Din ultimul număr:
Contemporanul » Evenimente - Lansări » România culturală în inima Europei: 250 de proiecte în patru luni la EUROPALIA

România culturală în inima Europei: 250 de proiecte în patru luni la EUROPALIA

Dirk Vermaelen, director artistic al EUROPALIA International, a accentuat faptul că este „mândru să prezinte împreună cu Institutul Cultural Român acest program”, subliniind că „pentru expoziţia Brâncuşi, prima retrospectivă dedicată sculptorului român în Belgia, au fost înregistrate deja foarte multe solicitări în avans”…

Institutul Cultural Român a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, programul festivalului EUROPALIA România (2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020), care cuprinde peste 250 de evenimente culturale din domeniile arte vizuale, muzică, cinema, literatură, arte performative, teatru. Programul Festivalului EUROPALIA România a fost elaborat şi coordonat împreună cu echipa EUROPALIA International. România, ţară invitată de onoare a celei de‑a 27‑a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA din Belgia, va prezenta din octombrie, timp de patru luni, expoziţii, spectacole, concerte la Bruxelles, dar şi în alte ţări – Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania.

„EUROPALIA România este cel mai important proiect unic de promovare culturală realizat de ICR. Începând cu evenimentul‑far expoziţia Brâncuşi. Sublimarea formei, la BOZAR, festivalul include aproximativ 250 de evenimente culturale din domeniile cinematografiei, al artelor plastice, al artelor spectacolului, al muzicii. Aceste evenimente au fost pregătite de experţii ICR în ultimul an şi jumătate şi agreate cu EUROPALIA pentru piaţa culturală din Belgia. Managerul acestui adevărat proiect de ţară este ICR”, a declarat Mirel Taloş, preşedinte interimar al Institutului Cultural Român, în cadrul conferinţei.

Cea mai importantă expoziţie şi cea mai amplă retrospectivă a operei lui Constantin Brâncuşi în Belgia, „Brâncuşi. Sublimarea formei”, curatoriată de istoricul de artă Doina Lemny, reunesc, la Palatul Bozar, fotografii şi documente, opere de artă din mari muzee ale lumii. Într‑o transmisie via skype, Doina Lemny a mărturisit că expoziţia dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi „este un vis”. „Am fost susţinuţi de ICR. Suntem susţinuţi şi asta mă face să cred că va fi o reuşită”, a subliniat Doina Lemny. Dirk Vermaelen, director artistic al EUROPALIA International, a accentuat faptul că este „mândru să prezinte împreună cu Institutul Cultural Român acest program”, subliniind că „pentru expoziţia Brâncuşi, prima retrospectivă dedicată sculptorului român în Belgia, au fost înregistrate deja foarte multe solicitări în avans”. Expoziţia va fi găzduită de BOZAR, în perioada 2 octombrie 2019 – 12 ianuarie 2020.

O altă expoziţie de marcă, prezentată de România la EUROPALIA, va fi „Dacia – trecutul glorios al României”, organizată în Muzeul Gallo Roman Tongeren. „Selecţia, o panoramă a artelor din România, este un echilibru între principiul tradiţiei combinat cu contemporaneitate, existând foarte multe rezidenţe reciproce. Nu este un festival obişnuit, fiind un eveniment care îşi propune să deschidă drumul artiştilor”, a spus Horia Barna, director artistic al EUROPALIA ROMÂNIA.

Spectacolul de teatru „Povestea prinţesei deocheate”, text şi regie semnate de Silviu Purcărete, se adaugă listei evenimentelor din cadrul Festivalului EUROPALIA. Spectacolul, desemnat cel mai bun în stagiunea 2018‑2019 la Gala Premiilor UNITER (ediţia a 27‑a), poate fi văzut în zilele de 17, 18 şi 19 decembrie 2019, la sala Les Halles de Schaerbeek din Bruxelles.

Muzica electronică şi electro‑acustică românească va fi reprezentată de 11 artişti şi trupe din generaţii diferite, printre care Khidja, Borusiade, Raze de soare şi Karpov Not Kasparov. Accentul va fi pus şi pe creaţii noi şi pe schimburi interdisciplinare între artişti români şi belgieni. Pe lângă proiectul Taraf de Impex al muzicienilor rromi, alte proiecte ies în evidenţă: cineastul Antony Nti a călătorit în România pentru a filma un clip cu duo‑ul Karpov not Kasparov. Compozitorul belgian Milan W. propune prima compoziţie electro-acustică pentru tulnic, instrument tradiţional românesc, care a fost prezentată în premieră la evenimentul de deschidere a programului muzical EUROPALIA ROMÂNIA, la Sala STUK din Leuven, şi a fost urmat de un altul la capela Les Brigittines din Bruxelles.

SoNoRo, Valentin Răduţiu, Alexandra Dariescu împreună cu Angela Gheorghiu, Petrică Daniel Ciobanu şi ConTempo Quartet sunt doar o parte dintre personalităţile care vor fi prezente în cadrul Festivalului EUROPALIA la categoria muzică clasică. Jazzul va fi reprezentat de Lucian Ban (cu proiectul „Oedip Redux”), Maria Răducanu şi Ada Milea, alături de cvartetul lui Alexandru Bălănescu.

Sub titlul „Videogramele unei naţiuni”, istoria recentă a României va fi prezentată şi prin intermediul cinematografiei. La 30 de ani de la Revoluţia din 1989, Institutul Cultural Român propune în cadrul festivalului EUROPALIA o selecţie de filme care evidenţiază momente importante ale tranziţiei sociale şi culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la naţional‑socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc. Vor fi prezentate peste 90 de producţii cinematografice româneşti semnate, între alţii, de: Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Dan Piţa, Andrei Ujică, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Nae Caranfil, Radu Jude, Manole Marcus.

În cadrul festivalului EUROPALIA, Mircea Cărtărescu, cel mai tradus scriitor român, va avea întâlniri cu studenţi la universităţile Bruxelles, Anvers, Ghent în luna noiembrie. O evocare a două genii artistice incontestabile ale secolului al XX‑lea: Maurice Béjart şi Eugen Ionesco, va avea loc la Maison Béjart, pe 29 ianuarie 2020 în prezenţa lui Matei Vişniec şi a lui Răzvan Mazilu (Ionesco & Béjart). Evoluţia artei româneşti de la mijlocul sec. XIX până în zilele noastre va fi urmărită prin expoziţia Perspectives (2.10.2019‑12.01.2020), un proiect despre conceptul de identitate în arta românească sau despre cum a fost formată identitatea românească în contextul socio‑politic, curatoriat de Wim Waelput, în colaborare cu Igor Mocanu.

Expoziţia „La începuturile istoriei. Civilizaţii timpurii (preistorice) între Carpaţi şi Dunărea de Jos” va fi organizată la Muzeul Grand Curtius din Liège. Muzeul este unul dintre cele mai vechi din Belgia, cu colecţii care acoperă întreaga evoluţie a locuirii din această regiune, din paleolitic până în secolul al XX‑lea. Expoziţiei noastre i‑a fost rezervat unul dintre spaţiile cele mai prestigioase, o veche reşedinţă burgheză din secolul al XVII‑lea.

Regele şi Regina Belgiei, preşedintele României şi peste 1.000 de oficiali, la deschiderea EUROPALIA România 2019

Majestăţile Lor Regele Philippe al Belgiei şi Regina Mathilde, alături de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, au vizitat expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”, la centrul BOZAR, eveniment care a marcat deschiderea Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA 2019, ediţie dedicată României. Invitaţii au fost ghidaţi de Doina Lemny, curator al expoziţiei, care i‑a încântat cu detalii interesante. „Brâncuşi simplifică forma şi de aceea am şi intitulat această expoziţie Sublimarea formei, pentru că el ajunge la simplificare până la a o sublima”, a precizat istoricul de artă Doina Lemny.

Preşedintele României a scris pe Twitter: „Onorat să deschid Festivalul Europalia România alături de Majestăţile Lor Regele Philippe şi Regina Mathilde”, arătând că manifestarea reprezintă „un prilej pentru a arăta diversitatea şi unicitatea culturii româneşti şi de a consolida în continuare legăturile puternice dintre România şi Belgia”.

Turul expoziţiei „Brâncuşi” a fost urmat de un concert susţinut de ansamblul RaRo‑SoNoRo impresionant, aplaudat îndelung de cei peste 1.000 de participanţi, oameni politici europeni, diplomaţi, oameni de afaceri, reprezentanţi ai organizaţiilor culturale. „Rapsodia nr. 1” a lui George Enescu a lăsat în memoria celor prezenţi una dintre cele mai pregnante asocieri cu România culturală.

„Programul muzical al concertului, Romanian Rhapsody, a fost ales pentru a reprezenta România muzical şi spiritual, iar acest lucru nu se putea face mai bine decât prin creaţia lui George Enescu. Din program nu au lipsit celebrele Dansuri populare româneşti pentru vioară şi pian ale lui Béla Bartók. Astfel, am reuşit să aducem laolaltă esenţa spiritului românesc, de la rădăcinile pline de vitalitate ale folclorului până la rafinamentul sofisticat al lucrărilor marelui compozitor român. George Enescu şi‑a găsit inspiraţia în folclorul românesc, iar prin geniul său a reuşit să‑l distileze şi să‑l transforme în capodopere ale muzicii clasice universale”, a declarat Răzvan Popovici.

Concertul ansamblului RaRo‑SoNoRo a fost precedat de discursuri susţinute de contele Jacobs de Hagen, preşedintele EUROPALIA, de comisarul belgian al Europalia, Philippe Vlerick, de ministrul belgian al Afacerilor Externe, Didier Reynders, şi de ministrul român al Afacerilor Externe, Ramona Mănescu. „Doresc ca EUROPALIA România să întărească legăturile politice, economice şi culturale dintre România şi Belgia, dar şi să creeze legături puternice între cetăţenii noştri”, a spus Didier Reynders. Urmează patru luni de România culturală în inima Europei, cu peste 250 de proiecte de arta vizuale, muzică, teatru, cinema, literatură, arte performative.

În urma unei colaborări de 5 ani între Institutul Cultural Român, coordonatorul programului României la EUROPALIA, şi echipa EUROPALIA International, vor fi prezentate, timp de patru luni, în Belgia, Marea Britanie, Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania, peste 250 de evenimente culturale din domenii precum arte vizuale, arte performative, muzică, film, teatru, dans, literatură.

Expoziţia
Brâncuşi. Sublimarea formei

La Centrul BOZAR a fost inaugurată cea mai importantă expoziţie şi cea mai amplă retrospectivă a operei lui Constantin Brâncuşi în Belgia, „Brâncuşi. Sublimarea formei”. „Expoziţia Brâncuşi. Sublimarea formei” este cel mai mare eveniment făcut vreodată de Institutul Cultural Român în străinătate”, a declarat Mirel Taloş, preşedintele interimar al ICR. Expoziţia, curatoriată de istoricul de artă Doina Lemny, reuneşte, pe lângă fotografii şi documente, opere de artă ale marelui artist român împrumutate din mari muzee ale lumii precum: Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin şi Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova, dar şi lucrări din colecţia Academiei Române şi din colecţii private. De asemenea, sculpturi de Auguste Rodin şi Medardo Rosso vor completa prima secţiune cronologică a expoziţiei. Doina Lemny a conferit o mare atenţie studioului lui Brâncuşi şi lucrărilor contemporanilor, prietenilor şi elevilor săi, Amedeo Modigliani, Man Ray, Férnand Leger, Marcel Duchamp şi Isamu Noguchi.

Totodată, expoziţia „Perspectives” (2.10.2019‑12.01.2020), un proiect despre conceptul de identitate în arta românească sau despre cum a fost formată identitatea românească în contextul socio‑politic, curatoriat de Wim Waelput, în colaborare cu Igor Mocanu, prezintă evoluţia artei româneşti de la mijlocul sec. XIX până în zilele noastre.

Povestea operelor lui Brâncuşi

Peste 25 de sculpturi semnate de Constantin Brâncuşi pot fi admirate în cadrul Festivalului EUROPALIA 2019. Colecţia, expusă la BOZAR pe o suprafaţă de 1.500 mp, cuprinde peste 250 de obiecte, fotografii, documente. Istoricul de artă Doina Lemny a vorbit despre „Somnul”, lucrare împrumutată de la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, şi a explicat cum i‑a dat Brâncuşi prin această lucrare replica lui Auguste Rodin. Opera lui Brâncuşi este mult mai intimă, mai omenească. Din punctul de vedere al redării figurii, Rodin ţine să scoată în evidenţă frumuseţea modelului, pe când Brâncuşi îşi pune întrebări despre cum să sugereze adormirea femeii. În aceeaşi măsură, în acelaşi stil, creează şi «Rugăciune» (împrumutată de la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti)”, a subliniat Doina Lemny. Curatorul a accentuat provocarea pe care Brâncuşi i‑a lansat‑o lui Rodin: 1907 este anul de răscruce, când Brâncuşi îl părăseşte pe Rodin. Atunci Brâncuşi creează aceste două capodopere, «Sărutul» şi «Cuminţenia Pământului». «Sărutul» lui Brâncuşi, începutul unei lungi serii de sculpturi, este aproape o provocare pentru Rodin. În fotografiile de la Muzeul Rodin apare un cuplu înlănţuit într‑un act de dragoste atât de perfect, cu o anatomie atât de perfectă, un cuplu frumos, în timp ce Brâncuşi vine cu un bloc de piatră şi scrijeleşte chipurile a două persoane care fuzionează într‑un act de dragoste. Aceasta este noutatea lui Brâncuşi. El îşi permite să‑i dea replica lui Rodin prin această propunere. De altminteri, acest «Sărut», care vine de la Muzeul din Craiova, este primul dintr‑o serie lungă, realizată de‑a lungul a 40 de ani, până în 1945, însă nu în foarte multe versiuni. L‑a intitulat «Fragment de capitel» pentru că este ca un fragment de arhitectură, a afirmat Doina Lemny. „Rugăciune”, „Sărutul” şi „Cuminţenia Pământului” au marcat ruptura lui Brâncuşi de Rodin. «Cuminţenia Pământului» este o operă unică. Ea nu a fost făcută niciodată în bronz, de aceea este foarte preţioasă. După cum «Sărutul» nu a fost niciodată lucrat în bronz, pentru că Brâncuşi nu l‑a văzut niciodată în bronz, a mai precizat istoricul.

În expoziţie se află multe desene de‑ale lui Brâncuşi cu motivul sărutului. „Au fost atât de multe, încât au devenit semnătura lui de îndrăgostit”.

Într‑o altă sală de la BOZAR sunt expuse lucrări care exprimă esenţa unui chip. „Aceasta este esenţa lui Brâncuşi. S‑a preocupat de a găsi esenţa lucrurilor, de a găsi esenţa unui chip. Un sculptor cu o educaţie academică poate să facă acest lucru. Brâncuşi simplifică forma şi de aceea am şi intitulat această expoziţie sublimarea formei, pentru că el ajunge la simplificare până la a o sublima”, a precizat curatorul. De asemenea, în cadrul expoziţiei sunt expuse fotografii realizate de Brâncuşi. Brâncuşi face pedagogie în fotografiile lui”. „Brâncuşi nu a făcut lucruri perfect simetrice. «Începutul lumii» este din 1920, perioada când Brâncuşi îşi instalează operele pe un soclu cruciform, după aceea pe un soclu cubic şi apoi face aceste platouri de metal dintr‑un aliaj de nichel pentru ca operele să se reflecte în această oglindă. Fotografiile pe care le avem reflectă meditaţia lui Brâncuşi în jurul acestei opere”, spune Doina Lemny.

De unde vine inspiraţia lui Brâncuşi? „Brâncuşi n‑a fost inspirat de arta africană, de arta românească, a fost inspirat de totul. El a înlăturat orice marcă. Prin 1913, 1914, realizează lucrarea «Primul pas», copilul care face primul pas, numai că aici îl găsim pe Brâncuşi care cunoaşte tradiţia. Este singurul artist de avangardă care nu face colecţie de măşti şi cred eu că acest lucru vine din tradiţie, nu trebuie să ai măşti în casă pentru că aduc nefericire în casă”, crede istoricul de artă. Constantin Brâncuşi nu făcea desen pregătitor la sculptură. În mod excepţional, am încercat să readucem aici ambianţa de la atelier. El şi‑a creat propria legendă, fiind un mare actor până la urmă, pentru că îşi punea o tichie pe cap, o făcea pe marele filosof, era foarte modern. Primea în atelier, încă din 1918‑1920, pe cei mai în vogă artişti ai avangardei, era prieten cu Amedeo Modigliani, şi avem în expoziţie un portret splendid al lui Brâncuşi realizat de acesta”. În atelier erau întâlniri vesele, spune curatorul, de comunicare, fără pretenţii. „Veneau aici Fernand Léger, Tristan Tzara, Marcel Duchamp, Man Ray, care‑l ajută să‑şi cumpere un aparat de fotografiat. Din acel moment nu mai acceptă să fie fotografiat de altcineva şi nici să‑i facă altcineva fotografiile”.

La BOZAR, publicul va putea vedea şi colecţia de discuri a lui Brâncuşi. Brâncuşi a avut o colecţie de discuri impresionantă constituită de Constantin Brăiloiu, etnomuzicolog, care a realizat colecţia Muzeului din Geneva, pe cea a Muzeului Omului de la Paris şi, fiind prieten cu Brâncuşi, i‑a oferit 200 de discuri. Am vrut să expun coperţile discurilor ca să arăt varietatea colecţiei pentru că Brâncuşi nu avea numai muzică românească”, spune Doina Lemny.

În vitrinele expoziţiei, care se întinde pe 1.500 de metri pătraţi, sunt documente destul de rare. Pentru jurnaliştii români, Doina Lemny a spus povestea „Ledei”. «Leda» din 1920, a cărei realizare Brâncuşi o filmează, a fost creată din marmură. Muzeul din Chicago nu o împrumută niciodată pentru că este prea fragilă. Mai târziu, în 1926, el a creat‑o în bronz. Există un singur bronz în lume, vorbesc de cele autentice. Este o operă foarte complexă. «Leda», pe noi, românii, ne trimite cu gândul la lebădă. Brâncuşi nu‑şi explica operele. Aceasta este o operă ambiguă. Este un tors de femeie, iar partea care ar putea fi eleganţa gâtului lebedei este un falus, o întâlnire dintre un tors de femeie şi un falus, un act de îmbinare. În această perioadă, Brâncuşi face opere complexe”.

Expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei” reuneşte fotografii şi documente, opere de artă din mari muzee ale lumii precum: Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin şi Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova, dar şi o lucrare din colecţia Academiei Române. Pentru public, expoziţia va fi deschisă în perioada 2 octombrie 2019 – 12 ianuarie 2020.

Despre EUROPALIA. Festivalul bianual EUROPALIA împlineşte 50 de ani de la înfiinţare în 2019. Festivalul a debutat în 1969 şi are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală. Publicul celor mai ample ediţii de până acum ale festivalului a ajuns la aproximativ 1‑1,5 milioane de vizitatori, foarte mulţi veniţi din afara Belgiei. Participarea României la Festivalul EUROPALIA, în perioada octombrie 2019 – ianuarie 2020, este asigurată de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Secretariatul General al Guvernului. Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, organizată sub patronajul Familiei regale a Belgiei, la Bruxelles şi în diverse oraşe belgiene, dar şi din Marea Britanie, Franţa, Olanda, Luxemburg sau Germania.

Printre ţările invitate de onoare la ediţiile precedente s‑au numărat: Italia (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017). (ICR)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now