Din ultimul număr:
Contemporanul » Evenimente - Lansări » Recital Ana Blandiana – un regal liric pe scena Festivalului internaţional de poezie PoeMAD

Recital Ana Blandiana – un regal liric pe scena Festivalului internaţional de poezie PoeMAD

Prezenţa sa a reprezentat o premieră pentru scena lirică madrilenă, pentru publicul spaniol, care a primit‑o cu multă căldură, entuziasm şi un real interes pe Ana Blandiana, una dintre figurile esenţiale ale poeziei europene actuale…

COPYRIGHT 2008 ARTISTA PHOTO AGENCY

Ana Blandiana a cucerit publicul cititor spaniol, care a venit în număr impresionant să o întâlnească şi să îi asculte poemele, duminică, 27 octombrie a.c., pe scena celui mai important festival internaţional de poezie de la Madrid, PoeMAD.

Institutul Cultural Român de la Madrid a sprijinit participarea binecunoscutei autoare Ana Blandiana la cea de‑a noua ediţie a Festivalului PoeMAD. Prezenţa sa a reprezentat o premieră pentru scena lirică madrilenă, pentru publicul spaniol, care a primit‑o cu multă căldură, entuziasm şi un real interes pe Ana Blandiana, una dintre figurile esenţiale ale poeziei europene actuale.

Ana Blandiana a susţinut un recital de poezie, în duo cu Boris Novak, poet, traducător şi eseist sloven, în Auditoriumul centrului cultural Conde Duque. La eveniment au asistat aproximativ 200 de spectatori, care au ascultat poeziile în lectura autorilor, în limbile originale, şi au urmărit traducerea textelor în limba spaniolă proiectate pe un ecran. Prezentarea şi introducerea celor doi poeţi au fost realizate de Jordi Doce, critic literar şi poet spaniol. Acesta a descris în termeni elogioşi opera şi personalitatea Anei Blandiana, despre care a spus că este o figură legendară a literaturii române şi unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi români contemporani la nivel internaţional.

Recitalul de poezie al Anei Blandiana a cuprins 30 de poeme, în lectura autoarei, care vor fi publicate anul viitor de Editura Galaxia Gutenberg, în volumul Un arhanghel murdar de funingine, traducători Viorica Pâtea şi Natalia Carbajosa. Volumul colectiv integrează cele patru poezii din Revista Amfiteatru (1984) care au provocat cea de‑a doua interzicere a poetei; Arhitectura valurilor (1990), ultimul volum scris sub dictatura comunistă şi primul publicat după revoluţie; Orologiul fără ore (2016) şi un text compus din fragmente care reprezintă Poetica Anei Blandiana. La eveniment a fost prezentă traducătoarea Anei Blandiana, Viorica Pâtea.

În Spania, cărţile de poezie Mi patria A4 (editura Pre‑Textos, 2014, traducători Viorica Pâtea şi Antonio Colinas), Soarele de dincolo şi refluxul simţurilor (Pre‑Textos 2016, traducători Viorica Pâtea şi Natalia Carbajosa) şi Octombrie, Noiembrie, Decembrie (Editura Pre‑Textos, 2017, traducători Viorica Pâtea şi Natalia Carbajosa), precum şi cărţile sale de proză Proiecte trecute (Editura Periférica, 2008) şi Cele patru anotimpuri (Editura Periférica, 2011), ambele traduse de Viorica Pâtea şi Fernando Sánchez Miret, sunt foarte apreciate de cititorii spanioli. „Poezia sa cultivă un ton sincer şi spontan al inflexiunilor metafizice. Poetica sa, bazată pe sentimentul tragic al existenţei, este conturată ca o artă care, în acelaşi timp, dezvăluie şi ascunde sensurile lucrurilor. Poezia Anei Blandiana s‑a născut într‑o epocă în care, după cum spune chiar poetul, «a fi liber este mai dificil decât nu, într‑o perioadă în care, paradoxal, libertatea cuvântului diminuează importanţa cuvânt»”, este un extras din amplul articol ce i‑a fost dedicat în revista literară spaniolă Colofon, în avanpremiera festivalului PoeMAD (22 octombrie 2019).

La finalul recitalului său de poezie, poetul Jordi Doce a declarat că prezenţa Anei Blandiana a fost o onoare pentru festivalul PoeMAD, mulţi iubitori ai poemelor sale, spanioli şi români, au aşteptat‑o să‑i ceară un autograf.

Ana Blandiana (n. 1942, Timişoara), autoare a paisprezece cărţi de poezie, două volume de poveşti fantastice, nouă eseuri şi un roman, este vocea rezistenţei şi a supravieţuirii unui destin greu încercat.

Dacă Blandiana a fost autorul cel mai cenzurat de guvernul român în vremea comunismului se datorează faptului că întreaga ei opera se învârte în jurul înţelegerii verbului a rezista, ceea ce înseamnă protejarea sinelui atunci când se opune destinului. Cărţile sale au fost traduse în douăzeci şi cinci de limbi, în total optzeci de volume diferite. După 1989, Ana Blandiana a fondat şi a prezidat Alianţa Civică (1991‑2001), o organizaţie independentă care a luptat pentru democraţie şi respectarea valorilor europene. Sub egida Consiliului Europei, a creat la Sighet Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei (1993), care este atât un muzeu, un centru de cercetare, cât şi o şcoală de vară.

Informaţii suplimentare:

PoeMAD, ajuns în acest an la cea de‑a noua ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri internaţionale de poezie din Spania. Reunind figuri emblematice ale poeziei contemporane, manifestarea transformă Madridul în primă scenă a poeziei europene. Festivalul Poeziei de la Madrid porneşte de la conceptul de corespondenţă poetică şi prezintă un program în care dialogul dintre culturi şi discipline artistice trimite simbolic la Drumul Mătăsii ca fundal. În 2019, printre variatele activităţi care s‑au desfăşurat în centrele culturale din Madrid, s‑a adus un omagiu personalităţii şi operei scriitoarei portugheze Sophia de Mello cu ocazia centenarului naşterii sale.

Centrul Cultural Conde Duque este situat în clădirea fostei cazărmi a lui Conde Duque şi impresionează prin mărimea sa. Construit la începutul secolului al XVIII‑lea, pentru a adăposti Gărzile Corpului Regal, edificiul este opera unuia dintre cei mai importanţi arhitecţi ai barocului din Madrid, Pedro de Ribera. Astăzi, Count Duque este un mare centru cultural metropolitan al Madridului. Spaţiile sale generoase adăpostesc instituţii dedicate patrimoniului istoric al oraşului: Biblioteca digitală a arhivelor din Madrid, Biblioteca istorică, Biblioteca muzicală Víctor Espinós, Biblioteca publică Count Duque, Ziarul Municipal, Muzeul de Artă Contemporană, săli de expoziţii şi de conferinţe, sala de teatru şi de dans. (Institutul Cultural Român Madrid)

Ana Blandiana, premiul „Cununa de Aur”, la Struga
Ana Blandiana a fost distinsă la Festivalul Internaţional „Serile de Poezie de la Struga” cu Premiul „Cununa de Aur”. La Struga, Republica Macedonia de Nord, a avut loc Festivalul Internaţional „Serile de Poezia de la Struga”, care a adus poeziei române Premiul „Cununa de Aur”, cel mai important premiu de poezie din lume. Acesta i‑a fost acordat poetei Ana Blandiana, care timp de o săptămână a participat la o serie de manifestări literare prin care a făcut o bună propagandă literaturii române. Ana Blandiana a fost felicitată de Preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, pentru Premiul „Cununa de Aur” la Festivalul de Poezie de la Struga. A fost primită, de asemenea, membru de onoare în Uniunea Scriitorilor din Republica Macedonia de Nord. „De 58 de ani, marii poeţi ai lumii aleşi de dvs. vin pe acest pământ călcat şi de Orfeu, recunoscători şi luminaţi de credinţa că frumuseţea poate salva lumea şi prin prezenţa lor în Balcani dau nimbului european forma cununii de la Struga”, a afirmat Ana Blandiana în cuvântul de acceptare a prestigiosului premiu.

„Pentru o poetă precum Ana Blandiana, a spus Elizabeta Šeleva în cuvântul său rostit la catedrala Sf. Sofia din Ohrid, scrierea de poezii este o problemă de credinţă şi încredere de nezdruncinat în rolul, responsabilitatea şi misiunea pe care cuvântul o are ca ipostază a lui Dumnezeu!” Premiul de la Struga a mai fost obţinut în 1982 de Nichita Stănescu, el, alături de Ana Blandiana, în 2019, înscriindu‑se într‑o galerie de mari poeţi ai lumii, între care Wystan Hugh Auden, Pablo Neruda, Eugenio Montale, Léopold Sédar Senghor, Allen Ginsberg, Joseph Brodsky, Seamus Heaney, Hans Magnus Enzensberger, Tomas Tranströmer, Adonis, Ko Un, Margaret Atwood, Charles Simic, Adam Zagajevski.

Câţiva dintre laureaţii premiului de la Struga au fost distinşi apoi şi cu Premiul Nobel pentru literatură, ceea ce a certificat valoarea acestui festival ajuns la a 58‑a ediţie.

Iniţial, în 1961, festivalul era destinat doar poeţilor macedoneni, ca apoi, în 1963, să se extindă în toată fosta Republică Federativă Iugoslavia, iar din 1966, evenimentul avea să devină un festival cultural internaţional. Premiul Internaţional „Cununa de Aur” a fost atribuit la prima ediţie internaţională lui Robert Rozhdestvensky (URSS). La fiecare ediţie, au fost atribuite şi alte premii şi au participat la manifestările derulate de‑a lungulul anilor peste 4000 de poeţi, traducători, eseişti şi critici literari din aproape o sută de ţări de pe toate continentele. Publicul iubitor de poezie macedonean, dar şi turişti atraşi de ofertantele plaje ale lacului Ohrid şi de apele sale limpezi şi calme asistă ediţie de ediţie la manifestări care se desfăşoară nu doar la Struga, ci şi în alte localităţi macedonene. La această ediţie, participanţii au derulat activităţi cu publicul la Struga, Ohrid, în curtea bisericii mănăstirii „Theotokos Sfântul”, Kalishta, la Kavadarci, Skopje. Zilele dedicate festivalului au adus Republica Macedonia de Nord într‑un orizont de onorantă vizibilitate în întreaga lume. Nu şi în România, unde evenimentul a trecut aproape neobservat, iar la manifestările din Struga nu a fost vreo prezenţă oficială, cum nici reprezentanţa diplomatică română din Macedonia de Nord nu a acordat atenţie evenimentului.

Ana Blandiana a pus absenţa reprezentanţilor Ambasadei Române în Republica Macedonia de Nord, în conferinţa de presă pe care a avut‑o la Conference Hall de la Hotel Drim, pe seama criticilor pe care le‑a adus guvernării. Din România au fost prezenţi doar organizatorii Festivalului Internaţional de Creaţie şi Interpretare „Ana Blandiana” de la Brăila, prof. dr. Gabriela Vasiliu, ing. Cristi Vasiliu, tânăra poetă Cristina Vasiliu şi subsemnatul, singurul român care a participat la ambele festivităţi dedicate laureaţilor români, Nichita Stănescu, în 1982, şi Ana Blandiana, în 2019, într‑un arc de timp de 37 de ani, reprezentând totodată şi presa literară românească (Vatra veche, prezentată, de altfel, la o dezbatere despre presa literară) şi, cu voia dvs., poeţii români, într‑o solidaritate devenită o floare rară.

Nicolae Băciuţ

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now