Contemporanul » Evenimente - Lansări » Academia Română redeschide Muzeul de artă „George Oprescu”

Academia Română redeschide Muzeul de artă „George Oprescu”

Muzeul de Artă „George Oprescu” al Academiei Române şi‑a redeschis porţile în faţa publicului, începând cu data de 1 decembrie 2019 şi poate fi vizitat în zilele de joi, sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 10‑18…

Academia Română a redeschis Muzeul de artă „George Oprescu”. Ceremonia a avut loc la sediul muzeal, situat în strada Dr. Clunet nr. 16, din cartierul Cotroceni, în prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte, şi acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române. Evenimentul marchează împlinirea a 138 de ani de la naşterea academicianului George Oprescu, creator de şcoală în domeniul istoriei artei, iniţiator al unor proiecte muzeale şi rafinat colecţionar şi critic de artă.

Ceremonia de deschidere a fost precedată de conferinţa „Academicianul George Oprescu – profesor, ctitor, donator”, care s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125. Personalitatea istoricului de artă George Oprescu şi rolul jucat de acesta în cultura română au fost evocate de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, şi de prof. Adrian‑Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu”. Profesor şi istoric de artă, George Oprescu a devenit membru al Academiei Române în anul 1938. Zece ani mai târziu, a fondat, în cadrul Academiei Române, institutul de istoria artei, care astăzi îi poartă numele, cu scopul de a încuraja cercetarea artistică multidisciplinară, contribuind astfel la structurarea şi îmbogăţirea istoriei artei din România.

Împătimit colecţionar, George Oprescu pune bazele unui spaţiu de expunere în propria locuinţă, unde reuneşte o preţioasă colecţie, alcătuită din lucrări ale artiştilor români şi europeni, textile tradiţionale, obiecte orientale şi stampe japoneze. În 1962 colecţia academicianului George Oprescu găzduită în casa din zona Cotroceni este deschisă publicului şi transformată în muzeu de artă.

În acelaşi an, 1962, casa şi colecţia sunt donate Academiei Române. 250 de tablouri, 8.700 de gravuri, peste 1.400 de desene, 50 de sculpturi, covoare orientale şi scoarţe ţărăneşti, numeroase piese de ceramică şi circa 1.000 de stampe japoneze au fost în acces public până în anul 1978, când Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie impune Academiei Române transferul casei şi colecţiei, care intră în custodia consiliului. În 1980 obiectele sunt transferate către recent înfiinţatul Muzeul al Colecţiilor de Artă, iar casa este redusă la stadiul de locuinţă particulară.

Miercuri, 27 noiembrie 2019, donaţia profesorului Oprescu, recuperată în urma unor lungi litigii în instanţă, a reintrat în circuit public, iar casa a revenit la funcţiunea sa iniţială de spaţiu muzeal, după un îndelungat proces de restaurare întreprins de Academia Română.

Muzeul de Artă „George Oprescu” al Academiei Române şi‑a redeschis porţile în faţa publicului, începând cu data de 1 decembrie 2019, şi poate fi vizitat în zilele de joi, sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 10‑18. Intrarea este gratuită.

Ediţie facsimilată
Psaltichie românească

Biblioteca Academiei Române a lansat ediţia facsimilată a Manuscrisului românesc nr. 61 – Psaltichie românească, operă scrisă la 1713 de Filothei sin Agăi Jipei sau Filothei Sfetagoreţul şi aflată în patrimoniul Cabinetului de manuscrise şi carte rară al Bibliotecii Academiei Române.

Lansarea a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”. Volumul a fost prezentat de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi de Gabriela Dumitrescu, care a asigurat coordonarea lucrării. Volumul de 536 de pagini, tipărit în excelente condiţii grafice, este o antologie de cântări bisericeşti, care poate fi considerată un adevărat tezaur muzical, dar şi un monument de limbă românească. Autorul, Filothei sin Agăi Jipei sau Filothei Sfetagoreţul, s‑a afirmat în istoria muzicii psaltice, în primul rând, pentru „românirea”, cum spunea el, a cântărilor psaltice bisericeşti, care se adresau păturilor celor mai largi ale poporului, într‑o vreme în care mitropolitul Theodosie susţinea ca slujba să se săvârşească numai în slavonă, întrucât limba română era „proastă, săracă şi îngustă, faţă de cea elină şi slavonă”.

Filothei sin Agăi Jipei îşi susţine opţiunea pentru limba română în prefaţa Psaltichiei, arătând că a alcătuit cântările „nu după meşteşuguri latineşti şi rusăşti”, căci „ceale ce să cântă în besearecă, nu numai să să cânte, ci să să şi înţeleagă de pravoslavnicii creştini…”. Expresivitatea limbii utilizate şi bogăţia procedeelor lingvistice îl impun ca pe un rafinat cunoscător al spiritului limbii române şi ca veritabil om de cultură.

Tipărirea în ediţie facsimilată a Psaltichiei româneşti se înscrie într‑un proiect mai amplu al Cabinetului de manuscrise şi carte rară, care îşi propune să pună în circuitul public, atât pentru specialişti, cât şi pentru iubitorii de cultură, vechi şi inedite documente aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române. Din această colecţie au văzut deja lumina tiparului: Slujebnicul Mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei, ediţie facsimilată după manuscrisul românesc 1790, Radu Zugravu – caiete de schiţe, ediţie facsimilată după manuscrisele româneşti 4602 şi 5307, Canon de pocăinţă, ediţie facsimilată după manuscrisul grec 1294, Imnul Acatist al Maicii Domnului, ediţie facsimilată după manuscrisul grec 113, apărute în anii 2017, 2018 şi 2019.

Proiectul este coordonat de Gabriela Dumitrescu, şefa Cabinetului de manuscrise şi carte rară al Bibliotecii Academiei Române, şi a beneficiat de sprijinul Editurii Sapientia Principium Cognitio şi al Editurii Excelenţă prin Cultură.

Monografia
Marea Carte a Ploieştilor, lansată la Academia Română

Academia Română a găzduit lansarea celui de‑al III‑lea volum al monografiei Marea Carte a Ploieştilor, lucrare monumentală, de peste 3000 de pagini, realizată de un colectiv de autori, membri ai Societăţii Culturale „Ploieşti Mileniul III”.

Evenimentul a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române. Cartea a fost prezentată de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române. Din partea Societăţii Culturale „Ploieşti Mileniul III” au luat cuvântul ing. Constantin Trestioreanu, preşedintele Societăţii şi coordonator al lucrării, prof.dr. Gheorghe Marinică, prof.dr. Dorin Stănescu.

Marea Carte a Ploieştilor, proiect iniţiat în anul 2001 şi finalizat în 2019, este opera colectivă a 26 de autori, care şi‑au elaborat studiile pe baza unui impresionant număr de informaţii inedite, identificate în arhivele din ţară şi din străinătate, precum şi pe o bogată iconografie, originală şi ea, respectând toate rigorile şi standardele ştiinţifice şi academice în vigoare.

Preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan‑Aurel Pop, apreciază la modul superlativ lucrarea: „Această nouă monografie a Ploieştilor este mai mult decât un eveniment editorial. Suntem în faţa unui monument istoriografic şi cultural, construit cu migală şi cu erudiţie timp de 18 ani, de către un colectiv de autori.”

Volumul I, lansat în 2011, tratează istoria oraşului Ploieşti de la origini şi până în anul 2010. Volumul al II‑lea, lansat în 2016, prezintă economia ploieşteană, fiind prima sinteză de acest tip de istorie şi un demers dificil în sine. Cel de‑al III‑lea volum, lansat acum la Academia Română, tratează cultura ploieşteană sub toate aspectele sale.

Cele trei volume, fiecare de câte 1000 de pagini, au fost coordonate de Constantin Trestioreanu şi Gheorghe Marinică, având un colectiv redacţional de bază format din Marian Chirulescu, Dorin Stănescu, Polin Zorilă. Marea Carte a Ploieştilor vine la opt decenii distanţă după prima monografie a oraşului, realizată în 1937 de scriitorului Mihail Sevastos, ca urmare a comenzii lansate atunci de Primăria Oraşului Ploieşti. Istoria urbei era prezentată romanţat, dar proiectul, foarte frumos, era însoţit de o mulţime de imagini, astăzi veritabile documente.

Lucrarea de acum este iniţiativa şi opera unui grup de intelectuali, reuniţi în cadrul unei asociaţii, care în 18 ani de activitate a tipărit, doar cu eforturi proprii, 90 de cărţi de istorie locală, precum: Republica de la Ploieşti, autor Dorin Stănescu, O cronică ploieşteană, autor Carol Nicolae Debie, Istoria Ploieştiului în date, autor Marian Chirulescu, Catagrafia de la 1838, transcrisă de Ion Dedu, Dicţionarul istoric al Judeţului Prahova, autor Mihai Apostol.

Pentru implicare, dar mai ales pentru rezultatul cercetărilor ştiinţifice elaborate, membrii societăţii au primit aprecierea şi felicitările acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a luat cuvântul în cadrul lansării din data de 19 noiembrie 2019: „Noua monografie a Ploieştilor se adaugă celorlalte 90 de lucrări realizate şi publicate de Societatea Culturală «Ploieşti Mileniul III», în nici două decenii de activitate, şi pune în lumină entuziasmul, pasiunea şi setea de cultură a unor intelectuali care, fără să beneficieze de sprijinul financiar al autorităţilor, onorează destinul elitei noastre de a fi în fruntea marilor iniţiative spirituale ale poporului român. Sincere felicitări!”

Biroul de comunicare al Academiei Române

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now