Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 12)

Eseu – Publicistică

Cristian Hera: Criza cercetării ştiinţifice din agricultura României

În multe privinţe există curente şi opinii contradictorii, dar toate forţele politice ar trebui să fie de acord că ştiinţa este factorul determinant în dezvoltarea şi prosperitatea Naţiunii, în cazul ştiinţei agricole în asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare care conferă linişte socială, dezvoltarea sustenabilă şi mediu sănătos Vineri 26 august 2016, a avut loc Adunarea Generală (AG) a Academiei de ...

citește »

Alexandru Surdu: Mergentheim. La sediul cavalerilor teutoni

N-⁠a mai rămas nimic din măreţia Reich-⁠urilor germane, imperiile s-⁠au prăbuşit, doar dealurile au rămas la fel, ca şi izvoarele tămăduitoare şi, coborâtă parcă dintr-⁠o icoană, sora aceea firavă, cu mersul grăbit, care trece dimineaţa podul peste râul Tauber, având pe mânecă semnul crucii negre pe scutul alb Bad Mergentheim, cum i se spune astăzi, este o localitate situată într-⁠o ...

citește »

Andrei Marga: Abordarea sferei publice

În mod evident, sfera publică nu mai funcţiona de multă vreme conform proiectului modern iniţial – acelui mult discutat „model liberal”. În opoziţie cu Carl Schmitt, Habermas s-⁠a opus, însă, abandonării proiectului. El a abordat schimbarea structurală a sferei publice în cadrul unei teorii a societăţii actuale, din punctul de vedere al punerii în mişcare a promisiunilor încă nerealizate ale ...

citește »

Vasile Muscă: Un posibil început al filosofiei româneşti

Dacă filosofia românească nu este una din acestea, atunci, totuşi, ce este ea? Dar să-⁠i lăsăm iarăşi să răspundă la această întrebare chiar pe cei care au participat, în epocă, la această dezbatere. Răspunsul lor impresionează şi azi prin profunzime şi limpezime, prin seriozitate În memoria prof. Ion Ianoşi Se pot lua în considerare mai multe date pe care le-⁠am ...

citește »

Alexandru Surdu: Problema trecerilor dintre orânduirile economice

Nu-⁠i de mirare că orice manifestare de opoziţie faţă de noua putere instaurată după 1990 era numită fascistă (legionară), iar anumite măsuri populiste ale puterii erau considerate comuniste, dar şi partidele nou înfiinţate, de „dreapta” sau de „stânga”, se învinuiau reciproc de „alunecări” spre extrema dreaptă sau spre extrema stângă. În filosofia marxistă se vorbeşte mult despre orânduirile social-⁠politice, mai ...

citește »

Bogdan Creţu: Recitindu-l pe marchizul de Sade

Cum îl citim pe Sade, aşadar? Relaxaţi, cu amuzament, gustându-⁠i jocul şi admirându-⁠i truvaiurile epice. O literatură acceptabilă, nu de primul raft, dar care a făcut carieră pentru că şi-⁠a atins scopul: a şocat. Şi, nu încape îndoială, o va face şi de acum înainte Donatien Alphonse François, marchiz de Sade, a devenit, datorită psihanalizei şi altor ştiinţe care încearcă ...

citește »

Vasile Muscă: Constantin Noica şi dimensiunea spirituală a Ardealului

După ce a suferit numeroase înfrângeri şi umilinţe, ca rezultat al unei politici de alianţe inteligente şi ferme, România, Vechiul Regat, cum mai era numit, iese din Primul război mondial ca făcând parte din tabăra învingătorilor. Recompensa a fost pe măsura privaţiunilor îndurate, o nouă construcţie statală pe harta politică a Europei care îşi purta cu fală denumirea: România Mare; ...

citește »

Aura Christi: O dimineaţă perfectă

Oare să fie Tibetul preponderent gri? Pe măsură ce urcam, munţii creşteau în înălţime, pe platourile formate ici şi colo apăreau din când în când parcele de porumb, apoi câmpuri întinse de rapiţă, al căror galben ducea cu gândul la peisajele târzii ale prietenului lui Paul Gauguin, Van Gogh. Apoi, a urmat surpriza de proporţii… Cum arată o dimineaţă desăvârşită? ...

citește »

Ramona Ardelean: Entropia supraeului naţional

Această carenţă sau slabă apetenţă a românilor pentru o idee mare, pentru un ideal sau pentru o idee „de creştere” îşi are originea în structura fragilă a supraeului nostru naţional, rămas, din păcate, într-⁠un stadiu infantil şi insuficient dezvoltat Omul este considerat, nu fără temei, fiinţa cea mai puţin entropică dintre toate. Şi prin ce ar fi omul mai puţin ...

citește »

Horia Pătraşcu: Energia radiantă a idealului

Idealul este acea forţă care structurează forţele, înzestrările, calităţile, dar şi defectele unei naţiuni şi le dă o formă coerentă, stabilă. Fiecărei naţiuni îi este specific un astfel de ideal la un moment dat al istoriei sale – fie că se cheamă idealul unităţii, al libertăţii, al democraţiei, al egalităţii Cultura şi politica sunt cele două aspecte fundamentale ale unei ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest