Contemporanul » Evenimente - Lansări » Academia Română şi sărbătorirea Centenarului Marii Uniri

Academia Română şi sărbătorirea Centenarului Marii Uniri

Dat fiind că sărbătorirea Centenarului se va extinde până în anul 2020, când se va împlini un secol de la recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, în mod firesc programul aniversării acestui moment crucial al istoriei românităţii va trebui să fie continuat şi îmbogăţit în mod coerent de Academia Română la înalte cote de exigenţe

Febril aşteptat, anul menit să sărbătorească un secol de la sfârşitul primei mari conflagraţii mondiale şi de la încununarea aspiraţiei milenare de reunire în fruntarii comune a tuturor provinciilor româneşti s‑a consumat în mod discret. Pentru mulţi conaţionali bilanţul aniversării a fost în parte dezamăgitor, întrucât Centenarul a găsit societatea românească apăsată de cortegiul neîmplinirilor acumulate de‑a lungul anilor şi dezbinată de opţiuni politice contradictorii, cu o clasă conducătoare şi o mass‑media adeseori incapabile să se debranşeze de la meschinăria convulsiilor cotidiene şi de la tapiseria verbală de convenienţă, astfel încât nu au lăsat sentimentul că ar fi conştiente de amplitudinea momentului cardinal săvârşit acum o sută de ani, cu repercusiuni providenţiale pentru devenirea noastră istorică, dar şi de îndatorirea respectului imprescriptibil către generaţia care, cu spirit de sacrificiu şi devotament, a răspuns în mod exemplar la oportunităţile apărute prin derularea ipostazelor existenţiale de pe scena mapamondului. În esenţă, a fost dezolantă sărbătorirea evenimentelor mari cu numeroşi oameni mici.

La fel ca mulţi compatrioţi, aş fi încercat deplină satisfacţie dacă prilejul omagierii Centenarului Marii Uniri ar fi dus la ridicarea pe întinsul ţării de monumente şi edificii maiestuoase, dacă s‑ar fi înfiinţat instituţii menite să impulsioneze performanţele culturale şi ştiinţifice ale neamului ori dacă s‑ar fi finalizat construcţii de acută necesitate publică, precum s‑a petrecut pe alte meridiane în situaţii similare. Nimic sau aproape nimic din toate acestea! În Capitală singura clădire măreaţă – aflată în prezent în stare de finisare – rămâne Catedrala Neamului, indubitabil reper arhitectural major, proiect cu destinaţie drenată spre asigurarea rosturilor confesionale curente. Oricum însă, când fructificarea impozantei construcţii de cult se suprapune fie măcar şi parţial cu momentul aniversării Centenarului faptul nu este câtuşi de puţin o realitate inconturnabilă, ci dimpotrivă.

Disponibilităţile resurselor financiare precare au împiedicat Academia Română să se implice direct în demersurile legate de edificarea de monumente şi ctitorirea de muzee şi instituţii, dar cu toate acestea s‑au patronat proiecte destinate realizării unor ansambluri sculpturale, prin cooperarea cu artişti plastici de ţinută. Între acestea se detaşează cel oferit de unul dintre descendenţii renumiţilor sculptori din familia Adoc, care a fost prelucrat şi oferit spre materializare primăriei Capitalei şi unor primării municipale din ţară. Totodată, s‑a încercat stimularea iniţiativelor menite să conducă la crearea unor imagini sculpturale dedicate împăratului Napoleon III, generalului Henri Mathias Berthelot şi geografului Emmanuel de Martonne. Din păcate, majoritatea acestor proiecte au şanse reduse de a fi concretizate cu celeritate.

În schimb, pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, Academia Română şi‑a focalizat energiile şi competenţele spre sectoare aflate în congruenţă deplină cu domeniile sale tradiţionale de activitate din sfera culturală şi ştiinţifică. În acest sens, membrii înaltului for de cercetare şi consacrare ştiinţifică împreună cu cercetătorii din reţeaua academică şi‑au centrat atenţia către elaborarea lucrărilor savante sau de popularizare şi organizarea manifestărilor consacrate evocării momentelor semnificative din derularea Primului Război Mondial şi a acţiunilor ce au condus la coagularea unităţii politice a românilor, concomitent cu participarea la emisiuni radiofonice şi televizate, la care s‑a implicat un număr mare de academicieni şi cercetători.

Pe plan editorial conducerea Academiei Române şi‑a propus să‑şi asume coordonarea prioritară a colecţiilor „Civilizaţia românească”, „Centenarium” şi „Basarabica”, bazându‑se pe conlucrarea tuturor secţiilor de specialitate ale instituţiei.

După aproape trei ani de la lansarea ideii realizării unei ample colecţii destinate să reflecte concluziv contribuţiile româneşti la principalele ramuri ale culturii şi ştiinţei naţionale, intitulată „Civilizaţia românească”, ne aflăm în fericita ipostază de a înregistra un prim bilanţ secvenţial al persuasivului travaliu depus de reprezentanţi de seamă ai instituţiei noastre şi de colaboratorii Domniilor Lor: în ultimele două luni ale anului de graţie 2018 au fost editate 21 de volume din colecţie, la care s‑au adăugat alte două volume de suplimente, toate stocând experienţă, erudiţie, har şi competenţă:

1. LINGVISTICA ROMÂNEASCĂ
coordonatori: Marius Sala, Nicolae Saramandu

2. ISTORIA CHIMIEI ROMÂNEŞTI
coordonator: Petre T. Frangopol

3. ŞTIINŢA DREPTULUI ŞI CULTURA JURIDICĂ ÎN ROMÂNIA
Mircea Duţu

4. ISTORIA SOCIALĂ A ROMÂNIEI
Cătălin Zamfir

5. ISTORIA GEOŞTIINŢELOR ÎN ROMÂNIA. ŞTIINŢELE GEOLOGICE
coordonatori: Dan Rădulescu, Nicolae Panin, Nicolae Anastasiu, Titus Brustur

6. ISTORIA GEOŞTIINŢELOR ÎN ROMÂNIA. ŞTIINŢELE GEOFIZICE
coordonatori: Crişan Demetrescu, Alina Marin

7. ISTORIA GEOŞTIINŢELOR ÎN ROMÂNIA. ŞTIINŢELE GEOGRAFICE
coordonatori: Dan Bălteanu, Sorin Geacu, Monica Dumitraşcu

8. ETNOLOGIE ROMÂNEASCĂ. TRADIŢIE, CULTURĂ, CIVILIZAŢIE
coordonatori: Sabina Ispas, Nicoleta Coatu

9. DEMOGRAFIA ROMÂNIEI
coordonator: Vasile Gheţău

10. ECONOMIA ROMÂNIEI DUPĂ MAREA UNIRE, I, MACROECONOMIA
coordonatori: Aurel Iancu, Nicolae Păun

11. PAGINI DIN ISTORIA MATEMATICII ROMÂNEŞTI
coordonatori: Viorel Barbu, Gabriela Marinoschi, Ioan Tomescu

12. ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ÎN ROMÂNIA
coordonator: Florin Gheorghe Filip

13. PAGINI DIN ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI, I, CRISTALIZĂRI
Octavian Lazăr Cosma

14. PAGINI DIN ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI, II, AFIRMĂRI
Octavian Lazăr Cosma

15. ISTORIA FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI
coordonatori: Alexandru Surdu, Dragoş Popescu, Ştefan‑Dominic Georgescu

16. ECONOMIA ROMÂNIEI DUPĂ MAREA UNIRE, II, ECONOMIA SECTORIALĂ
coordonatori: Aurel Iancu (coordonator principal), George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin‑Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu

17. POLITICA EXTERNĂ ŞI DIPLOMAŢIA ROMÂNIEI PE PARCURSUL
UNUI SECOL DE LA ÎNFĂPTUIREA ROMÂNIEI MARI, I
coordonator Ion M. Anghel

18. POLITICA EXTERNĂ ŞI DIPLOMAŢIA ROMÂNIEI PE PARCURSUL
UNUI SECOL DE LA ÎNFĂPTUIREA ROMÂNIEI MARI, II
coordonator Ion M. Anghel

19. ISTORIA ROMÂNILOR, I
coordonator Dan Berindei în colaborare cu Dorina Rusu

20. ISTORIA ROMÂNILOR, II
coordonator Dan Berindei în colaborare cu Dorina Rusu

21. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Mircea Păcurariu
Supliment 1. ŞCOALA ROMÂNEASCĂ DE MICRO‑ ŞI NANOELECTRONICĂ
coordonator Dan Dascălu

Supplement 1. (la Romanian Civilization) ONE HUNDRED ROMANIAN AUTHORS IN THEORETICAL COMPUTER SCIENCE
coordinators: Svetlana Cojocaru, Gheorghe Păun, Dragoş Vaida

Din aceste tomuri, 20 au fost pregătite în cadrul Editurii Academiei Române, iar trei la Editura Univers Enciclopedic Gold. Alte două volume din colecţie, coordonate de academicienii Răzvan Theodorescu şi Marius Porumb – cu 40 de colaboratori din şapte centre universitare din ţară, însumând peste 2000 de pagini, cu un format aparte şi o ilustraţie specială –, au fost încredinţate spre tipărire Editurii Mega din Cluj‑Napoca şi se găsesc într‑o fază finală de editare. Potrivit opiniei mai multor colegi, această colecţie, la care estimăm că vor colabora până la finalizarea ei aproximativ 40 de membri ai Academiei, reprezintă una dintre realizările emblematice ale instituţiei noastre de la înfiinţarea sa în urmă cu peste 150 de ani şi până astăzi. Găsim cu totul meritoriu faptul că mulţi coordonatori şi autori ai sintezelor inserate în colecţia „Civilizaţia românească”, cu toate că au atins pragul senectuţii şi se aflau angrenaţi şi în alte proiecte ştiinţifice, au conştientizat relevanţa colecţiei, angajându‑se cu energie şi fervoare insolită la punerea sa în operă. Academia Română dovedeşte prin aceasta că, în pofida vârstei pe alocuri avansată a membrilor săi, îşi păstrează vitalitatea spirituală şi disponibilitatea creativităţii intelectuale la un nivel înalt. Fără îndoială că ilustrul gânditor al antichităţii Seneca avea dreptate când postula că „efortul dă puteri sufletelor alese”.

Volumele nu sunt destinate numai cuantificării împlinirilor trecute şi omagierii corifeilor ştiinţei şi culturii naţionale, ci se doresc un îndrumător pentru viitor, astfel ca realizările marcante să fie reiterate şi modelate după standardele internaţionale elevate, spre a multiplica şi fertiliza zestrea cunoaşterii umane.

În cadrul colecţiei „Centenarium” au fost incluse cărţi de autor şi culegeri de studii, a căror tematică este dezvăluită în însuşi titlul seriei, din care au apărut în 2018 nouă volume, reliefând varietate în privinţa sumarului, dar şi diversitate valorică. Două dintre acestea reprezintă reeditări după lucrări de referinţă, elaborate în anii trecuţi de regretatul mitropolit Antonie Plămădeală şi de istoricul şi diplomatul Dumitru Preda, aceasta din urmă la iniţiativa şi susţinerea acad. Victor Voicu.

În sfârşit, în 2018 s‑a continuat tipărirea colecţiei „Basarabica”, destinată valorificării potenţialului intelectual al savanţilor din Basarabia şi Republica Moldova, vizându‑se stimularea cercetărilor asupra unor aspecte semnificative din parcursul istoric mai vechi sau mai nou al spaţiului românesc de la est de Prut şi, pe de altă parte, mediatizarea contribuţiilor lor cărturăreşti în mediile culturale din România, în condiţiile precarităţilor endemice cu care circulă literatura de specialitate. Avem din acest punct de vedere exemplul luminos ilustrat de cartea religioasă tipărită spre amurgul Evului Mediu şi în zorii epocii moderne în diverse centre disipate în interiorul sau exteriorul arcului carpatic, căreia i s‑a asigurat o distribuire judicioasă la nivelul întregului areal carpato‑dunărean, ceea ce a a avut o influenţă majoră în tonificarea ideii identităţii naţionale a românilor. Iniţiată în 2016 împreună cu prof. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române şi director al Muzeului Brăilei „Carol I”, „Basarabica” a beneficiat de şase volume editate în primii doi ani de la instituire, pentru ca în 2018 să mai apară încă patru tomuri, precum şi un supliment al acestora, intitulat „Documenta Basarabiae”. Indiferent ce va rezerva roata destinului colectivităţilor româno­fone din spaţiul pruto‑nistrian şi în pofida decepţiilor încercate în raport cu turnura evenimentelor contorsionate succedate în ţinuturile lor urgisite de istorie, este datoria noastră legitimă de a le înţelege şi de a le sta alături în ceasurile tensionate pe care le traversează, în spiritul tradiţiilor cultivate de Academia Română încă de la fondarea sa.

Spre a conchide într‑un palier contabilicesc, în cadrul celor trei colecţii menţionate, într‑un singur an – 2018 – Academia Română a dedicat sărbătoririi Centenarului un total de 37 de volume: un pios obol închinat strămoşilor întregitori de ţară.

Costurile de tipărire ale colecţiilor „Civilizaţia românească” şi „Centenarium” au fost asumate în totalitate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în baza parteneriatului încheiat cu Academia Română la 9 martie 2018. Pentru „Civilizaţia românească” au fost alocaţi 269608,49 lei, iar pentru „Centenarium” 20863,50 lei, deci un total de 290471,99 lei. Întrucât generoasele resurse financiare disponibilizate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ne‑au parvenit de‑abia în toamna anului trecut, nu s‑au putut concretiza toate proiectele editoriale programate, astfel că au rămas necheltuite sume importante, care au trebuit returnate bugetului de stat. Pentru finanţarea a încă cel puţin zece volume din colecţia Civilizaţia românească în limba română – aferente istoriei agriculturii, biologiei, cultelor religioase, etnografiei, fizicii, istoriografiei, învăţământului, literaturii, numismaticii, sistemului bancar, teatrului şi cinematografului, tehnicii etc. – şi a se asigura traducerea a circa 30 de volume din transpunerea lor în limba engleză (Romanian Civilization) (în cooperare cu Institutul Cultural Român), dar şi a altor publicaţii iniţiate de Academia Română, instituţia noastră reclamă şi în viitor mijloace pecuniare consistente, pe care nu le poate asigura decât parţial din resurse proprii. În scopul dobândirii lor, secretarul general al Academiei Ioan Dumitrache a întreprins diligenţe concrete pe lângă titularul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Legat de aceste demersuri, ne raliem aforismului lui Winston Churchill, care spunea că e mai bine să ai un plan ambiţios şi riscant decât nici unul.

Pentru finanţarea a încă opt volume, între care şi cele din colecţiile „Basarabica” şi „Documenta Basarabiae”, tipărite la Editura Istros de la Brăila, parteneriatul convenit în prima parte a anului trecut cu Primăria Municipiului Iaşi s‑a dovedit salutar, graţie comprehensibilităţii primarului Mihai Chirica şi a consilierului său pentru programul Centenar, profesorul Daniel Şandru, dispuşi să ne susţină în ceea ce întreprindem şi în anul în curs.

Pentru finalizarea în bune condiţii a proiectelor noastre editoriale am beneficiat de sprijinul preşedintelui Academiei, Ioan‑Aurel Pop, al celorlalţi membri ai Biroului Prezidiului, al titularului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale George Ivaşcu, al directorului general al Editurii Academiei Dumitru‑Radu Popescu, al directorului respectivei instituţii Mihai Popa, al redactorului Marcel Popa de la Editura Univers Enciclopedic Gold, al profesorului Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, al doamnei doctor Dorina Rusu, membru corespondent al Academiei Române, al doctorului Cosmin Popa din cadrul Departamentului Centenar al Academiei, al doamnei Adina Bianca Bălan, şefă de cabinet, tuturor exprimându‑le sincere mulţumiri.

Din păcate, pe parcursul travaliului materializării programului editorial al Academiei Române au intervenit anumite disfuncţionalităţi din cauza lipsei de cooperare şi a inerţiei propriei Direcţii economice şi mai cu seamă a Serviciului de contabilitate al Editurii Academiei, prin ale cărui tergiversări iresponsabile a fost eludată remiterea drepturilor de autor pentru colaboratorii colecţiei „Civilizaţia românească”, ce s‑ar fi ridicat în jurul sumei de 27000 lei, convenită cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în vederea recuperării cheltuielilor deloc neglijabile făcute pentru deplasări, dactilografiere, ilustraţie, indice etc. Ţinem să‑i înştiinţăm pe autori, cu scuzele de rigoare, că neachitarea sumelor promise, pe deplin meritate, nu a ţinut de responsabilităţile conducerii Academiei, inconvenientul amintindu‑ne de butada sarcastică potrivit căreia uneori cele mai apăsătoare supărări nu ne copleşesc din afară, ci chiar din interior.

Suntem pregnant preocupaţi de difuzarea riguroasă a amplei producţii tipografice elaborate de Academie la nivelul întregii ţări, în Republica Moldova şi în străinătate, până în prezent reuşind să expediem seturi complete de volume în Bucureşti şi în şapte judeţe, la biblioteci universitare, muzeale şi judeţene, precum şi la Chişinău, cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova. Chiar dacă riscăm să intrăm în incidenţa proverbului arab, care pretinde că cine nu se mulţumeşte cu puţin nu are viaţă liniştită, nu ne vom abjura vechiul angajament. În acest sens, ne lăsăm conduşi de preceptul potrivit căruia operele nedifuzate corespunzător sunt condamnate la înnămolire în anticamera uitării.

Precum s‑a mediatizat în mod corespunzător, în anul aniversării a o sută de ani de la Marea Unire a continuat într‑o dinamică alertă lansarea unor noi volume din utila şi prestigioasa colecţie „Opere fundamentale”, coordonată de acad. Eugen Simion, unele din lucrările reeditate aparţinând cărturarilor implicaţi activ în evenimentele incandescente soldate cu Unirea Principatelor.

Un alt resort principal al activităţilor Academiei dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri a fost orientat în direcţia organizării unor manifestări de anvergură naţională şi internaţională, având impact marcant în mass‑media. Fără să ne arogăm pretenţia de a oferi o enumerare completă şi strict obiectivă, ne vom permite evocarea selectivă a florilegiului de manifestări asupra cărora deţinem informaţii mai detaliate. În rândul acestora s‑ar număra cronologic: Sesiunea de comunicări „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”, găzduită de Patriarhia Ortodoxă Română la 24 ianuarie, la care au prezentat alocuţiuni preşedintele Academiei Cristian Hera, Preafericitul Părinte patriarh Daniel şi preşedintele României Klaus Werner Iohannis, succedate de comunicări susţinute de cinci membri ai Academiei; Simpozionul internaţional dedicat Centenarului, organizat pe 9‑10 martie la Rumänisches Institut de la Freiburg im Breisgau de directorul aşezământului, dr. Mihai Neagu, cu participarea a doi membri ai Academiei Române şi a unor specialişti din Freiburg im Breisgau, Chişinău şi Paris; Sesiunea ştiinţifică „Centenarul Unirii Basarabiei cu România” din 27 martie de la Chişinău, patronată de Academia de Ştiinţe a Moldovei, Academia Română, Ambasada României în Republica Moldova şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, cu participarea – gest simbolic – a 30 de membri ai Academiei Române, în frunte cu preşedintele ei, Cristian Hera, cea mai numeroasă delegaţie academică românească aliniată vreodată la o manifestare ştiinţifică în afara graniţelor ţării; Aceasta a fost continuată la Filiala din Iaşi a Academiei, având tema „27 martie 1918: începutul întregirii României”, pregătită de preşedintele interimar al Filialei, prof. Mihail Voicu, membru corespondent al Academiei Române, cu o largă reprezentare a corpului academic din România şi Republica Moldova; Sesiunea festivă din Aula Academiei Române de la 4 aprilie, cu comunicări ale academicienilor Cristian Hera, Dan Berindei şi Eugen Simion; Congresul Naţional al istoricilor din România organizat la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi între 29 august şi 1 septembrie, cu participarea a circa 400 de cercetători şi cadre didactice din România, Republica Moldova şi Franţa şi a mai multor membri ai Academiei, inclusiv a preşedintelui ei, acad. Ioan‑Aurel Pop; Conferinţa internaţională „România şi evenimentele istorice din perioada 1914‑1920 şi desăvârşirea Marii Uniri şi întregirea României”, gestionată de acad. Victor Voicu la Ateneul Român pe 18 septembrie, la care au conferenţiat acad. Ioan‑Aurel Pop şi prestigioşi istorici din Austria, Franţa, Germania, Italia, Statele Unite ale Americii, textele lecturate fiind reunite operativ într‑un volum coordonat de vicepreşedintele Academiei Victor Voicu; Sesiunea solemnă „100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România”, pregătită la 16 noiembrie la Muzeul Bucovinei din Suceava de Consiliul Judeţean Suceava, în parteneriat cu Academia Română, cu participarea preşedintelui, a trei dintre vicepreşedinţi şi a altor membri ai Academiei Române, alături de numeroşi intelectuali bucovineni şi basarabeni.

În decursul anului 2018 s‑a derulat în continuare ciclul de zece conferinţe început în anul anterior, asumat de dr. Mădălina Diaconu, profesor asociat la Universitatea din Viena, cu tematica „Ideengeschichte Rumäniens. Hauptakteure, Denkschulen, Wirkungen” (Istoria ideilor în România. Actorii principali, şcolile de gândire, rezultate) la Institut für Österreichkunde din capitala Austriei, finanţat de Fundaţia Menechem H. Elias, afiliată Academiei Române. Nu este deloc lipsit de interes faptul că Fundaţia Elias, coordonată de acad. Aurel Iancu şi regretatul prof. Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei, a finanţat în 2018 stagii de documentare la Viena ale tinerilor cercetători din România şi, pentru prima dată, din Republica Moldova, stagii fructificate prin depistarea de fonduri documentare inedite privind Primul Război Mondial, Marea Unire şi istoria Bucovinei în bogatele arhive centrale austriece.

Membrii Prezidiului Academiei şi alţi academicieni au susţinut, totodată, numeroase conferinţe şi au participat la emisiuni radiofonice şi televizate în care au fost evocate evenimentele ce au condus la realizarea Marii Uniri. Impresionant de laborios şi eficient s‑a manifestat în acest sens preşedintele Academiei Ioan‑Aurel Pop, care într‑un singur an a conferenţiat în engleză, italiană, franceză şi română – abordând teme diferite – în 13 lăcaşuri din zece prestigioase centre disipate de‑a lungul a două continente: Milano, Oslo, Stockholm, Torino, Washington, Pasadena, Sacramento, Londra, Vatican, Bruxelles, dar şi la Chişinău şi în mai multe oraşe din ţară, performanţă greu, dacă nu imposibil, de egalat. Membrii Biroului Prezidiului, acad. Bogdan Simionescu şi Victor Voicu, au susţinut, de asemenea, prelegeri legate de jubileul Centenarului, iar acad. Răzvan Theodoresu a fost frecvent prezent la vernisarea unor expoziţii de artă şi la lansarea câtorva valoroase lucrări dedicate Primului Război Mondial şi Marii Uniri în mai multe oraşe din ţară. Totodată, membrii Academiei au colaborat în mod consecvent la periodicele de elevată ţinută intelectuală Academica, Contemporanul şi Curtea de la Argeş, patronate de academicienii Răzvan Theodorescu, Nicolae Breban şi, respectiv, Gheorghe Păun, ale căror pagini au fost deschise permanent problemelor aferente celebrării Centenarului. Evocând aceste activităţi eterogene, mă asociez verdictului lui Nicolae Iorga, care declara: „Când lauzi nu dai nimic: recunoşti”.

Aportul foarte consistent al şcolilor româneşti de cercetare din străinătate la formarea specialiştilor în sfera disciplinelor umanistice şi la difuzarea competenţelor culturale dincolo de hotare în deceniile interbelice şi, într‑o anumită măsură, şi în perioada postdecembristă, ne întăreşte convingerea că extinderea reţelei institutelor de acest profil ar fi extrem de benefică pentru formarea şi modelarea elitelor, atât de necesare progresului culturii naţionale, într‑o epocă de erodare a valorilor consacrate şi de expansiune implacabilă a globalizării, în care civilizaţiile insuficient de mature şi coagulate sunt în pericol de a fi omogenizate, absorbite sau depotenţate de filonul spiritual tradiţional. Fără o robustă elită intelectuală intersectarea românilor cu civilizaţia de vârf a omenirii reprezintă o himeră şi ne rezervă doar postura de receptor, nu şi cea de emiţător cultural.

Din păcate, până în prezent tentativele conducerii Academiei Române de a susceptibiliza înal­tele foruri guvernamentale în spiritul comandamentelor expuse nu au avut ecoul scontat, astfel că se impune reluarea demersurilor cu perseverenţă şi determinare sporite pentru o cauză care în alte arealuri continentale a găsit deplină înţelegere şi susţinere. Oricum, nu se cuvine, nu avem voie să dezarmăm. Precum cugeta filosoful stoic Seneca, la al cărui tezaur de gândire am mai apelat în alocuţiunea noastră, „oamenii pornesc pe mare chiar şi după câte un naufragiu”.

Dat fiind că sărbătorirea Centenarului se va extinde până în anul 2020, când se va împlini un secol de la recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, în mod firesc programul aniversării acestui moment crucial al istoriei românităţii va trebui să fie continuat şi îmbogăţit în mod coerent de Academia Română la înalte cote de exigenţe şi în 2019‑2020.

■ Conferinţă ţinută în data de 4 aprilie 2019,
Aula Academiei Române
Acad Victor Spinei

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now