Contemporanul » Evenimente - Lansări » Academia Română în Anul Centenarului Marii Uniri

Academia Română în Anul Centenarului Marii Uniri

Unitatea limbii şi culturii române

Peste 150 de cercetători ştiinţifici şi cadre didactice universitare din ţară şi străinătate s-⁠au reunit la Timişoara, în cadrul primei ediţii a Congresului Internaţional al Culturii Române, cu tema Unitatea limbii şi culturii române, manifestare ştiinţifică de amploare, dedicată Centenarului Marii Uniri. Lucrările şedinţei inaugurale au fost deschise de acad. Păun Ion Otiman, preşedintele Filialei din Timişoara a Academiei Române, care a prezentat, sintetic, contribuţia Banatului la edificarea şi diversificarea culturii româneşti.

Invitatul special al acestei primei ediţii a Congresului Internaţional al Culturii Române a fost acad. Ioan-⁠Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. „Eminescu rămâne un mare istoric care a trăit într-⁠o epocă precis fixată pe harta timpului“ – a fost ideea centrală dezvoltată de preşedintele Academiei Române în cadrul prelegerii sale intitulată „Cultura română şi dimensiunea istorică în Banatul medieval“.

În şedinţa inaugurală au mai vorbit Călin Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Î.P.S. Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, E.S. Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Gyula, prof.univ.dr. Crişu Dascălu. S-⁠au desfăşurat dezbateri pe patru secţiuni: Marea Unire în perspectivă istorică; Slova tipărită. Biblioteci, cărţi, presă; Biserica, şcoala şi limba; Literatura memorialistică.

Academia Română îl aduce pe Iuliu Maniu printre clujeni

Mecenat academic. Realizarea statuii lui Iuliu Maniu la Cluj Napoca va fi finanţată de acad. Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române. Acad. Emil Burzo, preşedintele filialei Cluj Napoca a Academiei Române, va finanţa realizarea statuii patriotului Iuliu Maniu, unul dintre organizatorii Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Statuia din bronz, de aproape 3 metri, va fi inau­gurată în toamnă, în scuarul de lângă Bastionul Croitorilor din Cluj-⁠Napoca. Costurile se ridică la 70.000 de euro. Acad. Emil Burzo a precizat că filiala Cluj Napoca a Academiei Române a început încă din anul 2012 demersurile de ridicare a unor statui pentru cinstirea memoriei unor personalităţi, membri de onoare ai Academiei Române, „care au avut un rol deosebit de important în istoria poporului român“. Preşedintele Filialei Cluj Napoca s-⁠a implicat de asemenea în continuarea lucrărilor la casa lui Iuliu Maniu din Bădăcin, donând o importantă sumă de bani, după ce a vizitat recent şantierul deschis la Casa din Dealul Ţarinei. Acad. Emil Burzo l-⁠a cunoscut personal pe Iuliu Maniu, iar tatăl său, Teodor Burzo, unul dintre fruntaşii românilor ardeleni în perioada 1940-⁠1944, a fost deţinut politic în perioada comunistă.

 

Preşedintele Academiei Române,
acad. Ioan-⁠Aurel Pop,
a conferenţiat la Stockholm şi Oslo

În seria manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri, acad. Ioan-⁠Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a susţinut la Stockholm conferinţa cu titlul The Making of Romania (1859-⁠1918). Evenimentul a avut loc în sala de conferinţe a Institutului Cultural Român Stockholm şi a fost organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, împreună cu Ambasada României şi cu Institutul Cultural Român din capitala regatului suedez. Preşedintele Academiei Române a înfăţişat unui public străin etapele esenţiale ale procesului unirii românilor într-⁠un stat naţional în anul 1918, în contextul constituirii unei întregi constelaţii de state naţionale în sud-⁠estul şi nord-⁠estul Europei.

Preşedintele Academiei Române s-⁠a aflat în mijlocul comunităţii româneşti de la Oslo, unde a vorbit despre evenimentele desfăşurate în urmă cu 100 de ani care au condus la înfăptuirea României Mari.

„Figura feminină în grafica lui Iser“

Biblioteca Academiei Române a vernisat, în Sala „Theodor Pallady“, expoziţia „Figura feminină în grafica lui Iser“. Evenimentul a fost onorat de prezenţa acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române. Prof. univ. dr. Cristian Velescu de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti a vorbit despre opera grafică a lui Iser şi a prezentat etapele sale de creaţie.

Expoziţia s-⁠a constituit într-⁠o retrospectivă generoasă a operei grafice a lui Iser, oferind publicului aproape 100 de lucrări din cele peste 700 de desene şi 60 de gravuri ale acestui artist aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, unele donate de Iser însuşi, în timpul vieţii, altele achiziţionate din colecţii particulare.

Iosif Iser, născut în 1881, a murit la 25 aprilie 1958, anul acesta împlinindu-⁠se 60 de ani de la moartea artistului. Expoziţia dedicată operei sale grafice s-⁠a dorit a fi şi un moment comemorativ, alături de intenţia de a reda publicului, specialist sau amator, creaţia unui mare artist român, membru titular al Academiei Române Române începând cu anul 1955. Curator expoziţie: Cătălina Macovei, şefa Cabinetului de Stampe, Fotografie, Hărţi.

 

Războiul de Independenţă 1877-⁠1878

La Biblioteca Academiei Române a fost deschisă expoziţia „Războiul de Independenţă 1877-1878“, dedicată împlinirii a 141 de ani de la declararea Independenţei statului român. Au fost expuse peste 150 de lucrări din patrimoniul Cabinetelor de Stampe şi Fotografie şi de Manuscrise şi Carte Rară: gravură, litografie, scrisori şi telegrame oficiale, presă. Vernisajul a avut loc în sala „Theodor Pallady“, cu participarea conducerii Academiei Române. La eveniment au vorbit acad. Ioan-⁠Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române.

Expoziţia, în ansamblul ei, a urmărit înfăţişarea retrospectivă a întregului traseu parcurs pentru dobândirea independenţei şi a contextului istoric, începând cu pregătirile de război şi semnarea convenţiei româno-⁠ruse la 26 septembrie 1876, desfăşurarea războiului şi momentele sale de dramatism şi de glorie, proclamarea independenţei de stat a României, la 9 mai 1877, de către Mihail Kogălniceanu, în Adunarea Deputaţilor, până la recunoaşterea independenţei şi suveranităţii României, la 13 iulie 1878, în cadrul lucrărilor Congresului de la Berlin. Curator expoziţie: Gabriela Dumitrescu, şefa Cabinetului de Manuscrise şi Carte Rară.

Institutul Naţional de Cercetări
Economice „Costin C. Kiriţescu“ al Academiei Române

A avut loc cea de-⁠a treia Conferinţă Internaţională a Filmului Balcanic, cu titlul The Great War(S): our Story, organizată de Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române. Lucrările conferinţei au fost deschise de prof.univ. Adrian Silvan Ionescu, directorul institutului organizator. În cadrul manifestării au prezentat comunicări ştiinţifice cercetători din Franţa, Belgia, Marea Britanie, Irlanda, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Turcia şi România. Fiecare dintre cele două zile ale conferinţei s-⁠a încheiat cu un program de proiecţie de film, documentar şi de ficţiune, găzduit de Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române şi de Cinemateca Română, Sala „Eforie“.

 

Congresul Asociaţiei Europene pentru Studierea Religiilor

Dr. Eugen Ciurtin şi dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetători ai Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române, au participat la cel de-⁠al 16-⁠lea Congres anual al European Association for the Study of Religions (EASR) de la Berna. Această participare la cel mai înalt nivel internaţional a coincis cu aniversarea a zece ani de existenţă a Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române. Cei doi cercetători români au susţinut comunicări foarte apreciate de colegii lor europeni, care consideră că aportul cercetătorilor în istoria religiilor proveniţi din România este esenţial în circuitul ştiinţific global. Dr. Eugen Ciurtin a susţinut comunicarea cu titlul A Comparative History of saṃsâra: In and Out the Vortex of Transmigration, fiind singurul studiu cu temă asiatică dintre cele şase prelegeri magistrale invitate ale Congresului, iar dr. Bogdan Tătaru-⁠Cazaban a deschis sesiunea „Esotericism and Eastern Christianities: „Traditionalism and Neo-⁠Hesychasm“ cu o comunicare despre Traditionalism and the Inner Dimension of the Orthodox Tradition according to Fr. André Scrima’s Hermeneutics.

Memorialistica românească: între documentul istoric şi obiectul estetic.
Receptarea Marii Uniri şi a Primului Război Mondial

Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc în Sala de conferinţe a Filialei din Iaşi a Academiei Române. În deschidere, a luat cuvântul prof.univ.dr. Bogdan Creţu, directorul Institulului de Filologie Română „A. Philippide“. La lucrări au participat specialişti din Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, fiind susţinute, de-⁠a lungul celor două zile, peste 30 de comunicări. Manifestarea ştiinţifică a fost dedicată Centenarului Primului Război Mondial şi al Marii Uniri.

 

Valori europene în patrimoniul naţional

Sub auspiciile Anului European al Patrimoniului Cultural „2018 – European Year of Cultural Heritage“, program lansat de Parlamentul European, Simpozionul internaţional „Valori Europene în patrimoniul national“ a reunit la Palatul Culturii din Iaşi specialişti din cinci ţări. Deschiderea oficială a avut loc în Sala „Petru Caraman“ din Complexul Muzeal Naţional Moldova, fiind urmată de prezentarea în plen a comunicărilor ştiintifice. De asemenea, în cadrul simpozionului, în data de 8 iunie 2018, s-⁠a desfăşurat cea de-⁠a IV-⁠a ediţie a Atelierului etno-⁠didactic având ca temă „Cum şi de ce poate fi predat folclorul“. Simpozionul internaţional „Valori Europene în patrimoniul naţional“ şi-⁠a propus să provoace o dezbatere pertinentă în privinţa modurilor în care patrimoniile culturale naţionale, din interiorul sau din afara Uniunii Europene, pot contribui la configurarea moştenirii europene comune.

 

170 de ani de la victoria Revoluţiei Române paşoptiste
„11 iunie 1848 – ziua victoriei Revoluţiei Române paşoptiste“

„Egalitate în faţa legii, adunare obştească reprezentativă, organizare democratică republicană a statului, independenţă administrativă şi legislativă, libertatea tiparului, învăţământ naţional, emanciparea şi împroprietărirea clăcaşilor prin despăgubire“ acestea sunt dezideratele majore ale revoluţiei paşoptiste în Principatele Române, expuse în Proclamaţia de la Islaz din 9 iunie 1848. Documentul a fost aprobat şi semnat de către Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti, sub presiunea maselor, două zile mai târziu, pe 11 iunie 1848, zi considerată punctul culminant, de victorie a Revoluţiei Române paşoptiste, cea care avea să deschidă drumul spre unirea principatelor Române şi spre Marea Unire din 1918.

La împlinirea a 170 de ani de la acest moment crucial în istoria democratică a românilor, Academia Română a organizat sesiunea omagială cu titlul „11 iunie 1848 – ziua victoriei Revoluţiei Române paşoptiste“. Evenimentul a fost omagiat în alocuţiunile rostite de acad. Ioan-⁠Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (prelegere difuzată integral pe site-⁠ul Radio România Actualităţi: https://goo.gl/YgSUia), acad. Dan Berindei, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, dr. Dorina N. Rusu, membru corespondent al Academiei Române, conf. univ. Adrian-⁠Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu“ şi conf. univ. Adrian Niculescu, Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. Manifestarea s-⁠a desfăşurat simultan cu discutarea în Camera Deputaţilor, Parlamentul României, a propunerii ca data de 11 iunie să fie declarată Zi Naţională.

Articolele din numărul curent le găsiți aici (Click)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest