Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 7)

Eseu – Publicistică

Eseu – Publicistică

Mircea Platon: Critica criticii şi alte critici

Într-o „soţietate fără prinţipuri”, carevasăzică fără maniere, critica literară nu poate supravieţui, aşa cum nu poate supravieţui nici un alt cod sau ritual complex. Cu ocazia unui schimb de focuri literare pe marginea influenţei antume şi postume a lui Constantin Noica, doi dintre protagonişti au rănit în treacăt şi critica literară. Primul dintre ei, un cunoscut patrolog, a ţintit cu ...

citește »

Alexandru Surdu: Lucian Blaga despre noul eon sau noua eră (New Age)

Cine ar fi fost de acord pe vremea comuniştilor şi a filosofiei marxiste cu „aspiraţia spre sinteze”, în care „gândul asiatic şi gândul european” să „tindă spre un amalgam superior”, cum s-a întâmplat „în timpul imperiului spiritual al Alexandriei”. Şi nici astăzi, cu anumite excepţii, n-am auzit de prea mulţi adepţi ai acestei „aspiraţii”, dar librăriile şi pieţele sunt pline ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Moartea este (doar) un fapt de experienţă

Mereu moartea se petrece dincolo de noi, în afara noastră, în exterior – şi ca atare nu o putem trăi niciodată pe deplin. În absenţa raţiunii întemeietoare, moartea nu poate fi „trăită”, cu adevărat Nu există nicio raţiune necesară a faptului morţii. Judecata „toţi oamenii sunt muritori” este o judecată empirică, o judecată de experienţă, care, cum se ştie, nu ...

citește »

Iulian Boldea: Minimalism şi tranzitivitate: Mircea Ivănescu

Obiectele cele mai banale, contururile şi formele cele mai obişnuite, relieful cel mai anodin, toate acestea stau, în poezia lui Mircea Ivănescu, sub semnul unei relativizări cu conotaţii ale tranzitivităţii, ce scufundă fiinţele şi lucrurile fie în expresivitatea imuabilă a oglinzilor, fie în pliurile umbrei sau în revelaţiile provizorii ale reveriei. Mircea Ivănescu este, cum au remarcat mai toţi exegeţii ...

citește »

Boris Marian: După 68 de ani

Am vizitat Israelul numai de două ori, sper să-⁠l mai revăd în această viaţă. O parte din familia mea a venit în Ţara Sfântă înainte de al Doilea Război Mondial, au crezut în sionism şi au muncit pentru edificarea Noului Stat. Verii mei au luptat pentru apărarea Independenţei. Voi încerca să revin acum pe firul amintirilor. Domnul le-⁠a promis evreilor ...

citește »

Andrei Marga: Justiţia în noile abordări ale dreptului

În locul simplei forţări a aplicării prevederilor legale, John Rawls a vrut să obţină un acord larg împărtăşit asupra sensului justiţiei. Numai că acesta rămâne abstract în raport cu datele situaţiilor Este suficientă aplicarea legislaţiei pentru a avea în societate nu doar instituţii şi decizii judiciare, ci şi justiţie? Se opreşte judecătorul la litera şi, la nevoie, la „spiritul” legii, ...

citește »

Aura Christi: Galeria subteraniştilor

Fiodor Mihailovici a intuit, probabil, bogăţia materialului aşezat în cartea unei firi umane dedublate şi, ulterior, a abordat motivul dublului din alte unghiuri, lăsându-şi grifa inconfundabilă în trezoreria acestei tipologii şi creând, pe urmele ei, noţiunea de Subterană. Din păcate, romancierul nu ne lasă o mărturie teoretică asupra acestui concept Galeria subteraniştilor pare îmbelşugată; arborele lor genealogic parcă ar conţine ...

citește »

Mircea Platon: Prin preajma lui Eminescu

Acolo unde profesorul oferă elevilor săi o viziune deformată, schematică, pătrăţoasă, evident falsă (deci, modernă!) a lui Eminescu, Mircea Cărtărescu se zbate într-⁠un naturalism blănos care are pretenţia că ne înfăţişează adevărul. Ca şi cum, conform epistemologiei postmoderne, ar exista un adevăr. Ca şi cum nu ar conta numai unghiul. Şi spontaneitatea Sunt din ce în ce mai sceptic în ...

citește »

Iulian Boldea: E. Lovinescu şi modernismul

Conceptul de modernism primeşte, în accepţia lui Lovinescu, evidente accente noi, care nu pot fi delimitate şi explicitate fără recursul la alte teze lovinesciene. Mai întâi, acest concept trebuie să fie corelat cu teoria sincronismului Metoda critică lovinesciană este, în esenţa ei, una care se revendică de la şcoala critică franceză, situându-⁠se, aşadar, în descendenţa lui Lemaître (în viziunea acestuia, ...

citește »

Vasile Muscă: Note privind condiţia etică a lumii de azi

Nu prea mai găsim timp unii pentru alţii şi nici să dăm cu adevărat atenţie celor care se petrec în jurul nostru. Suntem cu adevărat preocupaţi numai de noi înşine într-⁠un subiectivism radical ce tinde să-⁠l impună pe fiecare egoist în centrul lumii. Dar ceea ce facem noi altora când le întoarcem spatele ne fac şi alţii nouă tratându-⁠ne cu ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest