Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 6)

Eseu – Publicistică

Misterioasa lume a durerii

Mottoul din W. B. Yeats vesteşte, complex şi contradictoriu, în romanul Veronicăi D. Niculescu, Toţi copiii librăresei (Polirom, 2000), o misterioasă lume a durerii. Nota explicativă a autoarei despre ceea ce rar se mai numesc sursele de creaţie (întâmplări „inspirate de experienţele mele şi ale prietenelor mele şi ale surorilor prietenelor mele”) poartă tot un titlu oximoronic: Crunte vremuri minunate. ...

citește »

Rromiada

Trilogia romanescă Sindromul de exaltare în Sud‑Estul Noii Europe a lui Nicolae Suciu, profesor în Dumbrăveniul profund multicultural unde a fost închisă şi Ana Pauker, este o savuroasă şi, pe alocuri, extrem de comică epopee literară multistratificată, care se desfăşoară într‑un liceu „fuzionat” şi „cu moţ” de pe vremea Internetului şi a blogurilor unde se defulează frustraţii, ambiţia autorului – confirmată ...

citește »

Un joc intelectual rafinat

„… Science fiction‑ul e o narcoză ale cărei esenţe converg înspre alchimii intelectuale sofisticate, proprii unui univers în interiorul căruia realul şi virtualul îşi schimbă rolurile pe neobservate” – notează Ştefan Borbély în finalul postfeţei care acompaniază fabulosul joc ficţional orchestrat de către prodigiosul octogenar Gheorghe Săsărman în Alfabetul distopiilor, volum apărut în 2021 la Editura Şcoala Ardeleană din Cluj‑Napoca. ...

citește »

Laudă turnului de fildeş. Cappella Sistina

Ziua aceea – un vis cu ochii larg deschişi – începuse exact ca într‑un poem de Hölderlin: în bucurie; şi spre sfârşit se surpase tot în bucurie. O bucurie îmbelşugată, fără fisură; o bucurie contemplativă, ce creştea din apele‑i nevăzute şi, totodată, din strălucirea exorbitantă, care se revărsa asupra noastră din încăperile Musei Vaticani. La capătul periplului acela unic şi ...

citește »

Scriitori în postcomunism. Despre subiectivitatea practică

Nobelizatul Friedrich A. Hayek are un pasaj în Drumul către servitute ce explică deruta solidarităţii scriitoriceşti din preajma şi de după Revoluţie. Celebrul economist opina că cea mai eficientă metodă prin care‑i poţi convinge pe oameni să accepte ceea ce le impui este să‑i încredinţezi că valorile puse în joc sunt în realitate identice cu cele pe care ei le‑au ...

citește »

Departe de ceea ce ţi‑a mai rămas…

Jurnalul scris în zone fierbinţi, cu spaima şoptindu‑ţi în urechi, este o carte rară şi o călătorie tot mai greu de integrat în interesul cititorului contemporan, care trăieşte în zone pacificate cu decenii în urmă. Acum aproape douăzeci de ani mi‑a căzut în mâini naraţiunea dinamică şi foarte atractivă a jurnalistului Georges Nivat, publicată în volumul La pas prin noua ...

citește »

La intersecţia sensurilor. Subteranele mitului

În faţa balansului mereu acutizat între interpretările raţionaliste şi cele canonice, decretate ca iraţionaliste, una dintre întrebările care n‑a mai putut fi ocolită este dacă disfuncţionalitatea s‑a aflat şi se află în textul sacru sau în „codul” de lectură, de înţelegere şi de desfăşurare largă, în masă, ale acestuia. Sub acest aspect, chiar şi Gabriel Liiceanu precizează că, descoperind dufletul ...

citește »

A douăsprezecea treaptă

Ştiu, Doamne, că m‑ai făcut din pământ şi din apă, dar suflând suflare divină asupra mea, am devenit iarbă care creşte întruna, chiar dacă o coseşti. Mi‑ai dat instrumentele necesare traiului meu bicisnic, mi‑ai dat ochi ca să văd şi urechi ca să aud, mi‑ai dat respiraţie şi miros, ca să fiu veşnic legat de Tine. Dar unghiile cum mi ...

citește »

Interbelicul în critică şi genuri colaterale

Doar „Doi critici”. Inclusă, ultraselectiv, la proză, critica literară e, se constată principial, în acţiune, la Mihai Zamfir (Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, II, Polirom, 2017). Avem o critică estetică, de familie occidentală, dar sinteza abia pomeneşte de cei care „oferă mostre inegalate de interpretare estetică” (deci, propriu‑zis, critică, la modul lui G. Călinescu): Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu, ...

citește »

La Ţigănci în 7 trepte interpretative

Făgărăşanul (stabilit la Braşov) Mircea Moţ e un reprezentant de substanţă al învăţământului umanist preuniversitar, scoţând, până la O capodoperă în şapte lecturi (Ed. Ecou Transilvan, Cluj‑Napoca, 2020), trei volume autonome de exegeză (Despre George Bacovia, 2002; Ion Creangă sau pactul cu cititorul, 2004; Însemnări din La Mancha, 2015). El a mai scris literatură pentru copii (Poveşti în oglindă, două ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest