Filmoteca

Călin Căliman: A 11-⁠a ediţie a Premiilor Gopo

Cinci documentare de lung metraj au fost nominalizate pentru Premiul celui mai bun film documentar de lung metraj

Ca în fiecare primăvară, de 11 ani încoace, Premiile Gopo –acordate filmelor româneşti din anul anterior – au ajuns la destinatarii lor de drept, hotărâţi, anul acesta, prin votul a 500 de „cinematografişti”, cum li se spune, câteodată, oamenilor de film, prin această noţiune cu iz arhaic. Nominalizările pentru aceste premii, considerate un fel de „Oscaruri” româneşti, au fost stabilite de un juriu, alcătuit anul acesta din regizorul Gabriel Achim, producătoarea Oana Iancu, actorul Doru Ana, scenarista Raluca Mănescu, directorul de imagine Tudor Mircea, monteuza Nita Chivulescu şi criticii Dana Duma, Ileana Bîrsan, Andrei Şendrea, Dragoş Marin, Doru Pop. Din capul locului s-⁠o spunem, Premiile Gopo de anul acesta au însemnat, din punctul meu de vedere, o mai mult decât corectă reprezentare a anului cinematografic românesc. În bilanţul anului cinematografic românesc, intitulat „Un an ieşit din comun”, scriam, de pildă: „Din punctul meu de vedere, indiscutabil, filmul românesc al anului 2016 rămâne Sieranevada de Cristi Puiu, aşadar regizorul care a stat la baza Noului Cinema Românesc, îndeosebi prin Moartea domnului Lăzărescu, continuă să domine, calitativ, producţia cinematografică românească, performanţa sa artistică depăşind net toate celelalte tentative ale confraţilor. Repet, din punctul meu de vedere (chiar dacă juraţii de la Cannes au avut altă părere), Sieranevada, acest superb «portret de familie în interior», este un film perfect, subtil şi pasionant. Acţiunea propriu-⁠zisă nu depăşeşte împrejurările unui parastas, dar în acest spaţiu comemorativ încap drame şi lacrimi, dure ciocniri de mentalităţi, explozii sentimentale, hohote de râs, victorii şi înfrângeri, încap oameni de tot felul, un medic blazat, o nevastă isterică, o soră certăreaţă, o mătuşă cu nostalgii comuniste, o femeie bătută şi înşelată de soţ, o adolescentă rebelă, o văduvă suferindă, un moş libidinos, un preot descurcăreţ…

Filmul lui Cristi Puiu este, practic, nu numai portretul unei familii contemporane, ci portretul moral, filosofic, al unei întregi societăţi. Performanţele interpretative ale filmului sunt, de asemenea, de amintit: reţinem în primul rând, profilul Cătălinei Moga din maşina de la începutul şi sfârşitul filmului, dar şi trăirile lui Mimi Brănescu, Bogdan Dumitrache, Andi Vasluianu, Tatiana Iekel (pe care ne-⁠am bucurat s-⁠o reîntâlnim, într-⁠un asemenea rol, pe ecran), Dana Dogaru, Ioana Crăciunescu, Ana Ciontea, în roluri bine şi atent particularizate…”. Ei bine, principalele Premii Gopo au revenit filmului Sieranevada de Cristi Puiu, după cum urmează: Premiul pentru cel mai bun film (celelalte patru filme nominalizate fiind Câini de Bogdan Mirică, Inimi cicatrizate de Radu Jude, Două lozuri de Paul Negoescu şi Bacalaureat de Cristian Mungiu), Premiul pentru cea mai bună regie, Cristi Puiu (la concurenţă cu Adrian Sitaru, Radu Jude, Bogdan Mirică şi Cristian Mungiu), Premiul pentru cel mai bun scenariu, Cristi Puiu (în competiţie cu Bogdan Mirică, Paul Negoescu, Radu Jude şi Cristian Mungiu), Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal, Dana Dogaru, în rolul Nuşa (la concurenţă cu Medeea Marinescu, doctoriţa Monica din 03.Bypass de Nap Toader, Alina Grigore, Sasha din Ilegitim de Adrian Sitaru, Rodica Lazăr, Andra din Orizont de Marian Crişan, Maria Drăguş, eleva din Bacalaureat de Cristian Mungiu), Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, Ana Ciontea , Tanti Elvira (la concurenţă cu Cătălina Moga, Judith State şi Tatiana Iekel din Sieranevada şi Viorica Geantă Chelbea din Miracolul din Tekir). Ajunşi aici, îmi îngădui o dublă „paranteză – să-⁠i zicem – subiectivă”. Premiul acordat eminentei actriţe Dana Dogaru m-⁠a întors cu gândul la o dimineaţă de acum vreo 40 de ani, când colegul meu de redacţie la „Contemporanul”, şi bunul meu prieten, criticul de teatru şi film Aurel Bădescu a apărut entuziast în birou, pe ideea „am descoperit o mare actriţă, se numeşte Dana Dogaru, voi scrie despre ea” (ceea ce avea să şi facă, asta pe când actriţa nu era, încă, nimeni!). Nu degeaba îl consider, pe criticul de teatru şi film Aurel Bădescu (care ne-⁠a părăsit, foarte tânăr, acum 32 de ani), unul dintre cei mai talentaţi critici pe care i-⁠am cunoscut vreodată. Cât despre premiul cucerit de Ana Ciontea, o altă actriţă desăvârşită, ţin să subliniez faptul că trei dintre contracandidatele ei erau interprete performante în acelaşi film, Sieranevada, personajele lor numindu-⁠se Larisa, Sandra şi Evelina, iar cealaltă actriţă nominalizată a fost Viorica Geantă Chelbea, pentru savuroasa compoziţie din Miracolul din Tekir de Ruxandra Zenide, unde juca rolul Mătăsicăi, un personaj de-⁠a dreptul palpitant.

Dintre celelalte lung metraje multipremiate, un loc fruntaş l-⁠a ocupat filmul Câini de Bogdan Mirică, distins cu Premiul pentru cel mai bun debut (contracandidaţii săi fiind Catrinel Dănăiaţă cu filmul Dublu şi Ion Indolean cu Discordia), Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal, Gheorghe Visu, în rolul lui Hogaş (la concurenţă cu Bogdan Dumitrache, George în Dublu, András Hatházi, Lucian în Orizont, Mimi Brănescu în Sieranevada şi Adrian Titieni în Bacalaureat), Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar, Vlad Ivanov în rolul lui Samir (la concurenţă cu Şerban Pavlu, doctorul Ceafalan din Inimi cicatrizate, Adrian Titieni, Victor în Ilegitim, regretatul Sorin Medeleni, Tony în Sieranevada şi Petru Ciubotaru, viceprimarul din Bacalaureat), Premiul pentru cea mai bună imagine, ex aequo, Andrei Butică (la concurenţă cu Pătru Păunescu pentru Dublu, Oleg Mutu pentru Orizont şi Barbu Bălăşoiu pentru Sieranevada), Premiul pentru cel mai bun sunet, sunetiştii Sam Cohn, Sebastian Zsemlye şi Hervé Buirette (la concurenţă cu sunetiştii din Ilegitim, Inimi cicatrizate, Sieranevada şi Bacalaureat), Premiul pentru cea mai bună muzică originală, compozitorii Codrin Lazăr şi Sorin Romanescu (la concurenţă cu Mircea Florian, pentru 03.Bypass, Jean Paul Wall pentru Dincolo de linia ferată de Cătălin Mitulescu, Flora Pop şi Alin Zăbrăuţeanu pentru Două lozuri şi Cristian Lolea pentru Orizont). O mână de premii Gopo a cucerit şi filmul lui Radu Jude Inimi cicatrizate, după cum urmează: Premiul pentru cea mai bună imagine, ex aequo, Marius Panduru (contracandidaţii i-⁠am amintit mai sus), Premiul pentru cele mai bune decoruri, Cristian Niculescu (la concurenţă cu Vali Ighigheanu, scenograful filmului Afacerea Est de Igor Cobileanski, Simona Pădureţu pentru Bacalaureat, Augustina Stanciu pentru Câini, Cristina Barbu pentru Sieranevada), Premiul pentru cele mai bune costume, Dana Păpăruz (la concurenţă cu Elena Ştefănescu pentru filmul Câini, Mălina Ionescu pentru Două lozuri, Carmen Cristea pentru Miracolul din Tekir, Maria Pitea şi Doina Răducuţ pentru Sieranevada), Premiul pentru cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură, Bianca Boeroiu şi Domnica Bodogan (la concurenţă cu realizatoarele machiajului şi coafurii din filmele #Selfie 69, Câini, Două lozuri şi Sieranevada). Practic, premiile Gopo pentru filmele de ficţiune de lung metraj au fost împărţite între aceste trei filme, Sieranevada de Cristi Puiu, Câini de Bogdan Mirică şi Inimi cicatrizate de Radu Jude, primele două filme intrând în competiţie cu câte 13 nominalizări…

Cinci documentare de lung metraj au fost nominalizate pentru Premiul celui mai bun film documentar de lung metraj: Camera obscura de Gheorghe Preda (din punctul meu de vedere, un film ratat despre cinecluburi şi cineclubişti), Doar o răsuflare de Monica Lăzurean-⁠Gorgan (un film distins, între timp, cu un important premiu internaţional la Viena), Imagini din vis de Sorin Luca, În căutarea tatălui pierdut al regizorului româno-⁠francez Ionuţ Teianu şi Varză, cartofi şi alţi demoni de Şerban Georgescu. Votul a dat câştig de cauză documentarului Doar o răsuflare de Monica Lăzurean-⁠Gorgan. Cinci filme au fost nominalizate şi în competiţia filmelor de scurt metraj: 4:15 PM Sfârşitul lumii de Cătălin Rotaru şi Gabi Virginia Şarga (film selecţionat şi în competiţia oficială de la Cannes), Mă cheamă Costin de Radu Potcoavă, Ninel de Constantin Popescu, Pipa, sexul şi omleta de Ana-⁠Maria Comănescu, Proiecţionistul de Norbert Fodor. Premiul pentru cel mai bun film de scurt metraj a revenit filmului 4:15 PM Sfârşitul lumii de Cătălin Rotaru şi Gabi Virginia Şarga. Pentru premiul intitulat „Tânăra speranţă” au fost nominalizaţi cinci cineaşti de meserii foarte diferite: Matei Lucaci-⁠Grunberg pentru regia scurt metrajului Oase pentru Otto, producătoarea Anamaria Antoci pentru producerea filmului Ilegitim de Adrian Sitaru, producătoarea Carla Fotea, pentru producerea scurt metrajului Pipa, sexul şi omleta de Ana-⁠Maria Comănescu, actriţa Ilinca Hărnuţ, pentru rolul din filmul Inimi cicatrizate, actorul Lucian Teodor Rus pentru rolul din filmul Inimi cicatrizate. Premiul „Tânăra speranţă” a revenit producătoarei Anamaria Antoci. Premiul Publicului a fost acordat ex aequo filmelor Două lozuri de Paul Negoescu (cu 127.513 spectatori şi incasări în valoare de 2.403.355 de lei) şi #Selfie 69 de Cristina Iacob (cu 133.207 spectatori şi incasări în valoare de 2. 296.771 de lei). Cinci filme europene au candidat la Premiul celui mai bun film european de pe ecranele româneşti în 2016: Fiul lui Saul de László Nemes, Tony Erdmann de Maren Ade, Mlaştina de Alberto Rodriguez, Despre oameni şi oi de Grimur Hákonarson, Un porumbel cugetând pe o ramură de Roy Andersson. Premiul a revenit filmului Fiul lui Saul…Doi actori reprezentativi au fost distinşi, în Gala Premiilor Gopo, moderată cu tact şi umor de actorul Alexandru Bogdan, cu premii pentru întreaga activitate: Valentin Uritescu – care, între Angela merge mai departe de Lucian Bratu şi Viaţa mea sexuală de Cornel George Popa a avut zeci şi zeci de roluri cinermatograficer în filme precum Noi, cei din linia întâi de Sergiu Nicolaescu, Domnişoara Aurica de Şerban Marinescu, Iacob de Mircea Daneliuc, Momentul adevărului de Andrei Blaier, Şobolanii roşii de Florin Codre, Rămânerea de Laurenţiu Damian, A unsprezecea poruncă de Mircea Daneliuc, Turnul din Pisa de Şerban Marinescu –, şi Ion Dichiseanu – de asemenea, cu zeci şi zeci de roluri, între Darclée de Mihai Iacob şi Ultimul corupt din România de Sergiu Nicolaescu, în filme precum Dincolo de barieră de Francisc Munteanu, Printre colinele verzi de Nicolae Breban, 100 de lei de Mircea Săucan, Toate pânzele sus! de Mircea Mureşan, Trandafirul galben şi Misterele Bucureştilor de Doru Năstase…

Concluziv, Premiile Gopo destinate premierelor româneşti ale anului 2016, prin situarea în prim plan a filmelor Sieranevada, Câini şi Inimi cicatrizate, respectiv a regizorilor Cristi Puiu, Bogdan Mirică şi Radu Jude, atestă nivelul calitativ ridicat al Noului Cinema Românesc (debutul regizorului Bogdan Mirică reprezentând un „nou val” al Noului Cinema Românesc), dovadă fiind şi intensele nominalizări ale unor cineaşti precum Cristian Mungiu, Adrian Sitaru, Marian Crişan, Ruxandra Zenide, Nap Toader, Igor Cobileanski…

Total 0 Votes
0

Calin Caliman

Calin Caliman, critic de film, ziarist, născut la Braşov în data de 17 mai 1935. Absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1957), apoi al IATC „I.L. Caragiale”, secţia teatrologie – filmologie. Din anul 1959, redactor la revista Contemporanul, unde a răspuns decenii la rând de sectorul cinematografic.
A publicat, de-a lungul anilor, peste 6000 de articole în diferite cotidiane şi reviste culturale (printre care Teatrul, Cinema, Contemporanul, Contemporanul. Ideea europeană, Noul Cinema, Caiete critice , Curentul, Ecart). A susţinut in anii ’60-’70 o rubrică de cultură cinematografică la Televiziunea Română, a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române.
A fost printre membrii fondatori al Asociaţiei oamenilor de artă din institutiile teatrale şi muzicale (ATM). Este membru al Uniunii Cineastilor (UCIN).
A susţinut şi sustine cursuri de „Istoria filmului”, la I.A.T.C. (1969-1970): la Universitatea „Columna” (1992-1996), la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (1997-2002), Universitatea „Hyperion” (unde este cadru didactic asociat din 1997). A fost membru în numeroase jurii la festivaluri cinematografice din ţară şi de peste hotare. În anul 1985, a primit Premiul Uniunii Cineaştilor de critică cinematografică, „pentru îndelungata sa activitate în promovarea filmului romanesc”. 1967 – este autorul volumelor Filmul documentar romanesc, 1997 – Jean Mihail, 1998 – Secretul lui Saizescu sau Un suras in plina iarna etc. Istoria filmului romanesc 1987-2000 (2000) – lucrare distinsa cu premiul Asociatiei Criticilor de film, 2009 – Cinci artisti ai imaginii, A colaborat la volumele colective Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975 (1976), Cinema 2000 (2000), 2009 – Filmul romanesc incotro, etc. 2002 – a fost redactor-sef la revista Cinema.

Cărți semnate de Călin Căliman (vezi aici)

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește și
Close
Back to top button