşedintele Uniunii Cineaştilor, regizorul Laurenţiu Damian – care, între timp, a fost reales în această funcţie de conducere pentru încă patru ani. Nominalizările au fost hotărâte de un juriu alcătuit din critici de film, Dana Duma, Cristina Corciovescu, Marilena Ilieşiu, Magda Mihăilescu, Mihai Fulger, iar juriul, care a stabilit palmaresul Galei a fost alcătuit din Maia Morgenstern (preşedinte), Ileana Popovici, Sorin Ilfoveanu, Tudor Giurgiu, Florin Mihăilescu, Varujan Vosganian, Ştefan Velniciuc.

Din capul locului aş menţiona faptul că, deşi modul de stabilire al palmaresului diferă radical, premiile Uniunii Cineaştilor au fost foarte asemănătoare, în punctele esenţiale, cu Premiile Gopo (despre care am vorbit în numărul trecut al revistei), acestea din urmă fiind stabilite prin votul a 500 de cinematografişti, asemănarea celor două palmarese determinându-ne să considerăm că avem de a face cu un an cinematografic 2016 cu valori certe. Marele Premiu şi Trofeul UCIN au revenit filmului Sieranevada, regizat de Cristi Puiu (celelalte nominalizări fiind Ilegitim de Adrian Sitaru şi Două lozuri de Paul Negoescu), autorul fimului fiind distins şi cu Premiul de Regie (la concurenţă cu Adrian Sitaru pentru Ilegitim şi cu Marian Crişan pentru Orizont) şi cu Premiul de Scenariu (la concurenţă cu Bogdan Mirică pentru Câini şi Paul Negoescu pentru Două lozuri). Aşadar, ca şi la Premiile Gopo, filmul Sieranevada de Cristi Puiu a fost considerat cel mai bun film al anului cinematografic 2016, consfinţindu-se astfel o realitate, din punctul meu de vedere, incontestabilă. Câteva Premii de interpretare au revenit interpreţilor din acelaşi film, după cum urmează: Premiul de Interpretare Feminină – Dana Dogaru pentru rolul Nuşa (la concurenţă cu Medeea Marinescu în 03 ByPass de Nap Toader şi Rodica Lazăr din Orizont de Marian Crişan, eu personal incluzând printre interpretele principale ale anului cinematografic şi pe Ana Maria Carablais în rpolul doctoriţei din Întoarcerea magilor de Ion Cărmăzan), Premiul de Interpretare Feminină pentru rol secundar – Ana Ciontea pentru rolul Ofelia (la concurenţă cu alte două actriţe de excepţie, Cătălina Moga în rolul Laura din Sieranevada şi Viorica Geantă Chelbea în rolul Mătăsica din Miracolul din Tekir de Ruxandra Zenide) şi Premiul de Interpretare Masculină pentru rol secundar (in memoriam) – Sorin Medeleni pentru rolul Tony (la concurenţă cu Vlad Ivanov în Câini şi Bogdan Zsolt în Orizont). Un Premiu Special al Juriului a fost acordat altui film valoros al anului cinematografic, Inimi cicatrizate de Radu Jude (celelalte două nominalizări fiind Câini de Bogdan Mirică şi Orizont de Marian Crişan). Printre celelalte distincţii obţinute de filmul Inimi cicatrizate se numără Premiul pentru cele mai bune costume, Dana Păpăruz (la concurenţă cu Mălina Ionescu pentru Două lozuri şi Maria Pitea pentru Afacerea Est de Igor Cobileanski), Premiul pentru cea mai bună scenografie, Cristian Niculescu (la concurenţă cu Augustina Stancu pentru Câini şi Cristina Bar-bu pentru Sieranevada) şi Premiul pentru cel mai bun machiaj, Bianca Boeroiu (care a concurat cu Gabriela Creţan din filmul Câini şi cu Ana Radu, Gina Dan din filmul Două lozuri). Unul dintre premiile importante ale Galei, Premiul de Imagine, a revenit, pe bună dreptate cred, operatorului Andrei Butică pentru filmul Câini (ceilalţi directori de imagine nominalizaţi, şi performanţi la rându-le, fiind Barbu Bălăşoiu pentru Sieranevada şi Marius Panduru pentru Inimi cicatrizate). Filmul Câini de Bogdan Mirică, poate cea mai frumoasă surprizuă a anulşui cinematografic, a mai figurat în palmares şi prin Premiul de Interpretare Masculină acordat lui Gheorghe Visu pentru rolul lui Hogaş (la concurenţă cu Mimi Brănescu în Sieranevada şi Andras Hatházi în Orizont), prin Premiul pentru Montaj, acordat Roxanei Szel (la concurenţă cu Letiţia Ştefănescu, Ciprian Cimpoi şi Iulia Mureşan pentru Sieranevada şi Mircea Olteanu şi Theo Lichtenberger pentru Ilegitim), prin Premiul pentru Coloana Sonoră obţinut de Sam Cohen şi Sebastian Zsemlye (la concurenţă cu Jean Paul Bernard, Filip Mureşan şi Cristophe Vingtrinier din Sieranevada şi Ioan Filip şi Dan Ştefan Rucăreanu din Ilegitim), filmul Câini de Bogdan Mirică obţinând şi Premiul Opera Prima „Alexandru Tatos” (la concurenţă cu Dublu de Catrinel Dănăiaţă, celălalt debut al anului cinematografic). Premiul pentru Muzică Originală a revenit lui Cristian Lolea, compozitorul filmului Orizont, ceilalţi nominalizaţi fiind favoritul meu, compozitorul Mircea Florian, pentru muzica din 03 ByPass de Nap Toader şi cuplul Florin Pop – Alin Zăbrăuţeanu, compozitorii filmului Două lozuri.

Palmaresul a conţinut şi câteva premii destinate altor categorii cinematografice. Premiul pentru scurt metraj de ficţiune a revenit filmului Proiecţionistul de Norbert Fodor, care a concurat cu 4:15 P.M. Sfârşitul lumii de Gabi Virginia Şarga şi Cătălin Rotaru (un film care a figurat şi în competiţia oficială de la Cannes) şi cu Mă cheamă Costin de Radu Potcoavă. Premiul pentru film documentar a recompensat originalul film Varză, cartofi şi alţi demoni de Şerban Georgescu, nominalizat împreună cu Doar o răsuflare de Monica Lăzurean Gorgan şi Dan Perjovschi – Drumul de Liviu Varlam. Premiul pentru film de animaţie a revenit lui Paul Mureşan, autorul scurt metrajului Mamă, tată vreau să vă spun ceva (contracandidatul său fiind Cristian Radu). Premiul pentru film de televiziune a fost acordat filmului sentimentalo-biografic Un film mai puţin vesel, mai mult trist, poetic şi sfătos, în care autorul, Cornel Mihalache, a urmărit ani la rând biografia încărcată de semnificaţii a unui sculptor de porţi maramureşene (celelalte filme nominalizate au fost Adevăruri despre trecut – familia Jagolea de Raluca Rogojină şi România în spatele frontului de Ruxandra Ţuchel).

Preşedintele Uniunii Cineaştilor a acordat şi două Premii Academice. Unul a revenit criticului de film Eva Sîrbu pentru activitatea deosebită în domeniul criticii şi istoriei filmului românesc, iar celălalt a fost acordat post-mortem actorului Ilarion Ciobanu, un premiu ridicat de fiul actorului, junele regizor şi actor Ioachim Ciobanu, care încarcă să păşească pe urmele tatălui său. Preşedintele Uniunii a acordat şi câteva distincţii cu totul şi cu totul speciale. Un Premiu Special a fost acordat cuplului Gheorghe Bălăşoiu-Marius Nedelcu pentru cartea-album „Bucureşti, filmăm!”. Un Premiu de Excelenţă pentru 70 de ani de activitate i-a revenit regizorului nonagenar Aurel Miheles, care semna, împreună cu Gheorghe Naghi, acum 60 de ani comedia de inspiraţie caragialeană Două lozuri (pe un scenariu de Jean Georgescu, însă!). Cu un Premiu de Excelenţă a fost recompensat şi regizorul Alexandru Gaşpar, pentru 60 de ani de activitate în domeniul filmului documentar, o somitate a genului, căruia i se datorează, printre altele, filmul din 1973 Premieră după 75 de ani, în care sunt valorificate imagini filmate de doctorul Gheorghe Marinescu cu trei sferturi de veac în urmă, către sfârşitul secolului trecut, imagini considerate pierdute şi descoperite întâmplător peste decenii. Un Premiu Special a revenit şi machiorului octogenar Mircea Vodă pentru contribuţia remarcabilă la arta machiajului. O Diplomă de Excelenţă a revenit şi cascadorului Ioan Albu, pentru contribuţia rermarcabilă adusă filmului românesc. O singură remarcă ţin să fac pe marginea acestui palmares: cele două jurii ale Galei nu au luat în discuţie decât filmele înscrise în competiţia anuală a premiilor UCIN. Printre filmele ne-înscrise s-a numărat şi filmul Bacalaureat de Cristian Mungiu: astfel se face că acest film, deşi a cucerit un important premiu la Cannes în primăvara trecută, nu a intrat în discuţiile celor două jurii.

În cadrul Galei, criticul de film Dana Duma a înmânat şi premiile anuale ale Asociaţiei criticilor şi filmologilor din UCIN, stabilite prin votul membrilor asociaţiei. Premiul pentru cel mai bun film românesc al anului 2016 a fost acordat tot filmului Sieranevada de Cristi Puiu, aşadar acest superb portret cinematografic de familie în interior a cunoscut o recunoaştere deplină. Premiul „George Littera” pentru carte de film a revenit criticului Viorel Domenico pentru superbul volum „Jean Georgescu…altfel”, iar Premiul „Ion Cantacuzino” pentru publicistică de film în format electronic şi tipărit a fost acordat criticului Dorinel Tronaru.

Total 2 Votes
0

Calin Caliman

Calin Caliman, critic de film, ziarist, născut la Braşov în data de 17 mai 1935. Absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1957), apoi al IATC „I.L. Caragiale”, secţia teatrologie – filmologie. Din anul 1959, redactor la revista Contemporanul, unde a răspuns decenii la rând de sectorul cinematografic.
A publicat, de-a lungul anilor, peste 6000 de articole în diferite cotidiane şi reviste culturale (printre care Teatrul, Cinema, Contemporanul, Contemporanul. Ideea europeană, Noul Cinema, Caiete critice , Curentul, Ecart). A susţinut in anii ’60-’70 o rubrică de cultură cinematografică la Televiziunea Română, a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române.
A fost printre membrii fondatori al Asociaţiei oamenilor de artă din institutiile teatrale şi muzicale (ATM). Este membru al Uniunii Cineastilor (UCIN).
A susţinut şi sustine cursuri de „Istoria filmului”, la I.A.T.C. (1969-1970): la Universitatea „Columna” (1992-1996), la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (1997-2002), Universitatea „Hyperion” (unde este cadru didactic asociat din 1997). A fost membru în numeroase jurii la festivaluri cinematografice din ţară şi de peste hotare. În anul 1985, a primit Premiul Uniunii Cineaştilor de critică cinematografică, „pentru îndelungata sa activitate în promovarea filmului romanesc”. 1967 – este autorul volumelor Filmul documentar romanesc, 1997 – Jean Mihail, 1998 – Secretul lui Saizescu sau Un suras in plina iarna etc. Istoria filmului romanesc 1987-2000 (2000) – lucrare distinsa cu premiul Asociatiei Criticilor de film, 2009 – Cinci artisti ai imaginii, A colaborat la volumele colective Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975 (1976), Cinema 2000 (2000), 2009 – Filmul romanesc incotro, etc. 2002 – a fost redactor-sef la revista Cinema.

Cărți semnate de Călin Căliman (vezi aici)

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button