Contemporanul » Evenimente - Lansări » Evenimente culturale: Ziua Limbii Române celebrată la Biblioteca Academiei Române

Evenimente culturale: Ziua Limbii Române celebrată la Biblioteca Academiei Române

Evenimente culturale:

Ziua Limbii Române celebrată la Biblioteca Academiei Române

Patru manuscrise rare, socotite printre cele mai vechi texte româneşti, au fost expuse vineri, 31 august 2018, între orele 8-⁠13, în Cupola de Sticlă a Bibliotecii Academiei Române. Monu-
mente ale limbii române, reprezentând primele traduceri ale Psaltirii şi Faptelor Apostolilor, manuscrisele fac parte din colecţia Serviciului de Manuscrise – Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române şi sunt prezentate publicului pentru a celebra astfel Ziua Limbii Române. Documentele expuse sunt: „Psaltirea Hurmuzachi“, „Psaltirea Voroneţeană“, „Psaltirea Scheiană“ şi „Codicele Voroneţean“. „Psaltirea Hurmuzachi“ (B.A.R., Ms. rom. 3077), cel mai vechi dintre cele patru volume, este un manuscris datând din primul deceniu al secolului al XVI-⁠lea, dăruit Academiei Române, în iulie 1904, de Eudoxiu Hurmuzachi. „Psaltirea Voroneţeană“ (B.A.R., Ms. rom. 693) este un text fragmentar slavo-român, scris în semiuncială, la mijlocul secolului al XVI-⁠lea (1551-⁠1558), donat Academiei Române de D. A. Sturdza, care l-⁠a cumpărat de la Simion Florea Marian în 1893. „Psaltirea Scheiană“ (B.A.R., Ms. rom. 449) datează din a doua jumătate a secolului al XVI-⁠lea (1573-⁠1578) şi a făcut parte din biblioteca lui Gheorghe Asachi, apoi din cea a lui Dimitrie Sturdza-⁠Scheianu, care a dăruit-⁠o Academiei Române. Manuscrisul cunoscut sub numele de „Codicele Voroneţean“ (B.A.R., Ms. rom. 448) conţine texte din Faptele Apostolilor, volumul fiind copiat în a doua jumătate a secolului al XVI-⁠lea, posibil între 1563-⁠1583.

Vizitatorii au beneficiat de explicaţiile specialiştilor Bibliotecii, prezenţi în sala de expoziţie. Curator: Gabriela Dumitrescu, şefa Serviciului de Manuscrise şi Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.

Expoziţia de la Biblioteca Academiei Române vine să întregească acţiunile consacrate de Academia Română sărbătoririi Zilei Limbii Române, organizate, în data de 31 august 2018, la Chişinău şi Iaşi. Astfel, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de literatură şi filologie, a susţinut la Chişinău prelegerea cu titlul Cultura naţională şi provocările globalizării, manifestare organizată împreună cu Academia de Ştiinţe a Moldovei. La eveniment au participat acad. Maya Simionescu şi acad. Florin Gheorghe Filip, preşedinţi ai Secţiilor de ştiinţe biologice, respectiv de ştiinţa şi tehnologia informaţiei din Academia Română. De asemenea, Filiala Iaşi a Academiei Române a organizat la sediul său din Bulevardul Carol I, nr. 8, recitalul de poezie susţinut de poeţii Ileana Mălăncioiu, membru corespondent al Academiei Române, şi Emil Brumaru, urmat de un dialog cu publicul. Moderatori: acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi prof. univ. Bogdan Creţu, directorul Institutului de Filologie „Al. Philippide“ din Iaşi al Academiei Române.

Academia Română celebrează „Ziua Limbii Române împreună cu Academia de Ştiinţe a Moldovei

Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au organizat împreună, la Chişinău, sesiunea de „Lecturi academice“ dedicată sărbătorii naţionale „Ziua Limbii Române“. Manifestarea a avut loc vineri, 31 august 2018, începând cu ora 10, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. La eveniment au participat acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de literatură şi filologie a Academiei Române, care a susţinut prelegerea cu titlul Cultura naţională şi provocările globalizării. Prelegerea a fost urmată de lansarea volumelor Proza lui Mihai Eminescu de acad. Eugen Simion şi Modelul de existenţă Eugen Simion de Mihai Cimpoi.

Evenimentul este organizat cu participarea Institutului de Filologie Română „B.P. Hasdeu“ din Chişinău.

Acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precizează: „În 1996, Adunarea Generală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, prin declaraţia sa, a confirmat «opinia ştiinţifică argumentată a specialiştilor filologi din Republică şi de peste hotare (aprobată prin Hotărârea Prezidiului AŞM din 9.09.1994), potrivit căreia, denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este Limba Română». De atunci încoace, poziţia Academiei de Ştiinţe a rămas fermă şi univocă. Mai mult, în 2005 a fost lansată o iniţiativă importantă devenită deja tradiţie – a rosti, într-⁠o şedinţă festivă a Adunării AŞM, prelegeri academice de Ziua Limbii Române.“

Cu acest prilej, Preşedintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop, a adresat felicitări conducerii şi membrilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei: „Felicitările noastre se îndreaptă spre colegii noştri membri ai celui mai înalt for de consacrare ştiinţifică şi culturală de la Chişinău, aflat în parteneriat strâns cu Academia Română, spre acea instanţă a elitei intelectuale româneşti răsăritene, menite să păstreze şi să întărească spiritualitatea noastră în vremuri şi în spaţii mult încercate. Academia Moldovei a înţeles că, apărându-⁠ne limba noastră cea română scrisă cu grafie latină, ne apărăm fiinţa naţională şi ne pregătim să existăm şi în viitor, în concertul naţiunilor europene.“

„Ziua Limbii Române“ se sărbătoreşte în România la data de 31 august şi a fost legiferată de către Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ tocmai pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită pe ambele maluri ale Prutului.

Alexandru Şafran –  Rezistenţa spirituală

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a organizat un eveniment de evocare a personalităţii şi activităţii Marelui Rabin al României, Alexandru Şafran. La conferinţă au participat Carol Iancu, profesor emerit de istorie contemporană la Universitatea Paul Valery Montpellier III, directorul Şcolii de înalte studii ale iudaismului din Franţa, doctor honoris causa al unor universităţi din România şi membru din străinătate al Academiei Române, împreună cu fiul şi fiica lui Alexandru Şafran: Avinoam Şafran, profesor de neuro-oftalmologie şi profesor la Universitatea Paris, Sorbonne şi Ester Starobinski Şafran, Profesor emerit la Universitatea Geneva, autoare a unor cărţi de referinţă despre gândirea filosofică iudaică. Profesorul Carol Iancu a prezentat traseul vieţii Rabinului Alexandru Şafran, conducător al Comunităţii evreieşti în anii celui de-⁠Al Doilea Război Mondial, ani în care a reuşit – făcând apel la relaţia sa cu înalţii ierarhi ai bisericii ortodoxe şi la accesul pe care il avea pe lângă Regina Mamă – să salveze de la deportarea în Transnistria un număr semnificativ de evrei.

Evenimentele epocii au fost descrise în cartea semnată de Carol Iancu – tradusă în limba engleză de Felicia Waldman, cu un cuvânt înainte de acad. Alexandru Zub – „Alexandre Safran and the Jews of Romania during the installation of the communist regime. Newly discovered documents from the American and British diplomatic archives (1944-⁠1948)” („Alexandru Şafran şi evreii din România în timpul instaurării comunismului. Documente inedite din arhivele americane şi britanice 1944-⁠1948”), semnat de Carol Iancu şi apărut la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi în anul 2017. Volumul relevă felul în care s-⁠au petrecut aceste demersuri repetate, capacitatea Marelui Rabin de a insista, de a convinge şi chiar de a parcurge drumul umilinţei şi al implorării pe lângă înalţii clerici ai bisericii creştin-⁠ortodoxe, prin consultarea arhivelor Ministerului Afacerilor Externe al Statelor Unite şi ale Foreign Office al Marii Britanii.

Asupra câtorva din sutele de documente care dovedesc influenţa pe care o avea Marele Rabin asupra comunităţii sale s-⁠a oprit în intervenţia sa fiul acestuia, profesorul Avinoam Şafran, care a punctat notaţiile făcute de surse terţe referitor la momentele din timpul Holocaustului, interpretând evenimentele şi aşezându-⁠le în context. Documentele relevate de arhivele diplomatice oferă o probă materială, acum accesibilă. Fiica lui Alexandru Şafran, eseista Ester Starobinski Şafran a avut o intervenţie în care a sintetizat cu acurateţe şi precizie clipe esenţiale din viaţa marelui rabin.
Un alt invitat al evenimentului moderat de Cleopatra Lorinţiu, director adjunct al ICR Tel Aviv, a fost istoricul Michael Iancu, director al Institutului Maimonide Averoes din Montpellier. Acesta semnează – alături de tatăl său, Carol Iancu – o culegere de studii în limba franceză, care îşi propune să abordeze dintr-⁠o perspectivă pluridisciplinară relaţiile Israel-⁠diaspora de-⁠a lungul vremii, intitulată „Les relations Israel – Diaspora à travers l’histoire” („Relaţiile Israel-Diaspora în decursul istoriei”). Volumul a apărut la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, de asemenea, în 2017.

Născut în 1910 la Bacău, Alexandru Şafran a fost între anii 1939-⁠1948 Şef-⁠rabinul Cultului Mozaic din România, senator de drept în Senatul României (1940), iar după 1948 Şef-⁠rabinul comunităţii evreieşti din Geneva. S-⁠a luptat pentru ocrotirea evreilor din România în anii Holocaustului şi, ca un sprijinitor activ al sionismului, a respins presiunile de infiltrare comunistă pe linie religioasă între evreii din România, în anii postbelici, fapt pentru care a fost demis şi expatriat. A publicat cărţi în domeniul religiei, filosofiei moralei şi misticii iudaice. Ataşat de limba şi cultura românească, Rabinul Şafran a fost un activ promotor al dialogului între iudaism şi creştinism. Rabinul Alexandru Şafran a revenit în vizită în România, pentru prima oară după aproape jumătate de secol, în 1995. Pe 19 iunie 1997, Şafran a fost ales membru de onoare al Academiei Române. (ICR Tel Aviv)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest