Contemporanul » Evenimente - Lansări » România citeşte · Evenimente · Aprilie 2019

România citeşte · Evenimente · Aprilie 2019

În aprilie 2019, în cadrul programului naţional România citeşte, s‑a desfăşurat un maraton de evenimente: la Academia Română Filiala Iaşi (moderatori: Gabriela Haja şi Cassian Maria Spiridon) şi Uniunea Scriitorilor Filiala Iaşi (moderator: Cassian Maria Spiridon), unde au fost organizate în prezenţa unui public numeros dezbateri axate pe volumele Elitele şi conştiinţa naţionale şi Geografie şi conştiinţă naţională de Mircea Platon, şi romanele în versuri Geniul inimii şi Ostrovul Învierii de Aura Christi, apărute recent la Editura Ideea Europeană.

Lansările, dezbaterile, lecturile publice şi discuţiile extrem de vii cu publicul au continuat la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava, în Aula arhiplină, numită „Simion Florea Marian”, unde au sosit circa 150 de elevi şi profesori şi unde s‑a desfăşurat un alt maraton în toată puterea cuvântului, profesorii şi elevii adresând o avalanşă de întrebări Aurei Christi, apoi la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Suceava şi Sala „Draga Olteanu Matei” din Fălticeni, unde s‑au cântat şi au fost citiţi psalmi. Moderatorii acestui eveniment de vârf au fost prof. Irina Ciobotaru şi prof. Dan Popescu, directorul Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava.

În cadrul evenimentelor organizate la Iaşi, Suceava şi Fălticeni au fost lansate volumele Elitele şi conştiinţa naţională şi Geografie şi conştiinţă naţională de Mircea Platon, romanele în versuri Geniul inimii (ediţia a II‑a, 2019) şi Ostrovul Învierii de Aura Christi, Basarabia eminesciană de Theodor Codreanu, romanele Cercul sălbatic şi Casa din întuneric de Aura Christi, Filosofia identităţii româneşti de Ioan Necula, Glasuri din bolgie şi Decoct de femeie de Sorin Lavric ş.a. După toate semnele, descinderea România citeşte în nordul României în Anul Cărţii e de bun augur. În cinci zile, indicatorul de la bordul maşinii arăta 1500 de km parcurşi, o parte din drumeţii incluzând şi un pelerinaj la douăsprezece mânăstiri din Moldova şi Bucovina, între care menţionăm Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Agapia, Dragomirna, Humor, Catedrala metropolitană din Iaşi, Nechit ş.a. Ilustrăm acest număr al revistei Contemporanul. Ideea Europeană cu fotografii realizate pe parcursul acestui periplu. (Contemporanul)

Irina Ciobotaru
„România citeşte” în nordul României

Lectura este o abilitate ce se deprinde, motivată fiind de nevoia de răspunsuri, de dorinţa de cunoaştere. Nu mă refer aici, evident, la alfabetizare, ci la crearea nevoii intelectuale şi spirituale de a citi. Copiii care se împrietenesc cu cartea, librăria şi biblioteca îi au ca model pe cei mari, părinţi, profesori, preoţi, personalităţi culturale, scriitorii înşişi. Într‑o lume ce se construieşte pe temelia respectului pentru valori intelectuale şi spirituale autentice, exerciţiul lecturii se deprinde firesc. Între ţările membre ale Uniunii Europene, România, însă, ocupă ultimul loc în ceea ce priveşte industria de carte. Însemnând un ultim loc în privinţa editării şi vânzării de carte, un ultim loc în privinţa lecturii. Şapte români din zece, se pare, nu au citit nici măcar o carte în 2018. Foarte puţini sunt cei care cumpără carte, lunar, care zăbovesc în librării sau anticariate, care întâmpină cu interes un scriitor, în cadrul unei lansări. Lipseşte, pesemne, justa orientare către adevărata cultură. Lipsesc politicile coerente care să sprijine educaţia şi consumul de carte. Lipsesc oamenii care să sfinţească locul sau, dacă nu lipsesc, au obosit… Unii oameni îşi fac, însă, o vocaţie din a nu obosi şi perseverează donquijotesc în a crede în capacitatea cărţii de a înnobila lumea. Proiectează cititori în cei dezinteresaţi (care îşi asezonează dezinteresul cu autosuficienţă şi aroganţă), îi ascultă şi îi susţin pe cei care caută răspunsuri în cărţi, le oferă idei şi liste bibliografice, le dăruiesc volume, împărtăşesc gânduri şi judecăţi estetice. Oamenii aceştia, foarte apropiaţi mie, sunt profesorii şi preoţii, scriitorii, gazetarii, artiştii. Mă gândesc la Andreea Şandru, Iulia Murariu, Carmen Bocăneţ şi Domnica Oniga, profesoare de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava. Mă gândesc la părintele Viorel Ioan Vârlan, preot paroh la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Suceava, preşedinte al Fundaţiei „In Memoriam”, la părintele Vasile Liviu Mihăilă, preot paroh la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Hreaţca, preşedinte al Asociaţiei „Fălticeni Cultural”, la Eleonora Bulboacă, profesoară cu vocaţia unei călăuze. Ne‑au adus împreună interesul pentru carte şi cultură, dragostea pentru copii şi educaţie şi invitaţia pe care am făcut‑o Fundaţiei Culturale Ideea Europeană în luna martie a acestui an. O invitaţie la care ni s‑a răspuns imediat, afirmativ, astfel încât am devenit gazde şi beneficiari ai bucuriei de a o întâlni pe Aura Christi şi de a vorbi despre cel mai recent volum liric, romanul în versuri Ostrovul Învierii, şi despre a doua ediţie a volumului Geniul inimii.

Pledoarie pentru revenirea
la poezie, „glasul cel din inimă al minţii”

Proiectul „România Citeşte”, lansat în anul 2016 de către Fundaţia Culturală Ideea Europeană, a ajuns la Suceava marţi, 16 aprilie 2019. O primă întâlnire cu cititorii suceveni a avut loc între orele 10.00 şi 14.00, în Aula „Simion Florea Marian” a Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” (Str. Vasile Alecsandri nr. 3), cea mai veche instituţie de învăţământ liceal din oraş, fondată în 1860. La întâlnire au participat 150 de elevi însoţiţi de profesori. Cuvântul de deschidere i‑a revenit directorului Colegiului, prof. Dan Popescu, cititor consecvent al prozei lui Nicolae Breban şi al literaturii ruse. Domnia Sa a insistat asupra unui principiu educaţional de tip conservator, acela de a valorifica fiecare întâlnire ca prilej de învăţare, descoperire şi autodescoperire, sub clopotul respectului faţă de carte şi cultura vie. Într‑un Colegiu ce realizează performanţe deosebite în domeniul ştiinţelor exacte, cu olimpici naţionali şi internaţionali la matematică, informatică, fizică, astronomie, lingvistică şi nu numai, prezentarea celor două volume poetice s‑a făcut ca pledoarie pentru concilierea minţii cu inima, a raţiunii cu sufletul. Formarea intelectuală a tinerilor nu se poate realiza excluzând cultivarea conştiinţei morale sau a receptivităţii la Bine, Frumos sau Adevăr – triada culturii clasice greco‑latine. Poezia poate fi privită ca mijloc de exersare a dialogului cu sinele, ca formă de revenire (stângace, uneori, dureroasă, adeseori) la propria lume interioară. Am dorit să le arătăm elevilor noştri că ceea ce proiectăm drept viitor profesional şi intelectual poate cădea în simulacru şi fatală iluzie dacă nu este susţinut prin interogaţia inimii, prin apelul la ceea ce Aura Christi numeşte „geniu” al inimii. Dincolo, deci, de vocaţia intelectuală, de orientarea profesională influenţată de familie şi şcoală, incursiunea în poezie are puterea de a cultiva acel fond spiritual absolut necesar în formarea unui om responsabil, atent, receptiv (căci, revenim, omul sfinţeşte locul). Elevii au ascultat poezii recitate de Aura Christi şi au adresat numeroase întrebări despre sursele de inspiraţie, despre formarea unui scriitor, filiaţii estetice, limitele şi perspectivele scrisului. Pentru fiecare întrebare s‑a oferit răspuns aşezat, lipsit de grabă, iar adolescenţii s‑au bucurat de ieşirea din ritmul alert al orelor de curs şi de respectul arătat de Aura Christi întrebărilor lor. Inspirate au fost, între altele, întrebările Mateei Ariciuc, elevă în clasa a V‑a, care a purtat şi un dialog personal cu scriitoarea, pentru revista Colegiului.

Prilej de „aşezare” a sufletului,
poezia recitată în Biserică

În aceeaşi zi, de la ora 17.00, gazdă a fost preotul Viorel Ioan Vârlan, doctor în istorie, paroh la Biserica Martirilor din Suceava, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia”. Întâlnirea a avut loc în Sala „Dragoş Corlăţeanu”, într‑o atmosferă caldă şi însufleţită. Au participat, între alţii, scriitorul şi pictorul Constantin Severin, scriitoarea Carmen Veronica Steiciuc, director al Teatrului Municipal „Matei Vişniec”, poeta Viorica Petrovici, poetul Mihai Sultana Vicol, Maica Gabriela Platon, Stareţa Mănăstirii Voroneţ, pictoriţa Lucia Puşcaşu şi scriitoarea şi jurnalista Doina Cernica. Amfitrionul întâlnirii a fost doctorul Ioan Ieţcu, preşedintele Fundaţiei „In Memoriam” şi autor al volumului Elogiul mâinilor. Anvergura religioasă a versurilor Aurei Christi a constituit principalul subiect al analizei şi al discuţiilor.



Recunoaşterea unei capitale

culturale – Fălticeni

Miercuri, 17 aprilie 2019, de la ora 13.00, în Sala „Draga Olteanu Matei” din Fălticeni s‑a desfăşurat o întâlnire însoţită de lectură publică şi lansare de carte. Gazda evenimentului a fost Asociaţia „Fălticeni Cultural”, reprezentată de preotul Liviu Vasile Mihăilă, susţinător entuziast al educaţiei prin cultură, care a înfiinţat trupa de teatru pentru adolescenţi „Birlic”, premiată la festivaluri naţionale şi internaţionale, şi care a organizat, la Fălticeni, Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret „Grigore Vasiliu Birlic”, ajuns, în 2018, la a opta ediţie. De Fălticeni se leagă numele lui Teodor V. Stefanelli, Alexandru Lambrior, Eugen Lovinescu, Mihai Gafiţa, Constantin Ciopraga, Jules Cazaban, Matei Millo, Ion Irimescu, Anton Holban, Vasile Lovinescu, Grigore Ilisei. Îndrăznesc a crede, privind admirativ spre Fălticeni, că în micile oraşe de provincie se manifestă mult mai frumos şi onest interesul pentru cultură şi identitate. La eveniment au participat profesori iubitori de poezie şi elevi. Amfitrion a fost profesorul Neculai Sturzu, care a făcut o atentă şi inspirată incursiune în poezia Aurei Christi. În după‑amiaza aceleiaşi zile, invitata a făcut parte din juriul concursului lunar de recitare, organizat de Asociaţia „Fălticeni Cultural”, alături de pictorul Radu Bercea, poetul Constantin Bulboacă şi profesorul Neculai Sturzu. După premierea participanţilor, Aura Christi a recitat, la rândul ei, creaţii proprii şi versuri ale lui Lucian Blaga.

În cadrul evenimentelor organizate la Suceava şi Fălticeni au fost lansate volumele Geniul inimii (ediţia a II‑a, 2019) şi Ostrovul Învierii şi au fost expuse noutăţi editoriale între care Elitele şi conştiinţa naţională şi Geografie şi conştiinţă naţională de Mircea Platon, Basarabia eminesciană de Theodor Codreanu, romanele Cercul sălbatic şi Casa din întuneric de Aura Christi, Filosofia identităţii româneşti de Ioan Necula, Glasuri din bolgie de Sorin Lavric.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now