Contemporanul » Evenimente - Lansări » Moment istoric: 30 de membri ai Academiei Române au celebrat la Chişinău actul unirii Basarabiei cu România, votat la 27 martie 1918

Moment istoric: 30 de membri ai Academiei Române au celebrat la Chişinău actul unirii Basarabiei cu România, votat la 27 martie 1918

Evenimente: Academia Română în anul Centenarului Marii Uniri

O delegaţie de 30 de membri ai Academiei Române a participat, la Chişinău, la sesiunea ştiinţifică „Centenarul Unirii Basarabiei cu România“, organizată împreună cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ din Chişinău. Este pentru prima dată în istoria Academiei Române când o delegaţie atât de numeroasă este prezentă la o sesiune în afara hotarelor României. Evenimentul a avut loc marţi, 27 martie 2018, la exact 100 de ani de la votarea în primul Parlament al Republicii Democratice Moldoveneşti independente, „Sfatul Ţării“, a Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România. Delegaţia română a fost condusă de acad. Cristian Hera, Preşedintele Academiei Române, însoţit de membri ai Biroului Prezidiului şi ai Prezidiului. „Actul înfăptuit acum 100 de ani, aici, la Chişinău, avea să deschidă seria momentelor de glorie pentru neamul nostru. Spun cu toată tăria, fără rezerve, că actul de la 27 martie 1918 poate fi considerat drept semnul revenirii la viaţa naţională românească. Se cuvine, în numele sacrificiilor unor întregi generaţii de cărturari şi patrioţi, să facem un legământ sacru şi anume acela de a continua opera lor, de a întări şi mai mult cooperarea între Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, înalte focare româneşti ale ştiinţei şi culturii.“ – Acad. Cristian Hera, Preşedinte al Academiei Române.

Sesiunea ştiinţifică a fost condusă de preşedinţii celor două Academii de limbă română, acad. Cristian Hera şi acad. Gheorghe Duca şi a fost onorată de oficialităţi ale celor două state. În cadrul şedinţei în plen au fost susţinute o serie de comunicări: acad. Victor Spinei, Academia Română: Împliniri naţionale premergătoare Marii Uniri, acad. Ion Guceac, Academia de Ştiinţe a Moldovei: Viziune actuală asupra legitimităţii actelor adoptate de Sfatul Ţării şi importanţa acestora, acad. Klaus Bochmann, Academia Saxonă de Ştiinţe, Universitatea din Leipzig: Actul Unirii Basarabiei cu România. O privire dinspre Germania, acad. Victor Voicu, Academia Română: 27 martie 1918: Unirea Basarabiei cu România, strălucită izbândă identitară românească, dr. hab. Gheorghe Cojocaru, Institutul de Istorie: O „samă“ de gânduri la ceas aniversar. „Intelectualitatea noastră, Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei trebuie să se implice mai ferm şi coerent pentru sensibilizarea clasei politice şi a mass mediei şi să-⁠şi asume demersuri în domenii în care deţin competenţă şi mijloace de reacţie. Simpla recunoştinţă faţă de cele săvârşite pentru propăşirea neamului nu este suficientă. Pe umerii noştri apasă sarcina nobilă, dar împovărâtoare, de a făuri un viitor comun, pentru toate entităţile româneşti şi suntem chemaţi de istorie nu numai să ne rostim crezul, ci să-⁠l fructificăm pentru noi şi pentru cei ce vor urma.“ – Acad. Victor Spinei, Vicepreşedinte al Academiei Române. În spiritul celor declarate, Academia Română a anunţat înfiinţarea, la Chişinău, a celei de-⁠a patra sa filiale.

La încheirea sesiunii ştiinţifice, acad. Mihai Cimpoi a dat citire unei Rezoluţii care a reafirmat realităţile istorice care au condus la momentul declarării unirii Basarabiei cu România. În cadrul acestui document a fost formulat un apel adresat factorilor de decizie din Republica Moldova şi România, pentru promovarea adevărului istoric şi conservarea memoriei înaintaşilor implicaţi în făurirea unirii. Documentul a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Evenimentul academic de celebrare a unirii Basarabiei cu România, început la Chişinău, a continuat la Filiala Iaşi a Academiei Române, miercuri, 28 martie 2018, unde reprezentanţii celor două Academii de limbă română vor participa la conferinţa aniversară „27 martie 1918: începutul întregirii României“.

Înfiinţarea Senatului Culturii

Academia Română împreună cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale au semnat, în martie 2018, la Clubul Academicienilor, un protocol de colaborare între cele două instituţii. Documentul a fost semnat de acad. Cristian Hera, Preşedintele Academiei Române, şi George Ivaşcu, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Scopul protocolului îl reprezintă înfiinţarea Senatului Culturii, organism cu rol consultativ, prin intermediul căruia Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale va beneficia de consiliere de specialitate din partea Academiei Române în configurarea politicilor publice din domeniul culturii.

Senatul Culturii îşi propune să elaboreze Strategia Naţională în domeniul Culturii pe termen lung, să colaboreze pentru asigurarea unui înalt nivel valoric şi organizatoric al manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri şi participării României la Primul Război Mondial. În acest context vor fi constituite grupuri de lucru de specialitate, în diverse domenii culturale.

„Menirea noastră e să fim în slujba naţiunii române, să fim în serviciul naţiunii române şi asta o putem face bine numai pe baza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice obţinute în unităţile noastre şi în Academia Română. Deja sunt în curs de elaborare şi finalizare o serie întreagă de proiecte care sunt cu destinaţie specială anului Centenarului Marii Uniri. Ele se iniţiază acum şi vor continua, unele dintre ele pe durată medie, iar altele pe durată mai lungă“, a declarat la conferinţa de presă susţinută cu acest prilej acad. Cristian Hera, Preşedintele Academiei Române.

„Deja am primit programul Academiei Române pe care îl vom include în calendarul pe care spuneam că îl vom anunţa în modul cel mai transparent. Acum suntem în procesul de a aduna toate proiectele, programele şi activităţile pe care ministerele şi alte instituţii le-⁠au propus şi îl vom comunica foarte curând. Mult mai curând decât a fost comunicat până acum“, a dorit să precizeze în faţa jurnaliştilor George Ivaşcu, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Din Senatul Culturii vor face parte preşedintele Academiei Române, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale şi preşedinţii următoarelor secţii ştiinţifice ale Academiei Române: Secţia de filologie şi literatură, Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, Secţia de ştiinţă şi tehnologia informaţiei, precum şi reprezentanţi ai uniunilor de creaţie şi personalităţile relevante ale acestora.

Preşedinţia Senatului Culturii este asigurată prin rotaţie, pentru şase luni, de către ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale şi de către preşedintele Academiei Române. Prima şedinţă va fi prezidată de ministrul Culturii.

Senatul Culturii se va reuni o dată la trei luni sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui său, lucrările urmând să aibă loc, de comun acord, la sediile părţilor.

Parteneriat Academia Română – Romfilatelia

Academia Română şi Romfilatelia au încheiat luni, 2 aprilie 2018, ora 11, în prezenţa presei, un Acord de parteneriat ce are ca obiect colaborarea dintre cele două instituţii, cu scopul evidenţierii valorilor şi personalităţilor culturale şi ştiinţifice naţionale.

Documentul a fost semnat de acad. Cristian Hera, preşedintele Academiei Române, şi doamna Cristina Popescu, director general Romfilatelia, la Clubul Academicienilor din Calea Victoriei, nr. 125. La eveniment au participat acad. Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual din Academia Română, personalitate a culturii româneşti care a contribuit în mod constant la structurarea unor direcţii şi programe culturale desfăşurate de Romfilatelia. Semnarea a fost urmată de o conferinţă de presă în care au fost detaliate prevederile Acordului.

Parteneriatul vine ca urmare a unei îndelungate şi benefice colaborări şi are în vedere un set de acţiuni comune care să armonizeze Programul Academiei Române de sărbătorire a Centenarului Marii Uniri cu Planul Emisiunilor de timbre pentru anul 2018 al Romfilatelia. Este, astfel, valorificată puterea de simbol identiar naţional a mărcii poştale, alături de imn, steag, stemă şi monedă, timbrul fiind un eficient mijloc de informare în masă, de educare şi de promovare în întreaga lume. Academia Română îşi asumă rolul de a susţine manifestările cu înalt caracter ştiinţific şi cultural organizate de Romfilatelia şi de a asigura sprijin documentar de specialitate pentru elaborarea şi dezvoltarea, de-⁠a lungul anului 2018, a programelor comune dedicate tradiţiei şi istoriei naţionale.

Acordul de Parteneriat cu Romfilatelia se înscrie în seria parteneriatelor dezvoltate de Academia Română cu scopul de a mobiliza energiile instituţionale naţionale pentru a întreprinde acţiuni concrete, pragmatice şi eficiente de celebrare a Centenarului Marii Uniri.

Biroul de presă al Academiei Române

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest