Contemporanul » Evenimente - Lansări » Braşovul şi conştiinţa naţională în lectura unei hărţi a incluziunii

Braşovul şi conştiinţa naţională în lectura unei hărţi a incluziunii

Într‑un exerciţiu de geografie culturală/ literară incluzivă, centripetă, Braşovul există pe harta acestui proiect România Citeşte şi are resursele să rămână „centrul firesc al conştiinţei româneşti” (Nicolae Iorga), deschizând calea dialogului spre temele actuale sensibile, cum este cea propusă de Fundaţia Ideea Europeană

Consistentul proiect multianual România Citeşte al Fundaţiei Culturale Ideea Europeană a inclus, în derularea campaniei din 2019, în data de 24 mai, o dublă lansare de carte la Braşov, la Librăria „Şt.O. Iosif”: Geniul inimii şi Ostrovul Învierii, autoare Aura Christi, respectiv Elitele şi conştiinţa naţională şi Geografie şi conştiinţă naţională, autor Mircea Platon. Aura Christi, redactor‑şef al publicaţiei Contemporanul, şi Mircea Platon, redactor‑şef al publicaţiei Convorbiri literare, au propus la Braşov, şi din această perspectivă de promotori ai valorilor naţionale prin intermediul presei literare româneşti, o focalizare pe tema ADN‑ului cultural şi a reflectării identitare prin literatură şi lecturi. Întâlnirea de la Braşov a putut fi înţeleasă, totodată, drept un prilej de dialog, de dezvoltare a unor relaţii de colaborare, de consolidare a poziţiei Braşovului pe harta actuală a culturii române.

Aura Christi, poet, eseist, publicist, editor, un om cu o complexă activitate în plan cultural, autoare a 16 volume de versuri (incluzând antologiile), 11 volume de eseuri, 6 romane, distinsă cu importante premii naţionale şi internaţionale, a adus prim‑planul dezbaterilor de la Braşov două romane în versuri, proiecţie a unor discursuri de lirică narativă cu arhitectură complexă şi desfăşurare narativă atipică. Spre exemplu, Ostrovul Învierii. Cântarea cântărilor mele, publicat în 2019 la Editura Ideea Europeană, organizat pe trei cicluri/ capitole/ cânturi în derularea întregului: Arderi de tot, Rugăciunile serii şi Prin ochii lui Adam, prin ochii Evei, este o amplă derulare interioară pe coordonate ale navigării uşor identificabile cu temele şi reperele poeziei noastre clasice. Ostrovul Învierii se exprimă pe sine drept epopee a căutărilor interioare, un drum al lui Ulise spre o Itacă incertă, a cărei caracteristică fundamentală rămâne insularitatea, izolarea, proiecţia‑ţintă a unui drum, a unor derulări deopotrivă faptice şi ideatice. În această căutare a tărâmului amintind de Insula lui Euthanasius, care nu se relevă ca rezultat al actului volitiv, ci în chip diferit, prin apropierea pe nesimţite de ţărmuri, prin călătoria orizonturilor prin căutătorul căii de întoarcere. Şi din punctul de vedere al proiecţiei constructive, romanul în versuri Ostrovul Învierii dezvăluie, într‑un discurs solemn, de o anumită solaritate distantă – şi într‑un parcurs paralel, după logica anotimpurilor în desfăşurarea din pagini – o anumită intenţie de articulare. Poemele se întrupează din precedentele, sunt mânate de precedentele să se nască, să se exprime pe sine, creând perspectiva curgerii narative (poate, în primul rând, datorită acestei proiecţii cartea se exprimă pe sine ca roman în versuri). Poemele sunt aşezate, aşadar, unele peste altele, plecând de la baza de montare, cu fixarea în dolii, ca în cazul şindrilei care îşi face văzută doar o anumită parte solzoasă, protejând deopotrivă întregul, arhitectura multietajată a romanului şi căutările interioare complexe, rătăcirea în sine, apropierea fără ştire de ţărmul ostrovului din îndepărtata Cefalonie mitică. Şi tot ca în rătăcirile lui Ulise, personaje‑idei, seducătoare precum Circe, înfiorătoare precum Ciclopul, se perindă în periplul întoarcerii în Itaca interioară. Privind spre sine, de pe ţărmul deja atins, contemplarea nu are alt chip mai frumos în exprimare decât acesta: „Stau pe muchia serii, ca‑ntr‑o/ biserică, în lumina soarelui‑apune” (Pe muchia serii, p.200).

Mircea Platon, doctor în istorie la The Ohio State University, autor a numeroase eseuri şi studii de istorie literară, a adus în lumina dezbaterii, prin cele două lucrări incluse în proiectul România Citeşte, conceptul de „conştiinţă naţională”. Cartea Elitele şi conştiinţa naţională. De la naţionalitatea genetică la personalitatea literară. Despre rolul elitelor în articularea conştiinţei naţionale (Editura Contemporanul, 2017) se focalizează pe rolul elitelor în identificarea căilor de construire şi promovare firească a infrastructurii identitare naţionale. Prin intermediul ei sunt relevate personalităţi convorbiriste necunoscute publicului larg, care au permis, prin proiectul modernizării ca recuperare istoriografică a fiinţei culturale româneşti. În cazul acestor iniţiatori ai proiectului de ţară putem vorbi despre „recunoaşterea organică a valorii”, despre structurarea unor principii de organizare firească parcursului prin linia critică şi prin intermediul unor instituţii care să pună în aplicare direcţiile de aşezare în firescul căii culturale (asumând ulteriorul sincronism lovinescian şi rudimentele sincroniste maioresciene). Spre deosebire de ei, la pseudoelita actuală (elită neangajând convergenţa vieţii profesionale cu interesul politic sau ideologic) găsim mai degrabă modalităţi de organizare a unor lucruri dinainte explicate prin parcursul cultural firesc. Această aşezare împotriva naturii prin logica pieţei, prin destructurarea principiilor de organizare firească: „Dacă natura are un mod intrinsec de a se ordona, Piaţa nu are. Piaţa nu are un AD, nu are principii structurante”, prin logica postadevărului, conduce la deculturaţia actualei „societăţi de plastic”, în care „tendinţa e ca unii să producă, iar alţii să înghită pe nemestecate ce li se dă”. Şi pentru că se poate şi alt­fel, Mircea Platon oferă exemplul prin Geografie şi conştiinţă naţională. Calistrat Hogaş şi potecile neumblate ale naţionalismului românesc (Editura Ideea Europeană, 2018), lucrare care subliniază maturitatea scriitoricească, perspectiva deopotrivă literară şi antropologică a unui om uitat din literatura română, care a reuşit să aducă în lumina propriilor reflectări interioare, singuratice şi îndepărtate de vuietul pieţei, conştiinţa morală a poporului, asumarea completă a realităţilor acestuia pe întreaga axă a devenirii sale. Homerismul lui Hogaş, ideile aşa numit învechite ale convorbiriştilor sunt de fapt forme de manifestare ale unei alinieri fireşti în proximitatea principiilor structurante ale ADN‑ului cultural.

Într‑un exerciţiu de geografie culturală/ literară incluzivă, centripetă, Braşovul există pe harta acestui proiect România Citeşte şi are resursele să rămână „centrul firesc al conştiinţei româneşti” (Nicolae Iorga), deschizând calea dialogului spre temele actuale sensibile, cum este cea propusă de Fundaţia Ideea Europeană.

Adrian Lesenciuc

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now