Din ultimul număr:
Contemporanul » Evenimente - Lansări » România Citeşte la Cluj, Sibiu şi Braşov

România Citeşte la Cluj, Sibiu şi Braşov

„Trăim atâtea vieţi câte cărţi citim”

După ce în primăvara acestui an România Citeşte şi‑a lăsat ancora la Iaşi, Suceava şi Fălticeni, mai exact, la Academia Română Filiala Iaşi şi Uniunea Scriitorilor Filiala Iaşi, la sediul Uniunii Scriitorilor din România Filiala Iaşi, la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava, în Aula arhiplină, numită „Simion Florea Marian”, la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Suceava şi Sala „Draga Olteanu Matei” din Fălticeni (v. Contemporanul. Ideea Europeană, nr. 5/ 2019), relativ recent, în perioada 20‑24 mai 2019, România citeşte – un proiect multianual de susţinere a artei şi de promovare a autorilor contemporani în România şi străinătate, la care participă importanţi artişti români contemporani, personalităţi marcante ale vieţii culturale, sociale şi politice – a poposit în trei oraşe: Cluj, Sibiu şi Braşov.

Cluj. La Cluj, într‑un mai ploios, nelipsit de surprize, la etajul patru al sediului Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”, în eleganta Sală Colecţii speciale, Memorie şi cunoaştere locală, din Calea Dorobanţilor nr. 104, Eugen Uricaru, Aura Christi şi Constantina Raveca Buleu au vorbit în prezenţa unui public numeros despre lectura literaturii naţionale, despre importanţa lecturii în formarea tinerilor şi impactul noilor tehnologii asupra lecturii. Constantina Raveca Buleu s‑a referit la tema puterii în scrierile ei şi la cartea ei relativ recent apărută, Critică şi empatie. Eugen Uricaru a vorbit despre revista Punctul Critic, iar Aura Christi a vorbit despre programul România Citeşte ca despre o necesitate vitală, mai ales acum, când literatura română e neglijată în şcoală, e pusă la colţ de unele instituţii româneşti, lectura fiind una dintre condiţiile formării unei personalităţi, a formării şi îmbogăţirii, căci – susţinea Mario Vargas Llosa – „trăim atâtea vieţi câte cărţi citim”.

Sibiu. Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu a găzduit, la parterul sediului din str. George Bariţiu nr. 7, o dezbatere‑eveniment, în cadrul căreia au fost lansate câteva titluri apărute la Editura Ideea Europeană. „Seara de miercuri, 22 mai 2019 – s‑a scris în paginile ziarului Tribuna din Sibiu – a fost una specială pentru viaţa culturală a Sibiului: poeta, prozatoarea şi eseista Aura Christi, redactor-şef al revistei Contemporanul, poeta şi prozatoarea Rodica Braga, precum şi criticul şi istoricul literar Mircea Braga au prezentat publicului sibian patru cărţi, proaspăt ieşite de sub tipar. Este vorba despre volumele Trupul de fum al zilei, Geniul inimii (Ediţia a II‑a), Ostrovul Învierii şi Ultima frontieră. Elemente de teoria lecturii, apărute la Editura Ideea Europeană. Evenimentul, integrat în proiectul multianual România Citeşte, iniţiat de Fundaţia Culturală Ideea Europeană, a fost moderat de prof. univ. dr. Andrei Terian, decanul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii «Lucian Blaga», subliniind că scopul campaniei a fost şi rămâne acela de a susţine arta şi de a promova scriitorii contemporani în România şi în străinătate. Volumul Trupul de fum al zilei de Rodica Braga a fost prezentat de poetul şi prozatorul Ioan Radu Văcărescu, preşedintele Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor, care a făcut o amplă retrospectivă a creaţiei scriitoarei sibiene, insistând asupra laturii confesive a acesteia: «De ce îmi place această poezie şi de ce este o poezie de valoare? În primul rând, este vorba despre subiectivitate. Poezia doamnei Braga prinde conturul poeziei confesive. Este vorba de fiinţa reală, versus fiinţa poetică, faţă cu lumea înconjurătoare, o lume care este, în general, haotică, este duală, este schizoidă, isterică uneori şi care tinde să ne acopere interioritatea. Nu întâmplător, mottoul sub care este aşezată această carte îi aparţine lui Nietzsche: «Iar de priveşti îndelung abisul, află că şi abisul îţi scrutează străfundul sufletului». Abisul exterior versus abisul interior. De fapt, ce este poezia confesivă? Este o oglindă în care se reflectă aceste două realităţi»”.

„Suntem ceea ce gândim şi proiectăm în jurul nostru”

„Confesându‑se, autoarea a subliniat că poezia este, pentru ea, o aderare totală la invizibil, la indicibil, la ascunsul din sinele nostru cel mai profund: «Scriind poezie, te predai acestei submersii în adâncurile necunoscute ale sinelui şi încerci să luminezi cât de cât locurile umbrite care există în fiecare dintre noi şi‑o faci cu maximă sinceritate, convins că spusele tale vor reverbera în ceilalţi cu care ai în comun aplecarea spre o anumită trezire a interiorităţii».

Volumele Geniul inimii şi Ostrovul Învierii, pe care poeta Aura Christi le‑a subintitulat romane în versuri, se înscriu în acest registru – a spus Mircea Braga – fiindcă realitatea interioară pe care o acoperă se detaşează, în fiecare dintre ele, ca segmente de viaţă consumate ca «ardere de tot», sub semnul unei febrilităţi care nu obturează, totuşi, luciditatea. Există şi o evidentă continuitate între ele, mergând de la obsesiva căutare de sine, care nu a ocolit «subteranele», asupra cărora a insistat şi Dostoievski, căutării de sine, pentru a sfârşi în ostrovul de pe care poţi înţelege că ciclul vieţii şi al morţii devine totodată cumpăna metafizică, al cărei echilibru se află sub semnul «darului vieţii».

Rememorând perioada în care cele două «romane» au prins viaţă, poeta Aura Christi a mărturisit că a avut tot timpul senzaţia că poemele s‑au scris singure, într‑o inexplicabilă continuitate, ca supuse unei puteri pe care nu o poţi conduce, care te stăpâneşte şi te controlează. În felul acesta, cuvântul devine adevăr, întrucât înţelegerea fiinţei şi a existenţei ne vorbeşte despre acea realitate esenţială de dincolo şi de deasupra noastră pe care ne‑o apropiem în «rugăciunile serii». Raportând volumul lui Mircea Braga, Ultima frontieră. Elemente de teoria lecturii, la sintagma România Citeşte sub care sunt derulate întâlniri asemeni celei de faţă, prof. univ. Andrei Terian a spus că, pentru a fi credibil, dintr‑un asemenea proiect nu putea lipsi o carte despre teoria lecturii. Cartea cuprinde trei părţi, prima trecând în revistă cercetări similare din teoria literaturii, cea de a doua fiind consacrată actualităţii româneşti, iar ultima oferind interpretări în temă, la nivel de orizont cultural, al unor creaţii canonice ale literaturii noastre.

Au recitat versuri din creaţia celor două poete actorii Lerida Buchholtzer şi Emil Cătălin Neghină, iar în final, autorii au acordat autografe”.

„România are tot ce îi trebuie”

Extrem de vii au fost conferinţele şi dubla lansare de la Asociaţia Libris Cultural – Librăria Şt. O. Iosif din Str. Mureşenilor nr. 14, Braşov, unde scriitorul Adrian Lesenciuc, preşedinte al Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România, a vorbit despre cele două romane în versuri ale Aurei Christi şi despre două titluri semnate de Mircea Platon: Elitele şi conştiinţa naţională şi Geografie şi conştiinţă naţională. „România are tot ce îi trebuie pentru a fi o naţiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greşit. E ca şi cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga‑o sub apă aşteptând apoi să‑ţi alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai vrea să fabrici ciorapi. Potenţialul României e ignorat şi risipit din cauză că subansamblele României sunt conectate anapoda de o pseudo‑elită care nu înţelege să ajute la structurarea personalităţii naţionale a românilor. Şi această structurare începe de la buna noastră aşezare în raport cu potenţialul identitar, cultural şi modelator de acţiune pe care ni l‑au lăsat strămoşii. (…) Dincolo de discuţiile pseudo‑savante despre noutatea conceptului de naţiune şi modernitatea miturilor naţionale «inventate» de elitele burgheze în contextul dorinţei lor de a unifica piaţa internă pe fundalul colapsului ordinii feudale şi al eclipsării creştinismului ca ortodoxie publică, dincolo, deci, de aceste ideologeme care încearcă să discrediteze ideea naţională, aşezând‑o pe o anumită treaptă a unui evoluţionism cultural care prevede trecerea sau ascensiunea de la faza naţională la cea supranaţională şi suprastatală, se cuvine să reţinem un lucru. Şi anume că, în esenţă, după cum spunea Iuliu Haţieganu, «naţiunea însemnează unitate de generaţii. Patria însemnează unitate de viitor». Şi unitatea de generaţii nu trebuie dovedită dinspre astăzi spre ieri, de vreme ce a fost deja săvârşită de ieri spre azi. Locuim în această continuitate, suntem deja aşezaţi în ea. Trebuie doar să o recunoaştem şi să ne punem la lucru în lumina ei.” (Mircea Platon)

Fundaţia Culturală Ideea Europeană

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now