Contemporanul » Eseu - Publicistică » Andrei Marga: Reexaminarea idealismului

Andrei Marga: Reexaminarea idealismului

Robert B. Brandom dă o carte de cotitură în ceea ce priveşte înţelegerea filosofiei lui Hegel şi readuce viguros această filosofie în actualitate. El mărturiseşte că ţelul său este de „a conferi o nouă viaţă” idealismului început cu Kant şi Hegel şi că are convingerea că de la aceştia se poate învăţa „o lecţie filosofică mai profundă şi mai cuprinzătoare”.

Cine parcurge scrierile lui Robert B. Brandom rămâne uimit nu numai în faţa imensei sale culturi, asimilate cu rară profunzime, ci şi a neobişnuit de energicelor sale iniţiative de gândire. Scrierile acestea justifică exclamaţia: marea filosofie nu s-⁠a încheiat!

Despre originalele demersuri ale lui Robert B. Brandom am scris altădată (vezi Andrei Marga, Introducere în filosofia contemporană, Compania, Bucureşti, 2016) având în vedere atunci patru paşi făcuţi de strălucitul elev al lui Richard Rorty şi Wilfried Sellars. Este vorba de: 1. reasumarea răspunderii clasice de către filosofie, ca abordare a întregului câmp al culturii; 2. restabilirea, în plină atmosferă scientistă, a filosofiei ce-⁠şi asumă libertatea şi autonomia de gândire a omului. Capodopera lui Robert B.Brandom (Making It Explicit. Reasoning, Representing, and Discursive Commitment, Harvard University Press, 1994) a fost socotită, de altfel, o cotitură în „filosofia teoretică”, comparabilă cu monumentala A Theory of Justice (1971), a lui Rawls, în „filosofia practică”. S-⁠a spus concludent că după ce Wilfrid Sellars a făcut trecerea, în filosofia analitică, de la Hume la Kant, Robert B. Brandom a făcut trecerea mai departe, de la Kant la Hegel; 3. reinterpretarea cunoaşterii prin abordarea ei ca inferenţă şi a inferenţelor drept feluri de a face (doings) şi, deci, ca feţe ale acţiunilor (Articulating Reasons. An Introduction to Inferentialism, Harvard University Press, 2000). În acest cadru, „semnificaţia” unei expresii este dată de acţiunea interlocutorului atunci când acesta ia în seamă pretenţia de adevăr pe care locutorul o leagă de actul său de vorbire; 4. fructificarea „cotiturii lingvistice a filosofiei” mutând însă valorile cunoaşterii din sfera trăirilor individuale în spaţiul comunităţii celor care comunică prin limbă şi asumând că subiecţii se raportează unul la altul ca membri responsabili ai comunităţii. Independent de Habermas, Robert B. Brandom consideră pragmatica comunicării prin limbă drept cheie a dezlegării problemelor filosofice. Pornind din filosofia analitică şi din pragmatism, el a realizat cea mai departe dusă tentativă pentru a conceptualiza substanţa interacţional-⁠pragmatică a produselor culturii.

În ultimii ani suntem în faţa celui de-al cincilea demers original al lui Robert B.Brandom: reexaminarea unui moment culminant al filosofării – filosofia clasică germană. Locul demersului este cartea Wiedererinnerter Idealismus (Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2015). Aceasta a fost elaborată în cadrul unui program de revizitare a filosofiei clasice germane desfăşurat la universităţile din Pittsburg (SUA) şi Leipzig (Germania), pentru articularea a ceea ce se numeşte „idealismul german analitic (Analytic German Idealism)”. Dintr-⁠o astfel de revizitare, Dieter Henrich a extras bazele unei metafizici noi. Robert B.Brandom scoate din ea bazele unei filosofii cuprinzătoare a lumii.

Premisa generală, mărturisită de cei care coordonează programul, este că „idealismul german se află nu în urma noastră, ci în faţă” (p.10) şi „nu prezintă vreo contradicţie cu filosofia analitică, ci invers, este cel care îi dă acesteia reperul şi calea de ieşire (Fluchtpunkt)” (p.9). Astăzi s-⁠ar putea pune în valoare mai mult ca niciodată, ne spun aceiaşi, vestita scriere Begriffsschrift (1879), prin care Gottlob Frege a inaugurat filosofia analitică, ca şi alte două scrieri de cotitură – cartea lui Wilfrid Sellars, Empiricism and the Philosophy of Mind (1956) şi cea a lui Peter Strawson, The Bounds of Sense (1966), care probează că nu filosofia analitică, ci înţelegerea ei empiristă este antagonică cu filosofia clasică germană. „În măsura în care empirismul domină filosofia analitică, se maschează orientarea proprie acesteia, care este aceeaşi cu cea a idealismului german” (p.12). Abandonarea emprismului este, altfel spus, calea întâlnirii celor două tradiţii de importanţă majoră ale gândirii şi a conlucrării lor fructuoase.

Cartea Wiedererinnerter Idealismus deschide seria de publicaţii ale acestui program nou şi îndrăzneţ. Printr-⁠o examinare neobişnuit de profundă, absolventul studiilor de matematică, filosofie, istoria artei readuce în actualitate idealismul clasic german şi face filosofarea lui Hegel din nou actuală. Robert B. Brandom a şi fost considerat „hegelianul filosofiei analitice”. Teza generală la care a ajuns Robert B.Brandom este că „cea mai bună concepere a lumii (a obiectului capacităţii noastre de cunoaştere), de care dispunem, este inteligibilă numai ca parte a unei explicaţii mai cuprinzătoare, în care luăm în considerare şi esenţa subiectului care dispune de această capacitate” (p.313). Nu mai este posibilă, spus în alte cuvinte, o imagine plauzibilă a lumii, oricât de elaborată şi abstractă ar fi, fără ca „subiectul” să fie asumat printre condiţiile formării ei.

Dar dacă această observaţie au făcut-⁠o, în pofida empirismului, deja Kant şi alţi contemporani, a fost meritul lui Hegel că, punând în joc noi concepte, precum „determinare”, „negaţie”, „negaţie determinată”, „mijlocire”, a elaborat „holismul semantic” – acea abordare în care conţinuturile conceptuale se înţeleg plecând de la „relaţiile dintre ele” (p.320). Nu numai atât. „Holismul semantic” al lui Hegel face determinarea obiectelor dependentă de relaţii modale şi aduce în joc conţinuturi de gândire. Abordăm fapte sub condiţia inexorabilă a angajării conţinuturilor noastre de gândire – nu este posibil altfel. Robert B.Brandom spune că „ar trebui ca idealismul lui Hegel să-⁠l concepem aşa cum el se prezintă, ca presupoziţie implicită a inteligibilităţii tocmai a acestui holism, aşa cum se motivează, în această privinţă, în Fenomenologie” (p.327). Aici, în Fenomenologia spiritului, celebra scriere hegeliană, s-⁠a deschis o nouă perspectivă în semantică abordând conceptele, empirice şi teoretice, deopotrivă, ca rezultat al experienţei istorice. Hegel a speculat-⁠o ulterior într-⁠o direcţie tradiţională, dar ea rămâne marea sa contribuţie şi în filosofia de astăzi.

De o abatere de pe calea acestei înţelegeri a filosofiei lui Hegel trebuie să ne ferim, însă, chiar dacă unele formulări ale filosofului ne pot deruta. Hegel recunoaşte o structură holistă nu numai „obiectului”, realităţii aşadar, ci şi „conştiinţei (Bewusstsein)”, iar „conştiinţa” o echivalează la un moment dat cu „conştiinţa de sine (Selbstbewusstsein)”. El ajunge însă să nu mai observe asimetria pe care o creează între „obiect”, „conştiinţă”, „conştiinţă de sine” şi, mai departe, „să privilegieze conştiinţa de sine pe baza caracterului ei holist ca un membru fix” al lumii. Pe această bază subţire avea să se edifice „construcţia idealistă” (p.330) la Hegel!

Dar tot Hegel nu ne lasă să greşim când reduce totul la relaţia dintre „conţinutul obiectiv (fapte, obiecte, proprietăţi)” şi „subiecţii cunoaşterii”. El plasează procesul istoric în interacţiunea dintre „relaţiile obiective” şi „procesele subiective” şi ajunge astfel nu atât la idealism, cât mai curând la interacţionism ontologic şi mai exact, la un „pragmatism conceptual”.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Andrei Marga

Andrei Marga (n. 22 mai 1946, București) este un filozof, politolog și om politic român, profesor universitar, a fost ministru de externe al României în mai-august 2012, ministru al educației în 1997-2000, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj între anii 1993-2004 și 2008-2012, laureat al premiului Herder în anul 2005. Herbert Marcuse. Studiu critic , [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest