Contemporanul » Evenimente - Lansări » Știri de Liliana Popa

Știri de Liliana Popa

Poetul Ciprian Chirvasiu

Poetul Ciprian Chirvasiu avea o sclipire în ochi, gândea repede, avea o judecată sagace… Mă pregăteam să plec la o întâlnire cu scriitorii, la Sibiu, organizată de Asociaţia Culturală Direcţia 9, din care şi poetul Ciprian Chirvasiu făcea parte. Abia aşteptam să ne vedem, să ne auzim. Şi brusc aflu de la un alt poet, Valentin Irimia, că nu mai e. Ultima oară am vorbit cu Ciprian Chirvasiu despre Matei Vişniec şi Buzunar cu pâine, despre Gherda lui Costi Stan… Îmi părea mereu atent (nu numai cu mine) la fiecare replică, asculta, ne asculta cu un zâmbet blând pe mine sau pe cei din jur…

Avea în ochi o sclipire, o lumină jucăuşă care te asigura de aprecierea lui, dar care te şi atenţiona alteori condescendent. Mi se părea plecat demult într-⁠o aventură a spiritului lui ce nu pătrundea în realitate, că trece cântând peste toate, dornic să ajungă acolo…

„Te implor, dă-⁠mi secunda care nu are genunchi, nici istovire, nici slavă, nici gesturi de cădere!” Instinctul său artistic avea o poeticitate generatoare de trăiri, de aduceri aminte, de emoţii. Poeticitatea lui devenea dedicată, convingătoare pe măsură ce citeai, exista cea căreia îi scria mereu, neîntrerupt, doar el ştia unde, parcă îşi propusese să scrie o epopee…

De ce nu putem muri. „Doar cei care trăiesc au viziunea pământului, moartea e totdeauna sus, mormintele sunt în cer. Deci, să nu te miri, femeie, dacă uneori plouă cu oasele frunţii. Suntem mici în lume fiindcă nimeni nu ştie că lumea este deasupra”.

Poetul Ciprian Chirvasiu avea o sclipire în ochi, gândea repede, avea o judecată sagace. Era de ajuns să-⁠l priveşti când vorbea sau doar asculta… Drum lin!

Laborator. Restaurarea picturilor vechilor maeştri
O nouă expoziţie deschisă la MNAR!

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită începând din 21 iulie să vizitaţi expoziţia Laborator. Restaurarea picturilor vechilor maeştri. Aceasta deschide o serie de micro-⁠expoziţii ce vor prezenta publicului diferitele laboratoare de restaurare ale muzeului şi contribuţia lor la studierea şi conservarea colecţiilor. Prima dintre ele aduce în prim-⁠plan laboratorul de restaurare pictură de şevalet şi munca echipei de specialişti care, de-⁠a lungul ultimelor trei decenii, a făcut posibile noi atribuiri şi datări, readucând lucrările cât mai aproape de aspectul lor originar. Din cele câteva sute de lucrări restaurate în vederea redeschiderii galeriilor permanente ale muzeului şi a muzeelor sale satelit, organizatorii au selectat pentru expoziţia de faţă 18 picturi. Unele dintre ele figurează în expoziţie alături de o bogată documentaţie fotografică şi de informaţii legate de procesul de restaurare în timp ce altele sunt incluse în expunerea de bază a Galeriei de Artă Europeană. Este cazul unor lucrări de mari dimensiuni cum ar fi „Suzana şi cei doi bătrâni” de Alessandro Varotari sau „Familia lui Darius oferind coroana lui Alexandru cel Mare” de Mattia Preti care au implicat procese laborioase şi de durată în urma cărora cea dintâi şi-⁠a regăsit luminozitatea iniţială graţie îndepărtării vernilului extrem de degradat şi închis la culoare, în timp ce înlăturarea unor repictări masive îmbătrânite a restabilit echilibrul cromatic şi compoziţional al celei de a doua. Alte lucrări de mai mici dimensiuni precum „Adoraţia magilor” de Pieter van Aertsen au pus probleme deosebit de dificile datorită unor vicii de tehnică în execuţia suportului, vicii ce făceau ca aceleaşi degradări să revină periodic, lăsându-⁠şi amprenta în mod vizibil asupra percepţiei picturii.

Într-⁠o expoziţie apreciem calitatea lucrărilor şi luăm ca de la sine înţeleasă buna lor stare de conservare. Laborator. Restaurarea picturilor vechilor maeştri ne îndeamnă la reflecţie, punând în lumină fragilitatea operei de artă, drumul parcurs de aceasta pentru a-⁠şi regăsi aspectul orginar şi aportul discret, extrem de important, al restauratorilor. Durata expoziţiei: iulie-⁠septembrie 2018. Galeria de Artă Europeană, etajul I, Sala dedicată expoziţiilor temporare.

Expoziţia „Ornamente în scrierile brâncoveneşti” la Palatul brâncovenesc Potlogi

Între 28.07.2018 şi 27.08.2018 Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi îşi deschide porţile inaugurând expoziţia „Ornamente în scrierile brâncoveneşti” şi îşi aşteaptă vizitatorii la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, jud. Dâmboviţa. Expoziţia cuprinde detalii din documente de cancelarie şi tipărituri şi face parte din proiectul „Moştenirea Culturală a Epocii Brâncoveneşti – Brâncoveanu 330 –⁠ Scrierile Epocii Brâncoveneşti”, co-⁠finanţat de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, prin Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa. Prin proiectul al cărui eveniment principal va fi conferinţa Moştenirea Culturală a Epocii Brâncoveneşti aflată la cea de a treia editie ce va avea loc în octombrie, dorim să marcăm cei 330 de ani de la urcarea lui Vodă Constantin Brâncoveanu pe tronul Valahiei şi apariţia primei Biblii în limba română şi nu în ultimul rând, cei 320 de ani de la finalizarea construcţiei Palatului de la Potlogi.

În acest proiect sunt Arhivele Naţionale ale României, Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească Târgovişte”, Museikon – Muzeul Icoanei şi Cărţii Vechi din cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Primăria Comunei Potlogi.

Expoziţia valorifică într-⁠un mod inedit materialul documentar din Arhivele Naţionale ale României selectat cu ajutorul dlui.dr. Claudiu Victor Turcitu, Şef al Serviciului Arhivă Medievală la care se adaugă contribuţia muzeelor partenere: Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească Târgovişte” şi Museikon Alba Iulia, care deţin valoroase colecţii de carte. Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi vă aşteaptă în această vară, pe meleaguri încărcate de pace şi aducere aminte, loc de popas al Voievodului Constantin Brâncoveanu în drumul dintre Bucureşti şi Târgovişte.

Festivalul de Film şi Istorii de la Râşnov

Festivalul de Film şi Istorii de la Râşnov a venit cu 45 de proiecţii, avanpremiere, 15 concerte şi zeci de dezbateri. La festivalul de film de la Râşnov au fost prezentate peste 40 de filme. Ajuns în acest an la cea de-⁠a 10 ediţie, Festivalul de Film şi Istorii de la Râşnov (FFIR) a anunţat un maraton de evenimente speciale şi premiere de neratat pe parcursul celor 10 zile de festival. Ştiri pe aceeaşi temă C’Art Fest aduce nume mari la Cristian. Sunt aşteptaţi 30.000 de spectatori. Tema ediţiei din acest an a FFIR este „Naţiune. Identităţi”. Numeroasele activităţi pregătite de organizatori au fost găzduite de Grădina Cetatea Medievală Râşnov – Cetăţii Râşnov, cinematograful „Amza Pellea”, Biserica Evanghelică Râşnov şi, în premieră, Centrul Cultural Reduta şi Bastionul Ţesătorilor din Braşov. Printre momentele principale ale festivalului se numără proiecţia specială a capodoperei lui Lucian Pintilie – „Reconstituirea”, în prezenţa actorilor Ileana Popovici, George Mihăiţă şi Vladimir Găitan, la jumătate de secol de la debutul filmărilor. Alte premiere marcate anul acesta de FFIR constau în competiţia oficială de film documentar, cât şi o şcoală de vară de jazz, aceasta din urmă fiind coordonată de renumitul Mircea Tiberian.

Printre invitaţii speciali ai FFIR 2018 s-au numărat formaţia Viţa de Vie, care a susţinut un concert acustic caritabil pentru HOSPICE Casa Speranţei, duo-⁠ul acustic Dan Byron & Doru Trăscău, şi peste 50 de lectori (ambasadori, profesori, istorici, jurnalişti, experţi internaţionali ş.a.). În cadrul ediţiei din acest an a festivalului, au fost realizate 20 de dezbateri publice în jurul temei principale a acestei ediţii a FFIR. În seara primei duminici a festivalului, Ileana Popovici, George Mihăiţă şi Vladimir Găitan au venit în Grădina Cetăţii Râşnov pentru a vorbi despre filmul care le-⁠a marcat carierele, dar şi despre Lucian Pintilie – omul care reprezintă, pentru mulţi, superlativul cinema-⁠ului românesc. În urmă cu 50 de ani, peste munte de Râşnov, la Sinaia, cei trei actori, debutanţi la acea vreme, împreună cu consacraţii George Constantin şi Emil Botta, filmau „Reconstituirea”, pelicula votată în repetate anchete drept cel mai bun film românesc al secolului XX. Filmul a avut premiera mondială la Cannes în 1970 şi a putut fi vizionat la FFIR în prezenţa actorilor. Competiţie de film documentar Pentru prima dată, Festivalul de Film şi Istorii Râşnov îşi lansează competiţia oficială de film documentar, care a beneficiat de un juriu de profesionişti, format din Pierre-Henri Deleau, fondatorul Quinzaine des réalisateurs, criticul de film Irina Margareta Nistor, producătorul Gabriela Albu, producătorul TVR Claudia Nedelcu Duca şi istoricul Bogdan Popovici.

Au fost decernate premiul liceenilor şi premiul publicului. În competiţie se regăseşte şi filmul regizorilor Andrei Gorgan şi Monica Lăzurean Gorgan, „Dacii liberi”, care a avut premiera mondială la TIFF 2018. Documentarul aduce laolaltă vieţuitorii unui sat dacic, un istoric şi un arheolog – membrii unei trupe de reconstituire istorică, un grup de daci mistici, un organizator de proteste, administratorul sitului UNESCO Sarmisegetusa Regia şi participanţi la Congresele de Dacologie. Pe toţi îi uneşte pasiunea comună pentru daci, însă îi desparte viziunea diferită asupra unui episod istoric care devine, de la an la an, tot mai popular în România. La Cinematograful „Amza Pellea”, 20 de dezbateri publice se vor desfăşura sub umbrela „Râşnov Society Debate Forum”. Printre acestea se numără o dezbatere despre unul dintre cele mai controversate gesturi din istoria modernă a României. Pornind de la volumul Regele, comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I, istoricii Andrei Muraru şi Alexandru Muraru, publicistul Ioan Stanomir şi politologul Cristian Pârvulescu au discutat despre evenimentele din decembrie 1947 şi despre semnificaţia acestora la mai mult de 7 decenii distanţă. Concerte pe toate gusturile. Concertele acustice în aer liber din Grădina Cetăţii Râşnov s-au ţinut lanţ şi anul acesta, printre acestea numărându-⁠se Mircea Tiberian, cel mai important şi cunoscut pianist român de jazz, cu un concert La Classe operaia va in Paradiso, Viţa de Vie într-⁠un concert acustic caritabil pentru HOSPICE Casa Speranţei, acustic duo-⁠ul Dan Byron & Doru Trăscău (The Mono Jacks), trupele Unda, Fără Zahăr, Nightlosers, Cuibul, Ţapinarii. În plus, anul acesta, FFIR a anunţat încă un cine-⁠concert la Cetate – o proiecţie a filmului mut „Shiraz, A Romance of India” (1928), acompaniat de sound-⁠design live, semnat de Foley’Ala, vocea Irinei Margareta Nistor şi o introducere din Salman Rushdie.

O carte de negăsit

De vreo trei săptămâni caut în librăriile bucureşte Eminescu poem cu poem de Alex Ştefănescu. Nemaigăsind-⁠o, am comandat-⁠o direct la editura ALL, ceea ce vă recomand, o veţi găsi şi la jumătate de preţ. Câţi mai citesc astăzi Eminescu? Cu farmecul său, criticul literar Alex Ştefănescu ne convinge că e necesar şi chiar obligatoriu să-⁠l citim/recitim. În orice caz, el a făcut-⁠o, cu acribie, şi a rezultat un volum care ar trebui să se afle în casa oricărui român. Alex Ştefănescu este un critic literar mult prea cunoscut pentru a-⁠l mai prezenta cititorilor. Istoria (sa a) literaturii române contemporane 1941-⁠2000, în egală măsură lăudată şi criticată, rămâne un monument literar, cea mai bună istorie postbelică a literaturii române, până şi detractorii iniţiali, din felurite motive, acceptând că, odată cu trecerea timpului, cartea câştigă teren.

Şi totuşi Alex Ştefănescu declara cu câteva luni în urmă că ţine mai mult la volumul de faţă decât la Istoria publicată acum mai bine de zece ani. Întâi de toate pentru că are dorinţa de a-⁠l prezenta pe Eminescu altfel decât a descoperit, cu oroare, că se întâmplă în manulalele şcolare – limbaj critic rebarbativ, cu pretenţii de limbaj ştiinţific, fără vreo legătură cu frumuseţea limbii lui Eminescu. Atunci, declară el, s-⁠ar fi hotărât să scrie o carte despre toate poeziile lui Eminescu, analizate una câte una, într-⁠un limbaj accesibil.

Într-⁠un text introductiv declară că a lucrat la această carte patru ani. „Cum să pretind că sunt critic literar dacă ajung la sfârşitul vieţii fără să fi scris despre cel mai mare poet al nostru şi unul dintre cei mai mari poeţi ai lumii?”. A fost întrebat de ce scrie încă o carte despre Eminescu? „Nu s-⁠a scris destul despre Eminescu? Crezi că o să găseşti interpretări mai originale ale operei lui decât cele dinaintea ta?”. „Dar eu nu-⁠mi doream să fiu, cu orice preţ, original” răspunde criticul. Dorinţa de originalitate i-⁠a făcut pe mulţi exegeţi să se îndepărteze de textul eminescian. Este ca şi cum, la un concurs de tir, după ce primii participanţi au nimerit ţinta, următorii ar trage intenţionat în afara ei, fiecare tot mai departe, ca să nu-⁠i imite pe cei dintâi! S-⁠a ajuns la aberaţii, la consideraţii critice cu totul străine de poeziile lui Eminescu. Multe cărţi de specialitate, până şi manualele şcolare sunt pline de ele. Iniţiativa mea critică s-⁠ar putea numi «întoarcerea la text». Să citim încă o dată, cu atenţie, poeziile lui Eminescu şi să încercăm să înţelegem ce anume ne emoţionează şi prin ce mijloace. Am avut surprize revizitând (cum se spune azi) poemele eminesciene. Am constatat cât de mult se înşală (sau cu câtă dezinvoltură falsifică realitatea) cei care susţin că succesul lui Eminescu ca poet se datorează exclusiv muzicalităţii versurilor lui. Am mai descoperit că părţi considerabile din poemele eminesciene sau chiar poeme întregi n-⁠au fost examinate şi comentate niciodată de criticii şi istoricii literari”. Urmează un volum masiv în care criticul analizează toate antumele poetului. Pe care cititorul le poate regăsi în întregime, republicate la sfârşitul volumului.

O muncă de titan, dar care, aşa cum s-⁠a întâmplat cu Istoria…, va atrage, probabil, nu puţini detractori. Anul trecut, după ce criticul a publicat în fascicole trei din analizele unor poeme (care se regăsesc, fireşte, în volumul definitiv), s-⁠au găsit repede voci care să susţină că Alex Ştefănescu „s-⁠ar fi ratat ca eminoscolog”. Asemenea aiureli vor reizbucni. Fără să împiedice însă difuzarea unei cărţi absolut remarcabile şi esenţiale, pe care ar trebui s-⁠o citească şi s-⁠o aibă în bibliotecă orice iubitor de Eminescu şi de poezie. Şi pe care s-⁠o consulte, mai ales, noile generaţii de elevi.

Articolele din numărul curent le găsiți aici (Click)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest