Din ultimul număr:
Contemporanul » Evenimente - Lansări » Evenimente: Istoria clădirii Academiei Române. La 120 de ani. Trei mari proiecte editoriale ale Academiei Române în cadrul Programului Centenar

Evenimente: Istoria clădirii Academiei Române. La 120 de ani. Trei mari proiecte editoriale ale Academiei Române în cadrul Programului Centenar

Centenarul Marii Unirii s‑a constituit, astfel, într‑un bun prilej de a scruta obiectiv palmaresul realizărilor româneşti din diverse domenii de activitate, cu reflectarea traseului lor evolutiv, cuantificând deopotrivă împlinirile şi precarităţile şi prefigurând iniţiative menite să conducă la proiecte pe termen lung

„Istoria clădirii Academiei Române. La 120 de ani“

Academia Română a găzduit relativ recent lansarea volumului Istoria clădirii Academiei Române. La 120 de ani, alcătuit de Nicolae Noica, reputat inginer constructor, ministru al Lucrărilor Publice în perioada 1996‑2000, şi un foarte bun cunoscător al istoriei marilor construcţii din România. Evenimentul s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române şi a fost onorat de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a rostit cuvântul de deschidere şi care a redactat prefaţa volumului. Cartea a fost prezentată de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, de Silvia Colfescu, director al Editurii Vremea, şi de autorul lucrării, prof. Nicolae Noica.

Iubitor de istorie şi caracterizat de un autentic simţ al valorii, profesorul Nicolae Noica a consacrat peste un an cercetării arhivelor şi bibliotecilor, pentru a identifica toate datele relevante privind istoria actualului sediu al Academiei Române, clădire în care cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă al ţării îşi desfăşoară activitatea începând cu anul 1890.

Înfiinţată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, Academia Română a funcţionat la începuturile sale în Palatul Universităţii. Începând cu anul 1881, când România este declarată regat, Regele Carol I pune problema înzestrării principalelor instituţii ale statului cu sedii proprii, reprezentative pentru importanţa lor naţională. Astfel, Academia Română va dobândi, în decurs de nouă ani, propria reşedinţă, alcătuită dintr‑un grup de trei case boiereşti, situată astăzi între Calea Victoriei şi Bulevardul Dacia. Profesorul Nicolae Noica a identificat şi prezentat în paginile cărţii sale, cu un profesionalism desăvârşit, căruia i se adaugă erudiţia şi acribia, toate etapele succesive de solicitări, aprobări, achiziţii, reparaţii şi reconstrucţii ale caselor Ştefan Bellu, Constantin Şt. Cesianu şi Mina Zaleski, intrate în proprietatea Academiei Române. Localul în care Academia Română funcţionează şi astăzi, în Calea Victorie 125, a fost inaugurat în urmă cu 120 de ani, în martie 1898.

Volumul este meritoriu nu numai pentru recuperarea unei istorii documentare pe baze ştiinţifice, dar şi pentru reconstituirea cu talent a unei întregi epoci, o frescă vie a atmosferei sfârşitului de secol XIX. În acest sens, preşedintele Academiei Române, acad. Ioan‑Aurel Pop, remarcă în prefaţa volumului: „În cartea aceasta despre palatul Academiei de pe Calea Victoriei pulsează însăşi Academia, cu aproape toată istoria sa; se simt la fiecare pagină paşii grei ai marilor savanţi şi scriitori care au alcătuit panorama culturii şi ştiinţei româneşti. Istoria acestui edificiu – iluminată de inginerul profesor Nicolae Noica – întregeşte în chip fericit istoria deplină a venerabilei instituţii, iar publicarea cărţii acesteia la Centenarul Marii Uniri mai aşază o cărămidă la forţa edificiului naţional, pregătind terenul pentru bicentenar“.

Trei mari proiecte editoriale ale Academiei Române în cadrul Programului Centenar

 Academia Română a prezentat trei mari proiecte editoriale realizate de‑a lungul anului 2018 în cadrul Programului Centenar, concretizate în peste 20 de tratate, sinteze şi monografii: colecţiile „Civilizaţia românească“, „Centenarium“ şi „Basarabica“. Volumele elaborate în cadrul acestor colecţii însumează istoria contribuţiilor româneşti la tezaurul cultural şi ştiinţific al omenirii, fiind unul dintre cele mai ambiţioase proiecte asumate de Academia Română în anul celebrării Centenarului Marii Uniri.

Evenimentul de lansare a avut loc în Aula Academiei Române, cu participarea acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române şi coordonator al Programului Centenar, precum şi a autorilor şi coordonatorilor acestor volume.

În cadrul colecţiei „Civilizaţia românească“ au fost prezentate sinteze pentru domeniile: lingvistica românească, etnologie românească, ştiinţa dreptului şi cultura juridică în România, istoria socială a României, demografia României, istoria geoştiinţelor în România, cu ramurile acestora geologia, geofizica şi geografia, istoria chimiei româneşti, şcoala românească de micro‑ şi nanoelectronică, economia României după Marea Unire. Lor li se adaugă lucrări fundamentale precum: Documente privind istoria românilor, Colecţia Eudoxiu Hurmuzaki – volumul 1: Legaţia Română la Petrograd (1914‑1918), Unirea Bucovinei cu România, Studia romana et mediaevalia europaensia, Istorie şi civilizaţie de‑a lungul Dunării de Jos, O istorie a svabilor din Banat, Quaestianoes praehistoricae.

Proiectul va continua pe parcursul anului 2019, când vor fi editate sinteze referitoare la contribuţiile româneşti în domeniile: agricultură, biologie, medicină, matematică, sistem monetar, ştiinţe tehnice, literatură, arte vizuale, muzică, filosofie, istorie şi istoriografie, învăţământ, diplomaţie. Editată iniţial în limba română, colecţia „Civilizaţia românească/ Romanian Civilization“ va fi tradusă în limba engleză şi în alte limbi de circulaţie internaţională, având menirea de a face cunoscute dincolo de graniţele ţării operele fundamentale din sfera culturii şi ştiinţelor româneşti, atât în mediile savante, cât şi marelui public.

În cadrul colecţiei „Basarabica“, lansată anterior, Academia Română îşi propune să introducă în circuitul ştiinţific din România cele mai valoroase contribuţii ale specialiştilor din Republica Moldova, fiind una dintre direcţiile prioritare în contextul Centenarului Marii Uniri. Astfel, alături de „Geneza problemei basarabene – 1812“ şi de „Constituţia la răscruce de milenii“, ale autorilor basarabeni Vlad Mischevca, respectiv Ioan Guceac, deja publicate, vor fi prezentate recentele apariţii editoriale: Lumina cărţii la români (secolele XIV‑XIX). Studii surse şi materiale, Estul spaţiului românesc în perioada medievală şi începutul celei moderne: studii şi documente, Compounds and Materials for Drug Development and Bio Medical Applications, avându‑i ca autori pe Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Ion Chirtoagă, Gheorghe Duca şi Fliur Macaev.

Editarea acestor tratate, sinteze şi monografii se înscrie în respectarea misiunii naţionale a Academiei Române, de edificare şi promovare a culturii şi ştiinţei româneşti, vizând a fi o oglindă a potenţialului intelectual naţional. Centenarul Marii Unirii s‑a constituit, astfel, într‑un bun prilej de a scruta obiectiv palmaresul realizărilor româneşti din diverse domenii de activitate, cu reflectarea traseului lor evolutiv, cuantificând deopotrivă împlinirile şi precarităţile şi prefigurând iniţiative menite să conducă la proiecte pe termen lung.

Cele trei proiecte editoriale au beneficiat de sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi al Primăriei Municipiului Iaşi, în cadrul parteneriatelor încheiate cu Academia Română, precum şi de colaborarea Editurii Academiei Române, Editurii Istros din Brăila şi Editurii Univers Enciclopedic.

Elaborarea seriei bilingve de sinteze „Civilizaţia românească/ Romanian Civilization“, permanentizarea şi îmbogăţirea Colecţiei „Basarabica“, cărora li s‑a adăugat colecţia „Centenarium“ figurează, alături de organizarea unei serii de conferinţe ştiinţifice internaţionale, extinderea reţelei de institute de cercetări ale Academiei în străinătate, restaurarea şi funcţionalizarea unor case memoriale, elaborarea unui program naţional de artă monumentală, între obiectivele prioritare ale Programului de sărbătorire a Centenarului Marii Uniri, elaborat de Academia Română şi dat publicităţii în iulie 2017.

Biroul de presă al Academiei Române

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now