Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole cu eticheta: Nicolae Breban

Articole cu eticheta Nicolae Breban

Noua libertate

Un stat naţional seamănă uluitor cu o fiinţă vie, are nevoie pentru a exista nu numai de aer, dar şi de alte elemente, condiţii, principii …M‑am întors din Franţa, definitiv, în Martie 1990, aiurit, înfierbântat de noua libertate a Românilor. Nu am bănuit nici eu şi nici conaţionalii mei – de intelectuali nu mai vorbesc! – că noi, în esenţă, ...

citește »

Noi, europenii

Eu le mulţumesc încă o dată Zeilor pentru că‑mi dăruiesc, astfel, trecutul. Sunt aproape încântat de faptul, de curajul de a mă apleca asupra… O, nu asupra mea, nu, ar fi cu totul fals. Mulţumesc pentru curajul, calmul de a privi şi de a urmări totul ca pe o altă existenţă Pentru noi, europenii, cuvântul succes, această denominaţie ocupă un ...

citește »

Exerciţii de bătrâneţe

Iată ce a mai rămas din resturile, din scoriile, din frânturile vechiului concept platonician şi, uneori, fără să exagerăm prea mult, putem afirma că unele cuvinte, concepte, dezgropate din stratul lor vechi, milenar, arată ca unele frânturi, cioburi smălţuite ale unor vase Babiloneice sau Etrusce, dispuse tuturor fanteziilor sau obsesiilor A da, va apărea şi revolta, dar aceasta e o ...

citește »

Nicolae Breban: Viaţa ca posesie

O, nu, nu vreau să spun totul, aşa-⁠ceva nu există, nu e un instrument pe care putem să-⁠l apucăm noi, oamenii, chiar şi cei mai îndrăzneţi, cei mai nechibzuiţi în a ne gospodări scurtul, firavul (sau nu?!…) fragment de existenţă. Absolutul! Ca şi în primul volum, comentez încă odată această denominaţie, această ultra-⁠uzuală expresie, încărcată de o uzură greu perceptibilă ...

citește »

Tudor Nedelcea: Festivalul literar „Mihai Eminescu”

Agenda culturală: De 11 ani în localitatea Dumbrăveni de lângă Suceava se desfăşoară Festivalul de literatură „Mihai Eminescu”, în iunie, dar şi în decembrie, într-⁠o variantă mai redusă datorită vremii (şi nu vremurilor). Este, de fapt, un festival internaţional, prin participarea unor personalităţi de marcă din România, R. Moldova, Ucraina, Franţa, Turcia. De ce la Dumbrăveni? Pentru că o legendă ...

citește »

Nicolae Breban: În ciuda cuminţeniei

Da, comic sau bizar de-⁠a dreptul, într-⁠o singură noapte, în doar câteva zile care mie mi-⁠au apărut ca ivite dintr-⁠un teritoriu de basm, am devenit „unul din cei mai promiţători tineri romancieri etc., etc.,”, şi de-⁠a dreptul amuzante erau figurile nu puţinor cunoscuţi sau necunoscuţi, colegi de generaţie, redactori de reviste, activişti, dar şi oameni de pe stradă, care mă ...

citește »

Marian Victor Buciu: Eul creator

Eul rămâne un supus al sinelui creator. De reţinut faptul că aici este notată povara „unei Creaţii cu adevărat mitice”. Şi vocaţia, şi aspiraţia, sunt poveri. Creaţia mitică demitizează ea însăşi şcoala comună, colectivă Ajung la trăirea sa abstractă, la puntea nominal-⁠real. Breban (Viaţa mea, Editura Polirom, 2017) avertizează că are un mare filosof drept aliat, care îl confirmă, radical ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Cazul Sorescu. Despre „nobelitatea literaturii române”

Bătând lumea în lung şi lat, Sorescu-⁠mondialul (cum era ironizat de amici) a trudit la a-⁠şi oferi o „dimensiune planetară”. Expediat sub răutăcioasa etichetă de „poet ambulant”, tradus masiv (şi în suedeză, încă din 1974!), propus pentru Nobel (iscând gelozia confraţilor bârfitori), el a fost considerat „compromis” tocmai fiindcă a călătorit mult în vechiul regim! Cercetând lista „nobelizaţilor”, cu destule ...

citește »

Nicolae Breban: Bătălie după bătălie

Nu e o figură de stil şi nu e măcar o fanfaronadă – am trăit şi emis nu puţine fanfaronade pe diverse tonuri în cariera mea, dar în cazul debutului meu editorial, am mai spus-⁠o, s-⁠a întâmplat nu numai o schimbare de poziţie socială categorică, dar sinele meu, întreaga mea conformaţie şi reflexele mele gestuale sau psihologice au trăit o ...

citește »

Marian Victor Buciu: Un Breban „oarecum testamentar”

Realitatea: ducă-⁠se pe pustie… Nu se poate cunoaşte, învăţa, „aşa zisa lume reală”. El încalcă acest conformism. Breban este condus de un organic reformism. Aşezat cruciş, pieziş. Miza sa estetică este una implicit etică, imperativă: „Trebuia să-⁠mi imaginez totul”. Psiho-⁠moral, astfel spune, deopotrivă că (supra)vieţuieşte şi supra-vieţuieşte, un Breban care se califică, într-⁠un fel triumfător, viu în mânie, deşi bătrân, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now