Contemporanul » Editorial » Cristina Elena Safta: Lucian Blaga in the Centenary Year – Lucian Blaga în anul centenar

Cristina Elena Safta: Lucian Blaga in the Centenary Year – Lucian Blaga în anul centenar

In spite of the influences, quarreling uselessly over our land, in spite of the interferences, playing their mindless games with the soul and land of our people, the Romanian spirit prevails” (Lucian Blaga)

For someone who lives in Alba, it is precisely at times like the present – 2018, the Centenary Year of the Great Union – when eternity and temporality cross paths, that the sacred neighborhood of founders of the nation, in its land and in its spirit, becomes overwhelming. The gate entry to the fortress is guarded by Horea, Cloșca and Crișan, who ought to have believed in a final victory when they confronted military forces incomparable to their own. There must be something in the skyline burning at each sunrise and sunset that filled Blaga with the thought that the Romanian spirit is flourishing with ‘the forcefulness of unlimited creation’ (Trilogy of Culture) – a gift, after all, received from our ancestors, from the Getae, shepherds and ploughmen (Pagini despre sufletul românesc); and safeguarded by fearless princes, such as Basarb Ist of Wallachia, Mircea Ist of Wallachia, Alexandru Ist of Moldavia, Stephen the IIIrd of Moldavia, Constantin Brâncoveanu of Wallachia, and by the first dreamer and nation-maker, Michael the Brave of the three principalities. Looking backwards, we discover those who, through sufferance and hard-fought battles, by the sacrifice of their own lives sometimes, defended the faith and freedom of this folk: ‘Because the eternity of a nation is measured according to its soul, rather than by decades and centuries’ (De dincolo de ape). The Romanian spirit, a fruitful creator of genius, added value to the evolution of humanity by bringing forth personalities such as: Mihai Eminescu, Nicolae Păulescu, Traian Vuia, Lucian Blaga, Eugen Ionesco, Mircea Eliade, Constantin Brâncuși, Emil Racoviță and all the others who cannot be enumerated here. These thoughts took the form of impulses, nurturing my translation of aphorisms by Lucian Blaga.

The aphorisms of the great Romanian thinker can be viewed as syllables of Blaga’s logos, or basic elements welling up from his philosophy. Lucian Blaga believes in man’s exceptional position. Human thought, he argues, „takes place under the sovereignty of a certain rhythm” (Trilogy of Culture) one which might follow the undulating skyline of his birthplace („spațiu mioritic” – rising-falling land surface) coupled with a certain „heavenly meridian”, liaising with its roots, just as the aphorisms link up rhizomatically with their closely related chapters from the Trilogy of Culture.

Member of the Romanian Academy, reputed philosopher, poet, playwright and translator, we see him repeatedly honoring the Romanian metaphysical horizon („orizont mioritic”), which is a Wundtian double build, physical and psychological, represented by the rise-fall pattern, both in the geographical landscape and in the successive states of the soul (as illustrated by man’s condition in the folk ballad of the Ewe Lamb – Miorita). This is the geography of the Romanian authentic village. „Our village, states Blaga, had the energy to survive, «boycotting» history itself. The others, strangers to our nation, were writing history side-stepping our unique, abiding village” (Pagini despre sufletul românesc). „The status of his universe is axiological” (Scenarii și limbaje poetice) being realized through the metaphysical, symbolic meanings of the Bachelardian, revelatory tropes of his poetic work. Out of its cosmoid, spring into existence speculations linked to the existential mystery, condition of man, the unconscious embedding of creation, cultural identity, time, cosmological metaphysics, etc. His poetic work is considered part of the post-symbolist framework, often compared to the works of Valery, Rilke or Pasternak (Lucian Blaga in the shadows).

Man, defined by Blaga as the animals’ utopia, is a highlight representing his singularity, as well as his superiority over the other species of the universe. Wouldn’t animals wish to live a life guided by the destiny of creation, to be unleashed from their ‘immediate’ condition, to enjoy freedom by renouncing the ‘security benefits’, to access ‘the abysses’, to ‘exist within mystery and for revelation’?

As he confessed in the Cosmological Trilogy, Blaga pursued the ‘plan of a vast metaphysical system’ ever since youth, which materialized in an ambitious and all-encompassing tetralogy, out of which pearls in the form of aphorisms fell periodically to the ground of the nation’s speculative earth, fertilizing it for further births into thought and writing.

Translation and presentation by
Cristina Elena Safta

Cristina Elena Safta
Lucian Blaga în anul centenar

În ciuda influenţelor, care-⁠şi dispută inu­til pământul nostru, în ciuda interferenţelor, care îşi fac jocul nestatornic în ţara şi sufletul poporului nostru, există un «românism». (Lucian Blaga)

Pentru cineva care trăieşte în judeţul Alba, tocmai momente ca timpul prezent – 2018, anul Centenarului Marii Uniri, când eternitatea şi temporalitatea se intersectează –, devine copleşitoare vecinătatea sacră a fondatorilor naţiunii, deopotrivă în pământul şi spiritul propriu. Poarta de intrare în cetate este păzită de Horea, Cloşca şi Crişan, care, cu siguranţă au crezut într-⁠o victorie finală atunci când s-⁠au confruntat cu forţe militare incomparabile cu ale lor. Trebuie să existe ceva în orizontul care arde la fiecare răsărit, la fiecare apus de soare, ceva care a trezit în Blaga gândul că spiritul românesc înfloreşte cu infinite „potenţe creatoare” (Trilogia Culturii) – un dar, în cele din urmă, de la strămoşii noştri: geţii, plugari, dar şi ciobani (Pagini despre sufletul Românesc); ocrotit de voievozii neînfricaţi, de Basarab I, Mircea I. „cel Bătrân”, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare al Moldovei, Constantin Brâncoveanu Domn al Ţării Româneşti, şi de către primul visător şi creator de naţiune, Mihai al celor trei principate, numit Mihai Viteazul. Privind în urmă, îi descoperim pe cei care prin suferinţe şi bătălii greu luptate, prin jertfa vieţii lor uneori, au apărat credinţa şi libertatea acestui popor. „Pentru că mai mult decât cu mileniile şi secolele, veşnicia unui neam se măsoară cu sufletul” (De dincolo de ape). Sufletul românesc, un creator fructuos al geniului, a adăugat valoare evoluţiei umane prin personalităţi precum: Mihai Eminescu, Nicolae Paulescu, Traian Vuia, Lucian Blaga, Eugen Ionesco, Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi, Emil Racoviţă şi toţi cei pe care nu-⁠i putem înşirui aici. Aceste gânduri au nutrit traducerea aforismelor lui Lucian Blaga de către mine.

Aforismele marelui gânditor român pot fi considerate silabe ale logosului blagian, elemente de bază prin care respiră filosofia acestuia. Lucian Blaga crede în poziţia excepţională a omului. Gândirea umană, susţine acesta, „se desfăşoară sub suveranitatea unui anume ritm” (Trilogia Culturii), unul care poate să amintească de Spaţiul mioritic, ondulat, sau de un anume „meridian ceresc” care este în strânsă legătură cu rădăcina, aşa cum îşi întind aforismele ramificaţiile în capitole îngemănate tematic din Trilogia culturii.

Membru al Academiei Române, recunoscutul filosof, poet, dramaturg şi traducător, în mod repetat onorează orizontul metafizic românesc („orizont mioritic”), care este o construcţie dublă wundtiană, fizică şi psihologică, reprezentată prin modelul înălţare-⁠pogorâre, atât în peisajul geografic, cât şi în etapele succesive ale sufletului (aşa cum este ilustrată condiţia umană în balada populară Mioriţa). Aceasta este geografia satului autentic românesc. „Satul nostru, spune Blaga, a avut tăria să se păstreze «boicotând» istoria. În jurul lui se făcea, de către alţii, străini de neamul nostru, istorie: satul nostru s-⁠a păstrat” (Pagini despre sufletul românesc). Universul acestuia are statut axiologic este realizat prin semnificaţiile metafizice, simbolice ale tropilor bachelardieni, metafore revelatorii ale operei sale poetice. În perimetrul lui se nasc speculaţii legate de misterul existenţial, condiţia umană, inconştientul, identitate culturală, timp, metafizică şi ipostaziere cosmică etc. Opera sa poetică este considerată parte a cadrului post-⁠simbolist, adesea comparată cu lucrările lui Valery, Rilke sau Pasternak (Lucian Blaga in the Shadows).

Omul, ca utopie pentru animale, evidenţiază singularitatea sa, dar şi superioritatea faţă de celălalte specii ale universului. Ce nu ar da animalele să poată trăi mânate de destinul creator, să fie dezlegate de condiţia lor „de imediat”, să se bucure de libertatea renunţării la „avantajele securităţii” pentru a accesa „categoriile abisale” pentru a „exista în mister şi pentru revelare”?

După cum mărturisea în Trilogia Cosmologică, Blaga a urmărit „planul unui vast sistem metafizic” încă din anii tinereţii sale, acesta materializându-⁠se treptat într-⁠o tetralogie ambiţioasă şi cuprinzătoare, din care au căzut periodic pe pământ perle, sub formă de aforisme, pe acest pământ speculativ al naţiunii, fertilizându-⁠l, pentru a da naştere, în viitor, gândirii şi scrierii.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now