Din ultimul număr:
Contemporanul » Eseu - Publicistică » Vasile Netea – o conştiinţă a epocii sale

Vasile Netea – o conştiinţă a epocii sale

Rolul educativ, pedagogic, social şi cultural al acestor cărţi este neîndoielnic, căci „oriunde a ajuns una din aceste cărţi, şi în mâinile oricui ar fi căzut – cărturar de oraş, preot, dascăl sau ţăran – ea a aprins o luminiţă românească, a învăţat şi a cântat româneşte…”

Născut în anul 1912, la Deda, decedat la Bucureşti, la 6 martie 1989, Vasile Netea urmează, la Târgu‑Mureş, cursurile Şcolii Normale, debutând cu o poezie în revista Liceului „Al. Papiu‑Ilarian”. Perioada petrecută la Târgu‑Mureş este una cu consecinţe dintre cele mai fructuoase pentru destinul cărturarului, care îşi începe activitatea publicistică prin publicarea, în revista Astra, a două articole, despre George Coşbuc şi Ion Dragoslav. În aceeaşi perioadă colaborează şi la ziarul Patria din Cluj şi Drapelul din Lugoj. La Reghin, împreună cu dr. Eugen Nicoară, Vasile Netea publică o serie de lucrări referitoare la istoria şi valorile neamului românesc, între care Figuri mureşene şi Murăş, Murăş, apă lină. Mai târziu, la Târgu‑Mureş, editează revistele de literatură Clipa şi Jar şi slovă. Între anii 1942 şi 1946, Vasile Netea urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din cadrul Universităţii Bucureşti. În anul 1948, în cadrul Universităţii din Bucureşti, îşi susţine doctoratul cu lucrarea George Bariţiu: Viaţa şi opera. Vasile Netea este autorul a peste 40 de cărţi, între care pot fi amintite: Sub stindardul ASTREI (1939), De la Petru Maior la Octavian Goga (Premiul Academiei Române, 1944), Istoria Memorandului românilor din Transilvania şi Banat (1947), Munţii Apuseni: muzeu istoric şi Pantheon al poporului român (1977), 1877 în conştiinţa literară a epocii: documente, scrisori, articole (1977), Folclorul şi folcloriştii mureşeni (1983), Mureşul superior – vatră de cultură românească (1988).

Vasile Netea este unul dintre intelectualii români de marcă ai perioadei interbelice, care a ilustrat cu strălucire specia interviului literar. Un volum reprezentativ în acest sens, Interviuri literare (Editura Minerva, 1972), conţine interviuri cu Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, George Bacovia, Ion Minulescu, Claudia Millian, Elena Farago şi Perpessicius. Volumul se încheie cu un alt interviu acordat lui Vasile Netea de Camil Petrescu, publicat sub titlul O primăvară din viaţa lui Camil Petrescu: 1943. A doua carte de interviuri publicată de Vasile Netea este Interviuri din literatura română, apărută la Editura Junimea din Iaşi, în anul 1983. Scriitorii intervievaţi în acest volum sunt: Nicolae Gane, Ioan Slavici, George Coşbuc, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Ioan Al. Brătescu – Voineşti, Octavian Goga, E. Lovinescu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, George Bacovia, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Perpessicius, Marin Pred, D. R. Popescu, Ştefan Aug. Doinaş, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Mihnea Gheorghiu, Paul Anghel, Şerban Cioculescu. În Prefaţa cărţii Interviuri literare (1972), Vasile Netea observă că interviul „constituie una din cele mai spontane şi mai directe, şi totodată, astăzi, una din cele mai utilizate forme de mărturisire publică a unui scriitor, de informare a unui scriitor, de informare asupra existenţei, activităţii şi proiectelor sale”. Preambulurile interviurilor pregătesc intrarea în scenă a scriitorului intervievat, de a oferi unele explicaţii legate de ambianţa în care se va desfăşura dialogul, sau legate de tematica acestuia. Interviurile lui Vasile Netea se caracterizează prin precizia întrebărilor formulate, prin apelul constant la detalii relevante de ordin biografic, prin recursul la unele forme ale afectivităţii, dar şi printr‑o foarte atentă punere în scenă a desfăşurării dialogului.

Studiile istorice şi literare ale lui Vasile Netea au, în ciuda unei aparente eterogenităţi, o unitate de viziune şi de atitudine. Studii relevante sunt consacrate lui Petru Maior (Câteva precizări în legătură cu Petru Maior), Ilarie Chendi (Biografia lui Ilarie Chendi), George Bariţiu (Ideile despre limbă ale lui George Bariţiu pînă la 1848), Al. Papiu‑Ilarian (Alexandru Papiu‑Ilarian şi locul său în dezvoltarea istoriografiei române), Eminescu (Din legăturile lui M. Eminescu cu Transilvania) sau George Coşbuc (Dascălii de folclor ai lui George Coşbuc). Demnă de tot interesul este preocuparea lui Vasile Netea pentru marile teme, subiecte şi repere ale istoriei naţionale, în articole cu demonstraţie riguroasă şi documentare solidă: Istoriografia modernă a României. Tematică, O sută de ani de predare a istoriei universale la Universitatea din Bucureşti, 1864-1964, Iniţiative şi realizări muzeografice româneşti în Transilvania până la 1918, Studiul istoriei românilor la Universitatea din Bucureşti, 1864‑1964, Unitatea naţională în preocuparea Academiei Române.

Din perspectiva preocupărilor de istorie literară, de o deosebită importanţă sunt studiile consacrate de Netea culturii şi unităţii naţionale: Contribuţia revistei „Familia” la dezvoltarea culturii româneşti, Contribuţia societăţilor cultural‑patriotice româneşti la realizarea unităţii naţionale, Alba Iulia, oraşul desăvârşirii unităţii de stat a poporului român, dar şi studiile dedicate unor figuri ignorate adesea de cercetarea istorico‑literară (Miron Pompiliu, C.A. Rosetti, Ilarie Chendi, A.T. Laurian, Ioan Oros ş.a.). Convingătoare şi argumentate sunt studiile consacrate publicisticii: Presa română în timpul Revoluţiei de la 1848, Presa română din Transilvania (1849-1881), dar şi studiile consacrate Războiului de independenţă (Războiul de independenţă în conştiinţa literară a epocii, Lupta multiseculară a poporului român pentru independenţă naţională, Românii din Transilvania şi Războiul pentru Independenţă, Războiul pentru Independenţă – manifestare a unităţii şi solidarităţii tuturor românilor).

În studiul Cartea – manifestare şi mărturie permanentă a unităţii naţionale româneşti (secolele XVI–XVIII) documentează despre apariţia, evoluţia şi circulaţia cărţii tipărite, subliniindu‑se rostul şi rolul acesteia în contextul aspiraţiei spre unitatea naţională. Datorită unor personalităţi „animatoare ale scrisului românesc” s‑a difuzat „pe întreg teritoriul românesc un imens număr de cărţi scrise în limba română Cazanii, Minee, Evanghelii, Biblii, Pilde filosofeşti, Istorii, Penticostare, Octoihuri, Trioduri, Apostolul, Liturghii, Gramatici, Dicţionare, Psaltiri, Molitvelnice, Antologhioane, Esopii, Geografii, Calendare, unele dintre ele reprezentând totodată şi minunate realizări artistice care au ţinut trează pretutindeni indiferent de conţinutul lor conştiinţa unităţii poporului român, a limbii sale, a culturii şi a artei româneşti”. Prin aceste cărţi, subliniază Vasile Netea, s‑au făcut cunoscute „şi de o parte şi de alta a Carpaţilor, numele tuturor centrelor culturale româneşti, a conducătorilor, a învăţaţilor şi scriitorilor români ai timpului, a ideilor patriotice de care erau preocupaţi idei mărturisite în numeroase şi semnificative prefeţe cu un cuvânt, resorturile cele mai dinamice ale românismului”. Rolul educativ, pedagogic, social şi cultural al acestor cărţi este neîndoielnic, căci „oriunde a ajuns una din aceste cărţi, şi în mâinile oricui ar fi căzut – cărturar de oraş, preot, dascăl sau ţăran – ea a aprins o luminiţă românească, a învăţat şi a cântat româneşte, a făcut să tresalte de bucurie şi de speranţă pe toţi cei care i‑au citit slovele şi i‑au ascultat interpretările”. Studiile istorice şi literare ale lui Vasile Netea sunt mărturia unui spirit echilibrat şi riguros, a unui adevărat „mesager al culturii naţionale” (Acad. Dan Berindei), figură importantă a istoriografiei şi folcloristicii româneşti, un reper moral şi cultural deopotrivă.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now