Comunicat de presă

Contemporanul şi România Citeşte vă recomandă o expoziţie-⁠eveniment Mircia Dumitrescu 75

Mircia Dumitrescu:  „Şi eu am fost în «Grădina cea din Eden»”

Maestrul Mircia Dumitrescu, o nouă personală, cu ocazia aniversării a 75 de ani de viaţă. Marţi, 25 octombrie 2016, ora 13.00, în Amfiteatrul „I. Heliade-⁠Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti (Calea Victoriei 125), a fost vernisată expoziţia personală a graficianului Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, cu ocazia aniversării a 75 de ani de viaţă. Mircia Dumitrescu este cel mai important ilustrator şi îngrijitor de carte din România. Au susţinut alocuţiuni: Acad. Răzvan Theodorescu, critic şi istoric de artă, Preşedintele Secţiei Artă, Arhitectură Audio-⁠vizual, Acad. Eugen Simion, critic literar, Preşedintele FNSA, Acad. Nicolae Breban, scriitor, Pavel Şuşară, critic de artă.

Deschiderea expoziţiei a fost prefaţată de un microrecital susţinut de flautistul Ionuţ Bogdan Ştefănescu.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 25 octombrie – 30 noiembrie 2016, în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. În expoziţie sunt prezentate lucrări de grafică – gravură în lemn, desen, acuarelă şi sculptură, acestea fiind rezultatul activităţii artistice din ultimii trei ani ani ai artistului Mircia Dumitrescu. Expoziţia ilustrează o viziune originală a creatorului – cu tema „Şi eu am fost în «Grădina cea din Eden»” , unde privitorul se poate confrunta cu o mare varietate de expresii plastice.

Expoziţia doreşte să surprindă atât prin impact vizual, cât şi prin modalitatea unor abordări ex cathedra – precum abordarea formelor sculpturale – pe care Mircia Dumitrescu le reliefează cu dezinvoltură şi cu profesionalism încă de la începuturile carierei sale artistice. Acuarele de mari dimensiuni realizate pe hârtie manuală, o serie de gravuri în lemn expuse într-⁠o manieră originală, secondat de sculpturi figurative, creează o ambianţă incitantă, gândită să coexiste în spaţiile Bibliotecii Academiei.

■ Evenimente culturale şi artistice

În perioada desfăşurării expoziţiei Maestrului Mircia Dumitrescu, la Biblioteca Academiei Române, de Muzeul Naţional al Literaturii Române sunt organizate următoarele evenimente:

Vernisajul deschide o serie de evenimente culturale şi artistice organizate în perioada expoziţiei Maestrului Mircia Dumitrescu, la Biblioteca Academiei Române, de Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Printre acestea, amintim: Colocviul Internaţional „Hârtia de mână – permanenţă şi expresie” (28 octombrie 2016), evenimentul editorial cu titlul „Mari Scriitori români traduşi în limba sârbă – Bacovia, Arghezi, Nichita” (8 noiembrie 2016), Colocviul Internaţional „125 de ani de la moartea primului romolog din România, Barbu Constantinescu” (22 noiembrie 2016) şi Simpozionul Internaţional „Cioran – Pessoa, doi exegeţi ai nefericirii” (23 – 25 noiembrie 2016).

28 octombrie 2016, ora 11.00:
George Coşbuc – 150
Aula Academiei Române, Calea Victoriei 125
Muzeul Naţional al Literaturii Române, împreună cu Academia Română – Secţia de Filologie şi Literatură şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, organizează o sesiune dedicată lui George Coşbuc, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naşterea poetului. Printre participanţi: acad. Ionel Valentin Vlad, acad. Eugen Simion, acad. Nicolae Breban, acad. Mircea Martin, acad. Ion Aurel Pop, c.s. I Nicolae Mecu, m.c. acad. Gheorghe Chivu, conf. univ. dr. Ioan Cristescu, Dragoş Cojocaru, Ioan Pintea, Gavril Ţărmure.

28 octombrie 2016, ora 12.00:
Colocviul Internaţional „Hârtia de mână – permanenţă şi expresie”
Sala de Consiliu a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Strada Boteanu 1
Muzeul Naţional al Literaturii Române împreună cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Institutul Cultural Maghiar Balassi, Institutul Cultural Român, Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion, Asociaţia ADER „Om între oameni”, Universitatea Româno-⁠Americană şi Centrul de Studii Româno-⁠Coreean organizează Colocviul internaţional „Hârtia de mână – permanenţă şi expresie”. „Manufactura -⁠ de hârtie manuală, Vincze László&Fiii, Szentendre / Ungaria”; prezintă – Vincze László şi Sipos Katalin.

Proiecţie de imagini – Ungaria „Vinczemill” – film documentar de Julianna Cristescu; imaginea: Budai Balázs (Ungaria); muzica: Sándor Szabó – Hungarian Guitar Raphsody. Cu: Vincze László şi Vincze Kristóf  „Hârtia în arta contemporană” – prezintă Orbán Anna-⁠Mária (România). Film documentar – hârtia coreeană Hanji/ tehnica coreeană joomchi/ Proiecţie de imagini. Expoziţie de carte bibliofilă de artă contemporană

Vincze Laszló, născut la Fedemes (Ungaria), de formaţie inginer, cu experienţă îndelungată în industria hârtiei, înfiinţeză în anul 1985, la Szentendre, o mică întreprindere, punând bazele unei manufacturi unde va începe o tehnică de producţie a hârtiei manuale, veche de peste 2000 de ani, păstrând procedurile străvechi şi reuşind să obţină o hârtie de o calitate excepţională, neacidă, ce poate să reziste peste 1000 de ani dacă este păstrată în condiţii optime. Până în prezent a lucrat pentru importante instituţii din Ungaria, dintre care: Biblioteca Naţională Széchényi din Budapesta, Arhiva de Stat a Republicii Ungaria, Galeria de Artă Naţională din Budapesta, etc., fiind implicat în facsimilarea mai multor cărţi şi manuscrise de valoare inestimabilă în ideea de a salva aceste opere şi de a da posibilitate cercetătorilor să studieze aceste surse culturale, reproducând cu verosimilitudine atât aspectul manuscriselor, cât şi legătura din piele a pieselor originale. Ca referinţă ce acoperă aria sa de activitate, Vincze Laszló a realizat lucrări pentru Casa Regală a Angliei, Arhivele Statale din Viena, Arhiva personală a lui George Bush, Muzeul Guttenberg din Mainz, Muzeul Hârtiei din Tokio, Biblioteca Apostolică a Vaticanului şi nu în ultimul rând cooperarea pe care a avut-⁠o cu ocazia aniversării a 500 de ani de la apariţia Liturghierului Macarie, Tetraevangheliarul şi Octoihul, proiecte de facsimilare lansate de Arhiepiscopia Târgoviştei în cooperare cu Biblioteca Academiei Române, începând cu anul 2008 şi până în 2012. Printre alte proiecte se pot aminti cooperarea dintre Monitorul Oficial şi Academia de Artă din Bucureşti, pentru realizarea mai multor cărţi bibliofile, printre care Sonetele lui Eminescu, Sburătorul de Heliade Rădulescu, 100 de ani – József Attila etc., cărţi care au reprezentat România la târgurile internaţionale de carte din Europa.

8 noiembrie 2016, ora 13.00:
Eveniment editorial: Mari Scriitori români traduşi în limba sârbă – Bacovia, Arghezi, Nichita
Biblioteca Academiei Române, Amfiteatrul „I. Heliade-⁠Rădulescu”, Calea Victoriei 125
Muzeul Naţional al Literaturii Române împreună cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion, Asociaţia ADER „Om între oameni”, organizează evenimentul editorial cu titlul „Mari scriitori români traduşi în limba sârbă – Bacovia, Arghezi, Nichita”.

Participă: Acad. Adam Puslojic, Acad. Mircea Martin, conf. Dr. Răzvan Voncu; Ion Caramitru
Moderator: conf. univ. dr. Ioan Cristescu

22 noiembrie 2016, ora 13.00
Colocviul Internaţional „125 de ani de la moartea primului romolog din România, Barbu Constantinescu”
Biblioteca Academiei Române, Amfiteatrul „I. Heliade-⁠Rădulescu”, Calea Victoriei 125
Muzeul Naţional al Literaturii Române împreună cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Institutul Cultural Român, Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion, Asociaţia ADER „Om între oameni”, organizează Colocviul Internaţional cu titlul „125 de ani de la moartea primului romolog din România, Barbu Constantinescu”. Participă: Acad. Răzvan Theodorescu, Prof. Univ. Kimmo Granquist, Universitatea Södertörns, Stockholm; expert, European Charter for Regional or Minority Languages, Strassbourg. Prof. univ. Ilie Badescu, Preşedintele Institutului de Sociologie al Academiei Române, Dr. Viorel Achim, cercetător, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Damian Drăghici, europarlamentar, dr. Julieta Rotaru.

Moderator: conf. univ. dr. Ioan Cristescu. Vor avea loc conferinţe pe tema lansată, urmate de lansare de carte şi de un program artistic susţinut de Damian Drăghici.

23 – 25 noiembrie 2016, ora 10.00
Simpozion Internaţional „Cioran – Pessoa, doi exegeţi ai nefericirii”
Biblioteca Academiei Române, Amfiteatrul „I. Heliade-⁠Rădulescu”, Calea Victoriei 125
Sala de lectură „Nicolae Georgescu-⁠Tistu”, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, Str. Edgar Quinet 5 – 7. Muzeul Naţional al Literaturii Române, împreună cu Academia Română – Secţia de Filologie şi Literatură, Biblioteca Academiei, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Institutul Cultural Român, Ambasada Republicii Portugheze în România, Institutul Camões, Institutul Francez, Universitatea Bucureşti – Facultatea de Litere, Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion, organizează un simpozion ştiinţific dedicat evocării a doi dintre cei mai importanţi scriitori de renume mondial: Emil Cioran şi Fernando Pessoa.

În cadrul simpozionului Cioran – Pessoa, doi exegeţi ai nefericirii vor susţine comunicări unii dintre cei mai importanţi exegeţi, istorici şi critici literari, filosofi, profesori, cercetători, specialişti ai operei celor doi scriitori, din ţară şi din străinătate: Eugen Simion (România), Nicolas Cavaillès (Franţa), Mircea Martin (România), Mircea Dumitru (România), Antonio Cardiello (Portugalia), Patricio Ferrari (SUA), León Garcia Jordan (Columbia), Pablo Javier Pérez López (Portugalia), Jerónimo Pizarro (Columbia/Portugalia), Patrick Quillier (Franţa), Andrew Winer (SUA), Marta Petreu (România), Dinu Flămând (România), Michael Finkenthal (SUA), Ion Vartic (România), Virgil Tănase (Franţa), Marin Diaconu (România), Antonio Ferro (Portugalia), Daniel Perdigao (Portugalia), Paul Cernat (România).

Organizatori: Academia Română, Secţia Artă, Arhitectură Audio-⁠vizual, Biblioteca Academiei Române, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă

Parteneri: Institutul Cultural Român, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Ins­titutul Cultural Maghiar Balassi, Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion, Asociaţia ADER „Om între oameni”.

Parteneri Media: Agenţia de carte, Radio România Cultural, Radio France International, Observator Cultural, TV City Bucureşti, Contemporanul, TopBusiness, publicaţia on-⁠line Iqool.

Sponsori: Borsec, VinArte, Perla Harghitei

■ Fotografii şi portrete de Roxana Bărbulescu

Total 2 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button