Contemporanul » Evenimente - Lansări » Două zile la bordul vasului România citeşte

Două zile la bordul vasului România citeşte

Cui i se adresează o operă literară? Cum o citeşte cel care primeşte sau cumpără o carte? Ce trebuie să caute un cititor, cu ce trebuie să rămână? Cum să o înţeleagă?

„Am citit, azi, la şcoală, împreună cu doamna profesoară, cea mai frumoasă carte,
pe care o recomand tuturor: Il piccolo regno de Wu Ming.”
Alessandro Fioravanti, 12 ani

Vizând domeniul educaţiei, „ultima testare PISA a plasat România pe locul 44, la un nivel similar cu cel al următoarelor ţări: Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania şi Turcia, şi sub toate ţările Uniune Europene (inclusiv Bulgaria, cu care România se afla pe poziţii egale în anul 2012)”.
15 mai, 2019, ceae.ro[1]
Paragraful de mai sus, apărut pe pagina unui start‑up – Centrul de evaluare şi analize educaţionale – se poate constitui în una dintre afirmaţiile care apar frecvent în media şi care – în cazul echipei şi colaboratorilor Fundaţiei Culturale Ideea Europeană – au avut un efect contrar cunoscutelor clişee, care ar urma în mod firesc după lectură, mai cu seamă în mediul intelectualilor de cartier: aceasta e România, nimic nu mai merge în ţara asta, învăţământul e la pământ, nimeni nu mai citeşte ş.a.m.d.! Aşadar, Ideea Europeană – brand naţional care îşi sărbătoreşte centenarul (1919‑2019) – prezenţă neobosită la târgurile şi lansările de carte, mereu în mişcare, este locomotiva proiectului România citeşte, iniţiat de Andrei Potlog în data de 1 martie 2016, proiect de anvergură naţională, care se doreşte o replică pentru statistici incomode sau discutabile, prin intermediul unor acţiuni ample, turnee de conferinţe, lansări, lecturi publice şi spectacole, discuţii interactive cu publicul, întâlniri cu scriitori de toate vârstele, cu critici literari şi cu editori de carte sau echipele unor reviste culturale.

România citeşte e un proiect de anvergură naţională, printre protagoniştii de până la această oră fiind Ramona Ardelean, Ana Blandiana şi Nicolae Breban, Rodica Braga şi Mircea Braga, Marian Victor Buciu, Constantina Raveca Buleu, Aura Christi şi Gabriela Creţan, Bogdan Creţu şi Bogdan Mihai Dascălu, Simona Grazia Dima şi Cristian Fulaş, Zanfir Ilie şi Daniela Lungu, Mariana Neţ, Dana Oprica, Horia‑Vicenţiu Pătraşcu, Ioan‑Aurel Pop, Mircea Platon, Dumitru Radu Popescu, Cassian Maria Spiridon, Răzvan Theodorescu, Maria‑Ana Tupan, Victor Voicu, Eugen Uricaru ş.a.

În luna octombrie 2019, proiectul România citeşte s‑a desfăşurat, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, în cadrul bibliotecilor judeţene din două mari oraşe: Craiova, în data de 10 octombrie 2019, şi Timişoara, în data de 18 octombrie.

Avizierul Bibliotecii Judeţeane Dolj „Alexandru şi Aristia Aman” era înţesat de afişe care anunţau o varietate de evenimente care se desfăşoară zi de zi, prin grija echipei care colaborează cu şcolile şi facultăţile pentru a înlesni accesul la informaţie. Proiectul România citeşte era aşteptat, printre scriitori, profesori, jurnalişti şi studenţi, şi de un grup de elevi români din Timoc, veniţi să studieze la Facultatea de Filologie a Universităţii din Craiova, interesaţi să cunoască, în carne şi oase, scriitori români.

Domnul profesor universitar Marian Victor Buciu a lansat cartea Critica şi creaţia – o privire în oglindă a criticului şi a scriitorului, a celui care analizează şi a celui care creează, a motivelor tematice şi a stilului Monicăi Lovinescu, ale lui Virgil Ierunca şi Alexandru George. Dezbateri pro şi contra asupra personalităţii Monicăi Lovinescu au animat publicul de la bun început. Dana Oprica, prezentă cu volumul Fragmente de cer, a vorbit publicului despre geneza acestuia şi laboratorul de creaţie: subiecte şi teme prezente în anii trăiţi la Madrid, oraşul unde cunoaşte câţiva români străluciţi, prin activitatea lor literară, care au trăit acolo, şi la Ravenna, oraşul încărcat de istorie şi literatură, unde odihneşte Dante. Ce poate fi mai înălţător decât să‑ţi începi ziua trecând, în drum spre şcoală, pe lângă Tomba di Dante! Şi ce poate fi mai curios decât împlinirea unui triunghi prin aserţiunea frigului; într‑un unghi Dante, în altul Ravenna şi în altul infernul. Nimeni nu le putea uni pe toate mai bine decât Aura Christi, într‑un eseu sfâşietor: Din infern, cu dragoste: „Dante asemuia infernul nu cu focul, nici cu apa, ci cu frigul”. La Ravenna e frig, la Madrid e cald. La Ravenna se înserează devreme, Madridul nu doarme. Cum tema proiectului făcea referire la lectura, Dana Oprica aminteşte o reflecţie a semiologului şi scriitorului Umberto Eco[2], adresată nepotului său, care trăieşte într‑o lume bombardată de tehnologie, căruia îi spune că internetul nu se poate substitui cunoaşterii şi nici computerul – creierului uman. În acest spirit, îl îndeamnă să înveţe pe dinafară, ceea ce presupune iniţial o lectură şi o înţelegere a textului: La vispa Teresa de Luigi Sailer, un fel de „Zdreanţă” al nostru, sau La cavalla storna de Giovanni Pascoli, un fel de „El Zorab” sau Il sabato del villaggio de Giacomo Leopardi – un fel de „Nunta Zamfirei” şi să facă întreceri între prieteni ca să vadă cine ştie mai multe versuri. În cazul în care nu‑i place poezia, să facă aceleaşi competiţii cu numele jucătorilor de AC Roma; să recite nu doar numele jucătorilor de astăzi, ci şi ale celor din trecut (Umberto Eco demonstrează că îşi aduce aminte numele jucătorilor marelui Torino în momentul când avionul s‑a prăbuşit, în 1949, la Superga). Scriitorul îi mai sugerează nepotului său o repetiţie: să facă întreceri livreşti, dacă putem spune aşa, şi să înşire numele valeţilor celor trei muşchetari. Poate fi un joc, însă un joc care populează mintea cu personaje, poveşti şi amintiri. E o altfel de invitaţie la lectură. La o lectură conştientă care să permanentizeze idei, istorii, caractere.

Scriitorul Tudor Nedelcea pleacă tot de la statistici, ca să ajungă la universalitatea literaturii române asigurată de traduceri. S‑au făcut eforturi, s‑au schimbat politici şi acum literatura română este parte vie a literaturii europeane. Literatura română contemporană este prezentă la marile târguri internaţionale graţie programelor de sprijin promovate de Institutul Cultural Român. În ultimii ani, foarte mulţi scriitori români, ai căror volume de poezie, proză, romane ş.a., sunt căutate în străinătate, participă la întâlniri cu publicul care are nevoie de scriitori, are nevoia de a‑i cunoaşte, de a‑i asculta şi de a‑i citi.

Domnul profesor universitar Florian Copcea a purtat publicul printre creaţiile literare româneşti, spre câteva teme actuale ale vieţii literaturii româneşti, remarcând aspecte legate de individualitate şi de identitate, izvorâte din miturile, etnologia şi folclorul păstrător de sensuri şi chei universale.

***

În anul aniversării a 30 de ani de la Revoluţia din 1989, proiectul România citeşte a poposit, în data de 18 octombrie, la Timişoara, la Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel”, care a devenit neîncăpătoare. Oameni de litere, profesori şi elevi de la prestigiosul Colegiu Naţional „C.D. Loga” au fost prezenţi în sala care găzduia, în acelaşi timp, o expoziţie de pictură „Regi şi regine”. Alături de cei doi invitaţi care repetau întâlnirea de la Craiova, domnul profesor Marian Victor Buciu şi Dana Oprica, au vorbit criticul literar Adrian Dinu Rachieru, aşteptat de publicul din Timişoara, şi Bogdan Mihai Dascălu, dramaturg, romancier, poet, traducător, eseist şi filolog. Cu eleganţa‑i cunoscută, profesorul, istoricul şi criticul literar Adrian Dinu Rachieru a prezentat o schiţă a literaturii române contemporane, apoi a vorbit despre romanele în versuri semnate de Aura Christi, Geniul inimii şi Ostrovul Învierii. Cele două volume lansate, atât la Craiova, cât şi la Timişoara, Geniul inimii şi Ostrovul Învierii, din care Aura Christi a citit câteva poeme, au ţinut publicul cu respiraţia tăiată, făcându‑l să simtă poezia cu ochii, cu mâinile, cu inima, lăsându‑l însetat de poezie, de literatură, de lectură.

Bogdan Mihai Dascălu a lansat, printre anecdote şi glume literare, volumul de poezii Alungarea din Brobdingnag, un buchet de surprize „prin buzunare”. Mihai Bogdan Dascălu, prin ale cărui „buzunare cresc mărunţişuri şi alte speranţe”, a impresionat publicul şi prin dezvăluirea amănuntelor ţinând de descifrarea manuscriselor lui Titu Maiorescu, pentru care, împreună cu soţia sa Anamaria Dascălu, a urmat un curs de descifrare a caracterelor gotice, pentru a se familiariza cu scrisul membrului fondator al Academiei Române. Mihai Bogdan Dascălu este cel al cărui nume apare printre criticii care s‑au ocupat de recenzarea operei Hertei Müller. Volumul Held und Welt in Herta Müllers Erzählungen (Hamburg: Kovac, 2004) este inclus în bibliografia critică pe pagina Premiului Nobel, la fila Hertei Müller. Intervenţiile publicului au fost pe măsură, susţinute de domnul director al Bibliotecii Judeţene din Timişoara, Tudor Creţu – un neobosit promotor al culturii române vii şi un amfitrion fără reproş –, care a pus problema publicului cititor şi a fost recunoscător pentru „criza de scaune”, publicul fiind extrem de numeros. „Cui i se adresează o operă literară? Cum o citeşte cel care primeşte sau cumpără o carte? Ce trebuie să caute un cititor, cu ce trebuie să rămână? Cum să o înţeleagă?” Chestiuni transdisciplinare care privesc o mulţime de factori: scriitori, profesori, elevi, editori, noile media şi media clasice. Din sală au intervenit profesori de limba română, între care doamna Silvia Negru, traducători, scriitori sau profesori universitari ca, bunăoară, Crişu Dascălu, apreciat şi iubit de studenţi – un formator de conştiinţe, care a salutat evenimentul, felicitându‑i pe cei implicaţi.

La cele două evenimente de anvergură, organizate în oraşele Craiova şi Timişoara, au fost lansate noutăţi editoriale, între care menţionăm: Istoria României moderne şi Identitatea românească de Ioan‑Aurel Pop, Naţiune, modernizare şi elite româneşti şi Geografie şi conştiinţă naţională de Mircea Platon, Identitatea românească în preajma Centenarului Marii Uniri, Sub semnul lui Hippocrates de Victor Voicu, Critica şi creaţia de Marian Victor Buciu, Romanul politic şi pactul ficţional (vol. I şi II) de Adrian Dinu Rachieru, prestigiosul profesor, critic şi istoric literar, căruia i‑a fost decernat Premiul naţional de excelenţă în teorie, istorie şi critică literară al revistei Contemporanul. Ideea Europeană, Păcatul lui Onan de Florin Logreşteanu, Alungarea din Brobdingnag de Bogdan Mihai Dascălu, Geniul inimii şi Ostrovul Învierii de Aura Christi ş.a.

Note:
[1]  Paragraf extras din materialul prezentat de Centrul de evaluare şi analize educaţionale pe pagina web: https://ceae.ro/nivelul-scazut-educatiei-scolare-din-romania-este-efect-sau-cauza-a-starii-economiei-cum-pot-fi-interpretate-rezultatele-testelor-pisa/
[2]  Eco, Umberto (2014): Caro nipote, studia a memoria în „L’Espresso. La Repubblica”, disponibil online: http://espresso.repubblica.it/visioni/2014/01/03/news/umberto-eco-caro-nipote-studia-a-memoria-1.147715?refresh_ce

Alexandra Ion

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now