Contemporanul » Evenimente - Lansări » Evenimente în Anul Centenarului Marii Uniri

Evenimente în Anul Centenarului Marii Uniri

România Centenar la Gaudeamus

Muzeul Naţional al Literaturii Române a participat la cea de‑a 25‑a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, care a avut loc în perioada 14‑18 noiembrie 2018, în Pavilionul Central Romexpo. Tema centrală a ediţiei a fost România Centenar. În acest an, MNLR s‑a implicat activ în desfăşurarea evenimentului şi a pregătit, într‑un spaţiu impozant, alături de Radio România şi Muzeul Municipiului Bucureşti, peste 50 de evenimente ce‑au inclus lansări de carte, dezbateri, proiecţii de film şi lecturi publice de poezie, toate sub genericul România Centenar. La standul organizat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Literaturii Române şi Muzeul Municipiului Bucureşti a fost expusă o colecţie de 600 de volume dedicate Marii Uniri.

Preşedintele de onoare al ediţiei Gaudeamus – Carte de Învăţătură 2018 a fost acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.

Cel mai important eveniment cultural de tip expoziţional din România a fost organizat de Radio România – singurul post de radio din lume care şi‑a asumat acest rol – Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de Învăţătură este de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă, cât şi pentru publicul larg. Cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, din România, are un loc bine definit în calendarul cultural şi în conştiinţa publicului, dovadă stând cei peste 100.000 de vizitatori care îi trec pragul în fiecare an. Târgul se desfăşoară anual în Pavilionul Central Romexpo, reunind, într‑un spaţiu expoziţional de 14.000 mp, oferta a peste 300 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass‑media, agenţii de difuzare de carte, firme multimedia, agenţii literare, organizaţii non‑guvernamentale cu profil cultural şi educaţional, asociaţii profesionale, librării, biblioteci etc.

Momentul de vârf al anului editorial şi cultural în România, în toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS a devenit centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România. Deopotrivă târg de carte de carte şi cafenea literară, GAUDEAMUS propune anual peste 800 de evenimente culturale, într‑o atmosferă prietenoasă şi destinsă.

Palmares. 1.912.000 de vizitatori · 10.200 de evenimente editoriale şi profesionale · 6.500 de expozanţi – palmaresul pe scurt înregistrat în cei aproape 25 de ani în care Târgul Internaţional GAUDEAMUS a fost în topul evenimentelor culturale din ţara noastră. (www.gaudeamus.ro)


„Cartea e o excelenţă în aceste zile”

Preşedintele Academiei Române, Ioan‑Aurel Pop, preşedinte de onoare al ediţiei a XXV‑a a Târgului Gaudeamus, a afirmat că în acele zile cartea a reprezentat excelenţa şi celebrând‑o, „ne celebrăm pe noi şi ne amintim de valorile spirituale ale acestui pământ”. „Încep intenţionat neprotocolar. Ar trebui să încep cu expresia Excelenţa voastră! şi să vă spun că această excelenţă este pentru noi, în aceste zile, cartea. Cartea din toate timpurile, de când s‑a scris prima oară, în urmă cu câteva mii de ani, până la cartea digitală de astăzi. Şi pentru că suntem în Anul Centenarului Marii Uniri, în anul celor 9 decenii de când s‑a emis pentru prima oară pe undele radio, suntem la a 25‑a ediţie a unui târg românesc de carte, vreau să vă reamintesc că de la invenţia tiparului au trecut peste 550 de ani”, a spus Pop la deschiderea Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, la Romexpo. D‑sa a reamintit că „de când s‑a tipărit prima carte pe pământ românesc au trecut 510 ani”. „E vorba de Cartea religioasă de la Târgovişte, Liturghierul lui Macarie. Iar de când s‑au tipărit primele cărţi româneşti la Braşov au trecut… aproape 500 de ani, ceea ce ne arată că avem o tradiţie excepţională şi la nivel european în legătură cu cartea. Vă mai reamintesc că sunt 330 de ani de când, în ultimele zile ale domniei lui Şerban Cantacuzino, se scotea Biblia de la Bucureşti, rod al eforturilor intelectualilor din cele trei ţări româneşti. Preşedintele Academiei a subliniat că „celebrând cartea, ne celebrăm pe noi şi ne amintim de valorile spirituale ale acestui pământ”. „Iar pentru mine cartea este singurul mare izvor de înţelepciune al omenirii. De aceea se cuvine s‑o celebrăm şi s‑o numim, măcar în aceste zile, excelenţa voastră”, a încheiat Ioan‑Aurel Pop. La rândul său, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, a afirmat că prin „celebrarea limbii şi literaturii române” sărbătorim, de fapt, „faptele de poveste ale înaintaşilor noştri”.

„Stau astăzi în mijlocul dumneavoastră şi vă întreb cum am putea sărbători mai frumos şi mai demn faptele de poveste ale înaintaşilor noştri decât prin celebrarea limbii şi literaturii române, prin reafirmarea rigorii ştiinţifice a cercetătorilor sau a imaginaţiei libere şi creative a poeţilor noştri. Cum am putea reafirma libertatea noastră mai clar decât prin accesul nostru rapid şi neîngrădit la ideile şi preocupările celorlalte conştiinţe vii ale planetei, prin traducerile autorilor de pretutindeni”, a spus Ivaşcu. (…) AGERPRES/Daniel Popescu

Tracus Arte la Gaudeamus

Editura Tracus Arte a participat în perioada 14‑18 noiembrie 2018 la cea de‑a XXV‑a ediţie a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus – Carte de Învăţătură cu peste 500 de titluri, toate aflate la reducere (30 – 40%). 2018 este anul în care Editura Tracus Arte serbează 10 ani de activitate, iar autorii, traducătorii şi titlurile selectate reflectă direcţiile pe care şi le‑a asumat editura către diversitate, deschidere şi valoare. Dintre titlurile noi sau reeditările pe care le puteţi achiziţiona la această oră din librării menţionăm:
„Frica” de Nicolae Breban, „Opere. William Shakespeare” (vol. XIII şi XIV), „O cameră mai mare decât pâinea”, de Julian Kornhauser, „Tehnici de camuflaj”, de Robert Şerban, „Indigo”, de Alina Purcaru, „Ghinga”, de Dan Coman, „Spre partea cealaltă. Proza lui Gellu Naum”, de Marieva Ionescu, „Zoia”, de Virgil Tănase, „Dostoievski”, de Virgil Tănase, „Mihăiţă. Reconstituirea unei vieţi”, de Doina Papp, „Dimineaţă pierdută”, dramatizare de Cătălina Buzoianu după romanul omonim de Gabriela Adameşteanu, „Trei eseuri asupra religiei”, de John Stuart Mill, „Pista de popice”, de Denis Dinulescu, „10X10. Născut în România” (antologie), „Intelecte generale”, de McKenzie Wark, „Oameni mici”, de Radu Ştefănescu, „Spărgătorul de greaţă”, de Mircea Daneliuc, „Sub soarele lui Satan”, de Georges Bernanos, „Smoker Swan Song”, de Dan Ciupureanu, „Viaţa în paranteză”, de Livius Ciocârlie, „Teritoriul animalelor”, de Vlad Serdarian, „Praf roşu peste Shanghai”, de Tyl von Randow, „Europa. Zece cântece funerare”, de Elena Vlădăreanu, „urmuz. 23 noiembrie 1923”, de Mihai Măniuţiu, „Teritoriul animalelor”, de Vlad Serdarian, „Pont des Arts”, de Dumitru Ţepeneag, „Tristan Tzara. Corespondenţă de familie”, de Mădălina Lascu, „Opere oposume”, de Kyre, „Sam Shepard: rebelul rigorii mortale”, de Alexandra Ares, „Regatul lui Brighella”, de Thuróczy Katalin, „Guantanamo”, de Radu Sergiu Ruba.


Expoziţia documentară „1918. Desăvârşirea statului naţional unitar român“

Biblioteca Academiei Române a vernisat marţi, 27 noiembrie 2018, în Sala „Theodor Pallady“, expoziţia „1918. Desăvârşirea statului naţional unitar român“. Evenimentul a avut loc la ora 13 şi a fost onorat de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a rostit cuvântul de deschidere, şi de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române. Expoziţia este organizată de Biblioteca Academiei Române, prin Cabinetul de manuscrise, carte rară, Cabinetul de stampe, fotografie, hărţi şi Serviciul de periodice, foi volante. Parteneri: Muzeul Literaturii Române şi Fundaţia Excelenţă prin Cultură.

Sunt expuse acte, documente şi fotografii originale realizate în timpul Primului Război Mondial, dar şi la încoronarea de la Alba Iulia, desene, acuarele şi gravuri ale artiştilor români cu imagini de război, precum şi un important fond documentar din arhivele Alexandru Vaida Voevod, Iuliu Maniu, General Henri Mathias Berthelot, Emmanuel de Martonne, Nicolae Iorga, I.G. Duca, Constantin Argetoianu. Între documentele care au fost prezentate publicului se află: Declaraţia mareşalului Al. Averescu în legătură cu Pacea de la Bucureşti; corespondenţa adresată de Regele Ferdinand generalului francez Henri Mathias Berthelot; Apelul adresat românilor de generalul H.M. Berthelot pentru participarea la război; Proiectul pentru constituirea Basarabiei autonome elaborat de Comisia Constituţională a Sfatului Ţării în 1918; Actul de proclamare a independenţei Republicii Moldova; Actul de numire în funcţia de Ministru Secretar de Stat a cernăuţeanului Ion Nistor în decembrie 1918; discursul rostit de Vaida Voevod în octombrie 1918 în Parlamentul de la Budapesta; stenogramele şedinţei Comitetului Unirii ţinute pe 30 noiembrie 1918 la Alba‑Iulia; Indexul de nume al cetăţenilor români şi maghiari din Transilvania care au sprijinit Unirea; manuscrise autografe ale marelui istoric Nicolae Iorga şi multe alte documente ce ilustrează cele mai importante momente istorice care au premers sau au succedat actului Marii Uniri. Astfel, sunt ilustrate Războiul de Întregire a României, Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu patria mamă, unirea Transilvaniei, serbările Încoronării din 1922, propaganda unionistă a Partidului Naţional Român din Transilvania, aportul Familiei Regale Române, activitatea diplomatică a Guvernului, cu deosebire a prim‑ministrului Ion I.C. Brătianu pentru întregirea României.

Cu prilejul vernisării expoziţiei a fost lansat volumul Cum s‑a făurit România modernă. Treptele edificiului naţional, alcătuit de specialiştii Cabinetelor de manuscrise, carte rară şi stampe fotografie, hărţi, din Biblioteca Academiei Române, coordonat de Gabriela Dumitrescu. Cartea beneficiază de prefaţa semnată de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi a fost prezentată de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române.

Expoziţia de la Biblioteca Academiei Române e deschisă în perioada 27 noiembrie – 16 decembrie 2018 şi poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 10‑16.
Biroul de presă al Academiei Române

„Românii din jurul României. Chipuri de români din Basarabia, Bucovina şi Maramureşul istoric”

Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Institutul „Fraţii Golescu”, a vernisat joi, 15 noiembrie 2018, la ora 18:00, în Sala Mare a ICR (Aleea Alexandru, nr.38), expoziţia de fotografie „Românii din jurul României. Chipuri de români din Basarabia, Bucovina şi Maramureşul istoric”. Evenimentul propune publicului o incursiune, prin intermediul imaginilor, în universul comunităţilor de români din vecinătatea imediată a ţării. Instantaneele surprinse oglindesc fragmente identitare ale comunităţilor româneşti din Bucovina, Herţa, Maramureşul din dreapta Tisei, Basarabia şi Ucraina şi provin din expoziţia „Românii din jurul României”, deschisă anul trecut, la Palatul Parlamentului.

Iulia Modiga şi Gheorghe Marina, doi dintre autorii ilustraţiilor, au susţinut o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu publicul, iar Mihai Nicolae, preşedintele Institutului „Fraţii Golescu”, a prezentat o prelegere despre proiect. „Istoria nu a fost şi nu este blândă cu Basarabia istorică. Trecută prin legi străine, prin diferite manevre care au încălcat tratate internaţionale, teritoriul şi populaţia cuprinse astăzi între Nistru, Republica Moldova, Delta Dunării şi Marea Neagră rezistă cu dificultate politicii de deznaţionalizare şi asimilare. În incursiunea pe care am avut‑o în localităţile româneşti din sudul Basarabiei am fotografiat dispariţia, locul faptei şi mărturiile unor oameni peste umerii cărora atârnă greu trecutul şi prezentul zbuciumat şi al căror viitor nu prevesteşte ieşiri”, îşi descrie jurnalista Iulia Modiga experienţa din teren.

„Nu m‑am gândit niciodată că aceste fotografii vor fi prezentate într‑o expoziţie, dar ştiu că sunt o comoară”, spune, la rândul său, Gheorghe Marina, realizatorul fotografiilor din Maramureşul de nord.

Printre expozanţi se numără Dan Bârcea, absolvent al Academiei de Film şi Televiziune din Viena, cineast independent şi colaborator al televiziunilor din Germania şi Austria. Portofoliul său cuprinde filme artistice, documentare şi filme publicitare, realizate atât în România, cât şi în Franţa, Italia, Japonia şi Statele Unite.

La rândul său, Vasile Bâcu, realizatorul fotografiilor din Herţa, este editor, poet, publicist, epigramist, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, redactor‑şef al publicaţiei „Gazeta de Herţa”. (Biroul de presă al ICR)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now