Din ultimul număr:
Contemporanul » Evenimente - Lansări » Impactul revoluţiei digitale asupra omului şi societăţii. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la Era digitală

Impactul revoluţiei digitale asupra omului şi societăţii. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la Era digitală

Academia Română a iniţiat o serie de dezbateri pe teme actuale, cu impact major asupra omului şi societăţii contemporane. Prima dintre aceste dezbateri ştiinţifice a avut în centrul atenţiei tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi inteligenţa artificială (IA), punând accent atât pe efectul acestora asupra societăţii în ansamblul ei, cât şi pe rolul roboticii în dezvoltarea societăţii româneşti.

Academia Română consideră că utilizarea noilor tehnologii digitale are efecte imediate în numeroase domenii şi prin Grupul de Reflecţie privind impactul evoluţiei TIC şi IA asupra omului şi societăţii a propus mai multe direcţii de acţiune, pe care le supune analizei factorilor decidenţi, în vederea stabilirii unor măsuri coroborate în domeniile educaţie, sănătate, cercetare, dezvoltare, inovare, economie, administraţie publică, pentru armonizarea accesului populaţiei la noile locuri de muncă specifice economiei digitale.

Academia Română a lansat în acest sens un manifest pentru adaptarea societăţii româneşti la era digitală, document care abordează impactul revoluţiei tehnologice şi măsurile care ar trebui implementate în România.

Recomandările privind direcţiile de acţiune vizează elaborarea unui program coerent, la nivel naţional, care să includă aspectele specifice noii revoluţii industriale şi asigurarea mijloacelor pentru crearea structurilor de implementare în învăţământ, în cercetarea instituţională şi academică, şi în viaţa publică. De asemenea, în document sunt menţionate şi eventualele costuri ale inacţiunii sau ale acţiunii întârziate.

Grupul de reflecţie privind impactul evoluţiei TIC şi IA asupra omului şi societăţii a fost înfiinţat în cadrul Academiei Române în anul 2019, la iniţiativa acad. Ioan Dumitrache, şi este alcătuit din membri ai Academiei Române, specialişti în ştiinţa şi tehnologia informaţiei, tehnologia microsistemelor, inteligenţa artificială, economie, sociologie, filosofie, medicină, învăţământ, precum şi experţi din mediul public şi privat.

Redăm în continuare textul integral al Manifestului.
Biroul de comunicare al Academiei Române

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi inteligenţa artificială (IA) se situează în centrul revoluţiei digitale aflate în plină desfăşurare şi care influenţează profund toate domeniile de activitate, economia, societatea, viaţa fiecărui individ şi relaţiile de orice natură stabilite la scară globală. În raport cu dinamica actuală a raporturilor dintre ştiinţă, tehnologie şi societate, Academia Română, conform atribuţiilor prevăzute în Statutul său, şi‑a asumat rolul de a explora contextul, perspectivele şi de a elabora, la solicitarea instituţiilor Statului (Preşedinţie, Parlament, Guvern) sau din proprie iniţiativă, propuneri de măsuri şi acţiuni în beneficiul cetăţenilor şi al dezvoltării ţării, în ansamblu. Astfel, în anul 2001, Academia a derulat proiectul prioritar intitulat „Societatea Informaţională‑Societatea Cunoaşterii: concepte, soluţii şi strategii pentru România”. Raportul de sinteză al proiectului a fost înaintat forurilor de decizie ale statului, partidelor parlamentare şi comunicat societăţii prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Astăzi, se poate constata că prevederile documentului intitulat „Carta construirii Societăţii Informaţionale în România, un manifest pentru o mişcare amplă, eficace şi coerentă” (2000) s‑au îndeplinit aproape în totalitate. În acelaşi timp, au fost percepute elemente noi de impact al TIC şi AI.

În perioada 2015‑2017, s‑au derulat, în Academia Română, mai multe proiecte strategice, dintre care menţionăm: „Şcoala şi educaţia”, prin care s‑a propus o strategie pentru ca acestea să servească la adaptarea cetăţeanului la noua etapă de evoluţie a economiei şi societăţii; „Societatea cunoaşterii în România”, care a evidenţiat, printre altele, interacţiunile strânse dintre diferite elemente care caracterizează Era digitală (economie, cercetare, educaţie, legislaţie, piaţa muncii, protecţia mediului, influenţa factorilor externi etc); „Siguranţa informatică – protecţia drepturilor de proprietate intelectuală”, proiect menit să releve unele din potenţialele riscuri legate de dezvoltarea şi utilizarea TIC şi să recomande căi de contracarare, precum şi de stimulare şi facilitare a creaţiei, inovării şi înregistrării proprietăţii intelectuale, respectiv valorificarea justă a acesteia.

Pe aceeaşi linie şi în acelaşi domeniu de interes şi preocupări, în anul 2019, s‑a constituit, sub egida Academiei Române, Grupul de Reflecţie privind impactul evoluţiei TIC şi IA asupra omului şi societăţii, întrunit în trei şedinţe în datele de 14 martie, 18 aprilie şi 21 iunie 2019. Prezentul document sintetizează principalele idei şi propuneri de măsuri degajate în cadrul celor trei întâlniri ale membrilor grupului de reflecţie, spre a fi supuse atenţiei factorilor de decizie din stat şi comunicate societăţii, în ansamblul său.

  1. Premisa. România este vital interesată de punerea în valoare a imensului potenţial oferit de TIC şi IA, ca şi de asigurarea securităţii sale cibernetice şi de gestionarea riscurilor inerente în lumea secolului al XXI‑lea. Este esenţial ca utilizarea noilor tehnologii digitale să nu fie doar apanajul unei elite reprezentate de profesioniştii din domeniu, ci să ofere acces şi facilităţi extinse pentru întreaga populaţie a ţării; educaţia şi dezvoltarea infrastructurii digitale au un rol decisiv în acest sens.
  2. Context. Pe plan mondial, cercetarea şi inovarea în sfera tehnologiilor digitale avansează în salturi care se succed tot mai rapid, iar aplicaţiile proliferează exponenţial. Cunoştinţele şi tehnologiile care au dinamica şi impactul cele mai semnificative sunt: ştiinţa datelor („Data Science”), datele masive („Big Data”), Cloud Computing, învăţarea automată („Deep/Broad Machine Learning”), robotica cognitivă, Cyber‑Physical Systems, legat de care apar profesii noi (de exemplu, data scientist, operator 4.0). Cele mai semnificative progrese de ordin aplicativ sunt înregistrate în industria datelor şi industria de software; în avangarda mondială se situează ţările dezvoltate, precum şi o serie de companii foarte puternice din SUA (Microsoft, Google, Amazon, Facebook, Apple), China (Baidu, Alibaba, Tencents) şi UE (SAP). Reţeaua Internet a căpătat o anvergură planetară, tendinţa fiind cea a conectivităţii omniprezente şi a „Internetului lucrurilor” („Internet of Things”). Sistemele de comunicaţii implementează generaţia 5G, serviciile web avansează rapid către generaţia Web 3.0, iar sistemele de fabricaţie au atins generaţia „Industry 4.0”. În acelaşi timp, odată cu apariţia de noi meserii menite să compenseze dispariţia unor locuri de muncă, apar vulnerabilităţi majore pentru siguranţa şi protecţia vieţii private a cetăţenilor şi chiar influenţe asupra stării de sănătate şi comportamentului individului în contextul aplicării pe scară largă a tehnologiilor emergente, care tind să înlocuiască operatorii umani şi să modifice deprinderile dobândite de‑a lungul secolelor de evoluţie umană. Este demn de remarcat programul „Society 5.0”, lansat în Japonia, care vizează aspectele esenţiale ale impactului tehnologiei asupra omului şi societăţii.
  3. Simptome. România este bine racordată la dinamica globală din domeniile TIC şi IA; sistemul propriu de cercetare şi inovare este potenţial capabil, în condiţiile unei susţineri financiare şi instituţionale adecvate, să evolueze pe traiectoria de „urmărire a liderului”, fiind posibile şi unele realizări de vârf la nivel de nişă. Principalii factori favorizanţi specifici ţării noastre sunt: ponderea sectorului TIC în PIB, infrastructura Internet cu viteze mari de trafic, penetrarea largă a dispozitivelor mobile în rândul populaţiei, receptivitatea deosebită a tinerilor faţă de aceste tehnologii.

Totuşi, în spaţiul digital, potenţialul creativ al tinerilor din România este utilizat îndeosebi pe cont propriu sau în comunităţi ad‑hoc de utilizatori şi mai puţin în proiecte lucrative de scară mare. Se fac simţite, de asemenea, consecinţele negative ale exodului creierelor, care diminuează efectivele de profesionişti din TIC şi IA disponibile în ţară, determinând un deficit de forţă de muncă superior calificată în aceste domenii. Marile companii care activează în România se dovedesc, în prezent, mai agile decât universităţile în a se plia pe dinamica noilor tehnologii digitale, adaptându‑şi rapid modul de funcţionare şi oferta adresată unei pieţe deschise şi dominată de concurenţa între platforme.

La ora actuală, cea mai largă popularitate cunosc, în România, comunicaţiile mobile, comerţul electronic şi reţelele de socializare. Administraţia publică este, încă, insuficient informatizată în relaţia cu cetăţeanul şi cu firmele private, fapt resimţit acut îndeosebi de întreprinzători la iniţierea unor noi afaceri.

  1. Diagnostic. În prezent, în societatea românească se cunosc doar parţial atât oportunităţile create de TIC şi IA, cât şi efectele folosirii nepotrivite şi chiar evoluţiile imprevizibile şi posibil necontrolabile ale acestor tehnologii. Tehnologiile oferite de furnizorii de produse TIC evoluează într‑un ritm mult mai rapid decât cunoştinţele şi mijloacele de acţiune ale multor potenţiali utilizatori români. Nu există, încă, un program coerent, la nivel naţional, care să includă aspectele specifice noii revoluţii industriale bazată esenţialmente pe integrarea calculatoarelor, comunicaţiilor şi controlul obiectelor fizice.
  2. Recomandări. Grupul de Reflecţie privind impactul evoluţiei TIC şi IA asupra omului şi societăţii al Academiei Române a identificat următoarele direcţii de acţiune: Definirea obiectivelor unui program coerent, la nivel naţional, care să includă aspectele specifice noii revoluţii industriale; Identificarea şi lansarea unor programe de cercetare ştiinţifică din domeniul roboticii, inteligenţei artificiale, neuroinformaticii şi nanotehnologiei, sistemelor inteligente „cyber‑fizice”; Lansarea şi susţinerea unui program naţional pentru cercetarea creierului, vizând aspecte fundamentale şi aplicative din domeniul neuroştiinţelor, neuroinformaticii şi neurotehnologiei, nanoştiinţelor cu impact medical, tehnologic şi cognitiv.

1. Crearea structurilor de implementare

În învăţământ: Elaborarea unui program de pregătire a tinerilor în domeniul TIC în cadrul unor şcoli postliceale de 2‑3 ani, în vederea acoperirii necesarului de lucrători cu calificare de nivel mediu; Elaborarea şi implementarea unui program de digitizare în cadrul sistemului naţional de educaţie, valorificarea mai amplă a potenţialului TIC şi IA în procesul educativ‑formativ; Includerea în planurile de învăţământ din facultăţi a unei discipline de etică în spaţiul digital; Promovarea şi susţinerea programelor de cercetare inter‑ şi transdisciplinară, a colectivelor complexe integrate de cercetare, formate din specialişti din mediul academic şi mediul de afaceri; Promovarea şi susţinerea unui program privind educaţia continuă, pentru a asigura compatibilitatea întregii populaţii cu oportunităţile erei economiei digitale; Pregătirea strategică de cadre didactice în domeniul „Industry 4.0”, în scopul dezvoltării sustenabile a educaţiei şi a pieţelor interne emergente; studiul complexităţii globale cu ajutorul instrumentelor inteligente de tip World Economic Forum – Transformation Maps; Parteneriate cu universităţi şi instituţii internaţionale avansate în scopul schimbului de cunoştinţe şi bune practici. Reducerea timpului de asimilare a necesităţilor de implementare a domeniului „Industry 4.0” în România şi creşterea rezilienţei forţei de muncă internă la tendinţele tehnologice emergente la nivel global; Crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul „Industry 4.0”; motivarea anti‑exod şi încurajarea potenţialului creierelor de valoare ale României.

În cercetarea instituţională şi academică:

Înfiinţarea (reorganizarea) unui institut naţional de cercetare‑dezvoltare‑inovare, având ca obiectiv conceperea, proiectarea şi dezvoltarea de noi tehnologii şi produse bazate pe tehnici de inteligenţă artificială, inclusiv de învăţare automată, robotică cognitivă, ştiinţa datelor ş.a. Stimularea constituirii de consorţii între universităţi, companii şi instituţii publice, pe principiul parteneriatului tripartit pentru inovare („Triple Helix”), practicat cu succes în ţările scandinave şi în alte state dezvoltate.

În viaţa publică: Implementarea ghişeului unic în relaţia cetăţenilor cu administraţia atât centrală, cât şi locală; oferirea de spaţii şi dotări adecvate pentru cetăţeni în sediile instituţiilor publice. Realizarea de campanii de informare a populaţiei privind riscurile legate de datele personale şi modalităţile de protejare a acestora.

2. Asigurarea mijloacelor

Asigurarea unei finanţări de cel puţin 2% din PIB pentru cercetare‑dezvoltare‑inovare; Sincronizarea ordonată cu programele europene; Iniţierea unor proiecte pilot pentru inovarea în masă („crowdsourcing”) în domeniile TIC şi IA.

Rolul Academiei Române va consta, în principal, în contribuţia la clarificarea conceptelor şi asigurarea unui punct de întâlnire pentru diferiţi actanţi din societate, precum şi în elaborarea şi implementarea unui program de digitizare în cadrul sistemului naţional de cercetare ştiinţifică.

Academia îşi va asuma funcţia de coordonare a acestui program.

  1. Costurile inacţiunii sau acţiunii întârziate. În eventualitatea în care prioritatea unor asemenea măsuri va fi subapreciată sau aplicarea lor va fi întârziată, se va putea constata apariţia unor efecte negative majore, cum sunt: întârzierea realizării convergenţei României către ţările avansate din UE; limitarea performanţelor economiei naţionale şi a competitivităţii sale externe; situarea României în stare de dependenţă tehnologică faţă de exterior şi ratarea şansei de a fi un actant semnificativ al revoluţiei digitale globale; subutilizarea potenţialului inovativ românesc şi continuarea exodului creierelor; degradarea relaţiilor interumane şi chiar a stării de sănătate a românilor.

Raportori ai Manifestului Academiei Române pentru adaptarea la era digitală:
Acad. Ioan Dumitrache, Secretar general al Academiei Române
Acad. Florin Filip, Preşedintele Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei a Academiei Române
Prof. Horaţiu Dragomirescu, Academia de Studii Economice din Bucureşti
Grupul de Reflecţie privind impactul evoluţiei TIC şi IA asupra omului şi societăţii este alcătuit din:
Acad. Ioan Dumitrache, Academia Română, Secretar general al Academiei Române; Acad. Florin Filip, Academia Română, Preşedintele Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei; Acad. Dan Dascălu, Academia Română, Preşedinte al Comisiei de ştiinţa şi tehnologia microsistemelor; Acad. Gheorghe Păun, Academia Română; Acad. Dan Tufiş, Academia Română, Directorul Institutului de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială (ICIA); Dr. Angela Ioniţă, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială (ICIA); Sorin Şerb, IBM România, Chief Technology Officer; Prof. Adriana Alexandru, Institutul de Cercetare‑Dezvoltare în Informatică (ICI); Dr. Liviu Badea, Institutul de Cercetare‑Dezvoltare în Informatică (ICI); Prof. univ. Ovidiu Băjenaru, membru corespondent al Academiei Române, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; Radu Jugureanu, SIVECO România, Director departament AeL eContent; Luige Vlădăreanu, Institutul de Mecanica Solidelor; Prof.univ. Nicolae Ţăpuş, membru de onoare al Academiei Române, Universitatea Politehnica Bucureşti; Prof.univ. Horaţiu Dragomirescu, Academia de Studii Economice; Simona Sandu, Microsoft România, Commercial Solutions Executive; Sorin Mândruţescu, CEO Oracle România; Prof.univ. Radu Munteanu, Universitatea Tehnică din Cluj‑Napoca; Prof.univ. Mircea Dumitru, membru corespondent al Academiei Române, rectorul Universităţii din Bucureşti; Acad. Cătălin Zamfir, Academia Română, directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii; Dr. Andreas Wild, Consultant R&D, Germania; Prof.dr.ing. Gheorghe Pascovici, Universitatea din Köln, Germania; Dr. Tiberiu Tanase, Comitetul Român pentru Istoria şi Folosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), sub egida Academiei Române; Prof. Ion Stoica, Universitatea Berkeley, California, SUA; Dr. Igor Serotilă, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now