Contemporanul » Evenimente - Lansări » Evenimente • Academia Română

Evenimente • Academia Română

Inclusiv pentru a marca mai pregnant prezenţa românească în această naraţiune europeană a luptei pentru libertate, ilustrată plenar de căderea Zidului Berlinului, am decis să marcăm mult mai vizibil trecerea celor 30 de ani. Este o sarcină pe care, spre onoarea ei, Academia Română şi‑a asumat‑o şi e un lucru care are, sunt convins, asentimentul întregii societăţi româneşti…

Conferinţa internaţională ESPERA • 2019

Academia Română a găzduit cea de‑a VI‑a ediţie a conferinţei internaţionale Economic Scientific Research – Theoretical, Empirical and Practical Approaches (ESPERA 2019). Conferinţa, organizată anual de Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” al Academiei Române, în parteneriat cu Banca Naţională a României, a propus ca temă a dezbaterilor prezentei ediţii „Harnessing Tangible and Intangible Assets in the context of European Integration and Globalization. Challenges ahead”. Manifestarea a inclus o diversitate de intervenţii ştiintifice ale cercetătorilor din institutele şi centrele Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, la care s‑au alăturat, ca în fiecare an, membri ai Academiei Române, specialişti şi cadre universitare din ţară şi din străinătate.

Invitaţii de onoare ai acestei ediţii – acad. Jaime Gil Aluja, membru de onoare al Academiei Române, preşedinte al Academiei Regale Spaniole de Ştiinte Economice şi Financiare, prof. dr. Erna Hennicot‑Schoepges, fost ministru al Culturii, Educaţiei şi Cercetării din Luxemburg, vicepreşedinte al Institutului Internaţional pentru Diplomaţie Culturală, şi acad. Jean‑Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române, profesor la Universitatea din Tel Aviv.

Conferinţa internaţională ESPERA 2019 oferă un cadru academic de dezbatere asupra celor mai recente cercetări din domeniul ştiinţelor economice şi al ştiinţelor sociale. Un element de noutate al prezentei ediţii a conferinţei a fost secţiunea dedicată studenţilor doctoranzi şi cercetătorilor de nivel postdoctoral.

Cele mai valoroase 100 de comunicări ştiinţifice vor fi publicate, după o riguroasă selecţie, în volumul conferinţei, la prestigioasa editură Peter Lang Academic International Publishing Group.

Nicolae Bălcescu – 200 de ani de la naştere

Academia Română, prin Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie şi Secţia de filologie şi literatură, a organizat sesiunea aniversară „Nicolae Bălcescu, 200 de ani de la naştere”. Manifestarea s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române. Sesiunea a fost deschisă de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. La eveniment au susţinut comunicări acad. Dan Berindei, preşedinte de onoare al Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, acad. Victor Spinei, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie – „Nicolae Bălcescu – editor de izvoare istorice”, dr. Alexandru Mamina, Institutul de Istorie, „Nicolae Iorga” al Academiei Române – „Realismul vizionar: Nicolae Bălcescu, tactician politic”, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură – „Iubirile şi prieteşugurile lui Nicolae Bălcescu”.

***

Nicolae Bălcescu (1819‑1852), istoric, scriitor şi diplomat român, rămâne unul dintre simbolurile Revoluţiei de la 1848. S‑a remarcat drept un intelectual dedicat întru totul cauzei revoluţionare, participând la elaborarea proiectului de constituţie a ţărilor române, şi un militant în afirmarea autonomiei şi pregătirea proclamării independenţei, în adoptarea votului universal şi împroprietărirea ţăranilor. Întemeietor al istoriografiei naţionale ca ştiinţă, împreună cu Mihail Kogălniceanu, Bălcescu a elaborat, din perspectiva unui istoric pasionat, studii care au vizat analiza unor subiecte îndelung dezbătute la jumătatea secolului al XIX‑lea: cauzele economico‑politice ale declanşării Revoluţiei de la 1848, izvoarele istoriei românilor, relaţiile politice dintre provinciile româneşti şi Imperiul Otoman.
Academia Română l‑a ales în 2015 membru post‑mortem.
Biroul de comunicare al Academiei Române

„Apărarea frontierelor Marii Uniri – 1919”

Academia Română şi Statul Major al Apărării au organizat marţi, 22 octombrie 2019, conferinţa „Apărarea frontierelor Marii Uniri – 1919”. Evenimentul s‑a desfăşurat în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României şi al evocării însemnătăţii anului 1919 în istoria ţării noastre. Conferinţa a fost deschisă în Aula Academiei Române cu alocuţiunea acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a vorbit despre contextul Marii Uniri şi rolul armatei române, şi cu prelegerea general‑locotenent dr. Cătălin Zisu, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit. Au luat, de asemenea, cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi general‑maior (ret.) Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară.

Cu acest prilej, Academiei Române i‑a fost conferită Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, ca semn de apreciere pentru întreaga activitate în slujba naţiunii române, desfăşurată de cel mai înalt for al ştiinţei şi culturii din ţara noastră.

În partea a doua a zilei lucrările conferinţei s‑au desfăşurat în Sala de Marmură din Palatul Cercului Militar Naţional. Au fost abordate teme privind contextul internaţional al anului 1919 şi remarcabilul efortul diplomatic şi militar de apărare a actului Marii Uniri, realizată prin evenimentele de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia. În cadrul unei secţiuni ştiinţifice cu tema apărarea frontierelor Marii Uniri, şefii categoriilor de forţe ale armatei au subliniat contribuţia fiecărei categorii de forţe la efortul militar românesc al anului 1919, cu efectivele, organizarea şi dotarea de atunci.

Generalul‑maior (ret.) Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, a moderat o dezbatere în care a pus accentul pe faptul că anul 1919 reprezintă o etapă importantă a Războiului Întregirii, declanşat la jumătatea lunii august 1916. Agenda conferinţei a cuprins, de asemenea, prezentarea principalelor activităţi desfăşurate de Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu” pentru omagierea Marii Uniri şi formarea României Mari.

La eveniment au participat membri ai Academiei Române, generali şi ofiţeri, cadre didactice universitare, cercetători din institutele Academiei Române, specialişti din Statul Major al Apărării, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Comandamentul Logistic Întrunit, studenţi şi cursanţi din instituţiile de învăţământ superior ale armatei, elevi din colegiile militare.

Conferinţa a fost onorată de prezenţa Şefului Statului Major al Apărării, general Nicolae Ciucă. Acesta a dorit să marcheze sărbătorirea Zilei Statului Major al Apărării, pe data de 12 noiembrie 2019, prezentând prelegerea cu tema „Statul Major al Apărării – 160 de ani în slujba ţării”.

Alocuţiunile de închidere a conferinţei „Apărarea frontierelor Marii Uniri – 1919” au subliniat necesitatea cunoaşterii istoriei de către tânăra generaţie şi reluarea dezbaterilor dedicate actului de la 1918, pe fondul diversificărilor cercetărilor academice care relevă detalii mai puţin cunoscute despre efortul cumulat al constituirii României Mari.
Biroul de comunicare al Academiei Române
Secţia Informare şi Relaţii Publice a
Statului Major al Apărării

Dan Dungaciu:
Academia Română aduce la Bucureşti o bucată din Zidul Berlinului

O bucată masivă din Zidul Berlinului va fi adusă la Bucureşti de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). „La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Academia Română aduce la Bucureşti o bucată din celebrul zid pentru a arăta tuturor că românii au fost şi sunt parte integrantă a naraţiunii anti‑comuniste şi pro‑europene, începută la Leipzig/ Berlin şi încheiată la Timişoara/ Bucureşti”, a declarat directorul ISPRI, Dan Dungaciu, pentru Agerpres.

Piesa va fi expusă în curtea Academiei Române şi va fi dezvelită joi, 7 noiembrie, la ora 10.00. „Bucata din zid, masivă, înaltă de circa 3 metri şi cântărind 3,5 tone, este deja achiziţionată şi am început operaţiunile complicate de aducere în ţară. Bucata este autentică, cu desenele şi vopseaua originale. Va ajunge la timp în ţară şi va fi pregătită pentru eveniment. Există câteva planuri ulterioare în legătură cu această bucată de zid, dar încă nu este nici o decizie finală. E cert însă că va rămâne în Bucureşti, capitala României alăturându‑se marilor oraşe care au o bucată semnificativă şi reprezentativă din Zidul Berlinului”, a precizat Dungaciu.

Imediat după acest moment, Aula Academiei Române va găzdui un simpozion intitulat „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989”.

„Evenimentul de dezvelire şi simpozionul care urmează, deschise publicului şi presei, vor avea loc în prezenţa unor personalităţi de prim rang ale vieţii noastre politice, culturale, academice, religioase, diplomatice. Vor fi şi invitaţi din Germania care vor onora prin prezenţa şi cuvântul lor evenimentul”, a mai spus directorul ISPRI.

Dan Dungaciu şi‑a exprimat îndoiala că România va fi invitată la evenimentele organizate la Berlin, subliniind că Academia Română şi‑a asumat marcarea trecerii celor 30 de ani de la prezenţa românească „în marea naraţiune europeană a luptei pentru libertate, ilustrată plenar de căderea Zidului Berlinului”.

„Institutul nostru a decis să marcheze căderea Zidului Berlinului, de la care anul acesta se împlinesc 30 de ani, prin acest proiect derulat sub egida Academiei Române, care a aprobat şi sprijinit cu entuziasm această idee. Din informaţiile pe care le avem, evenimentele pe care Berlinul le organizează cu acest prilej vor fi fără precedent, dar mă tem că România nu va fi printre invitaţii principali acolo. Accentul va fi pus pe statele vecine Germaniei din fostul lagăr comunist. Este mare păcat, pentru că, în realitate, ce a început la Leipzig şi Berlin, apoi căderea Zidului Berlinului, a fost încununat şi împlinit, aş zice, prin jertfa de sânge pe care românii au dat‑o pentru a dărâma şi «zidul» care îi despărţea de lumea europeană în numele căreia au ieşit în stradă într‑o revoluţie care năzuia un singur lucru: normalitatea şi firescul unei vieţi pe care românii nu au avut‑o şi spre care tânjeau. 1989 a fost revoluţia normalităţii, nu revoluţia utopiei. Inclusiv pentru a marca mai pregnant prezenţa românească în această naraţiune europeană a luptei pentru libertate, ilustrată plenar de căderea Zidului Berlinului, am decis să marcăm mult mai vizibil trecerea celor 30 de ani. Este o sarcină pe care, spre onoarea ei, Academia Română şi‑a asumat‑o şi e un lucru care are, sunt convins, asentimentul întregii societăţi româneşti”, a încheiat directorul ISPRI, Dan Dungaciu. (www.cotidianul.ro)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now