Incursiune contemporană în veacul de mijloc
Expoziție de artă decorativă, Palatul Parlamentului, Sala „Constantin Brâncuși”, octombrie – noiembrie 2024. După o lungă perioadă în care Evul Mediu a fost privit, din ignoranță, desigur, mai degrabă ca o perioadă întunecată a istoriei umanității, – iar aici, neîndoielnic, marea Revoluție Franceză de la 1789 a jucat un rol însemnat – mentalitatea contemporană a început să se schimbe, treptat, recuperând și revalorificând imensa moștenire cultural‑spirituală a epocii în discuție. Fiindcă, nicidecum întunecat, Evul Mediu a fost adevărata sursă de iluminare a minții și a spiritului, iar nu așa‑zisă epocă „a luminilor”, marcată de o viziune pozitivist‑ateistă asupra lumii și căreia i‑a urmat și mai distructiva filozofie materialist‑dialectică, baza doctrinei comuniste.
Oamenii de cultură, artiștii în mod special, redescoperă în zilele noastre acel izvor nesecat de inspirație pe care îl reprezintă creațiile medievale de toate felurile, de la muzică și literatură până la pictură și heraldică, și canalizează acest izvor spre propriile lor creații.
Astfel a luat naștere în 2013 un proiect cultural inedit, incitant pentru cei cărora li se adresează, și de mare amploare, inițiat de doamna conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu, de la Universitatea Națională de Artă din București. E vorba despre expoziția de grup, itinerantă, numită Steaguri medievale imaginare, o adevărată incursiune culturală în veacul de mijloc, întreprinsă de un număr semnificativ de artiști, din toate generațiile, de la studenți și masteranzi până la consacrați, artiști specializați în diferite tehnici: arte decorative, pictură, grafică, sculptură, mixed‑media. Ea însăși artist decorator cu o bogată experiență și cu o activitate impresionantă, Daniela Frumușeanu se remarcă, totodată, printr‑o mare generozitate și deschidere către confrați și către tinerii pe care‑i formează în cadrul Universității. Dovadă a deschiderii și a consecvenței sale stă chiar acest proiect cultural, materializat în câteva expoziții itinerate în mai multe centre culturale ale țării.
Prima ediție a expoziției Steaguri medievale imaginare s‑a desfășurat între anii 2013 și 2014 și a fost prezentată la București, Bacău, Bistrița‑Năsăud și Hunedoara. Cea de a doua ediția a avut loc între 2020 și 2021, la București și la Bistrița-Năsăud. Până la ediția a III‑a, cea de anul acesta, ce se desfășoară între 1 și 31 octombrie 2024 la Sala „Constantin Brâncuți” a Palatului Parlamentului, proiectul Danielei Frumușeanu a mai cunoscut câteva ramificații prin expozițiile-pilot la care au expus studenții participanți la tabăra de creație Etno‑design – între mimesis și așteptare. Acestea au fost deschise la Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, în 2016, la Biserica Evanghelică din Herina, în 2019, și la Primăria Ardud, județul Satu Mare, în 2021.
Ediția a III‑a a proiectului de arte vizuale Steaguri medievale imaginare reunește și în acest an lucrări selectate de un juriu alcătuit din profesioniști ai domeniului. Acestea sunt semnate de 42 de artiști decoratori (mulți specializați în artele textile), pictori, graficieni și sculptori din diferite generații. Așa cum chiar tematica o impune, lucrările sunt cu toate parietale și revin, în această nouă formulă, pe simezele Sălii „Constantin Brâncuși” de la Palatul Parlamentului, spațiu ce a găzduit și alte ediții ale expoziției.
Proiectul inițiat de doamna Daniela Frumușeanu este inedit prin ideea de a aduce laolaltă multiple viziuni și abordării asupra heraldicii medievale, dar și incitant prin necesitatea ca artiștii implicați să recurgă la o documentare complexă, privind și sursele livrești, și pe cele de natură imagistică.
Arta heraldică, cum se știe, a început să se manifeste în secolele X‑XI, în Germania. Pentru prima dată la Göttingen, în anul 934, cavalerii au purtat bucăți de stofă de culori diferite și de forme variate, care, mai târziu, au devenit sursa de inspirație pentru steme. De‑a lungul timpului, stemele au devenit simbolurile fundamentale ale popoarelor, ele condensând într‑o singură imagine istoria și semnele identitare ale fiecărei națiuni. Heraldica este un cuvânt provenit din latina medievală, unde „heraldus” însemna „crainic”, adică îl desemna pe cel care purta mesajele de război și îi prezenta pe cavaleri în cadrul turnirurilor. Fiecare luptător se diferenția printr‑un blazon transpus pe diferite suporturi, precum lemn, piatră, metal sau hârtie, iar aceste simboluri (arme, unelte, plante și animale, precum leul, vulturul, grifonul, șarpele, dragonul, liliacul, unicornul) erau reprezentate prin șapte culori de bază. În timp, blazonul n‑a mai fost doar marca identitară a păturilor nobiliare, ci a devenit și marca unui oraș sau a unei bresle.
Stema reprezintă totalitatea simbolurilor distinctive ce alcătuiesc blazonul și este formată din: scut, ca element principal, figuri heraldice și elementele exterioare ale scutului: cimerul, cingătoarea, coroana, susținătorii, pavilionul și deviza.
Scutul, de formă rotundă, ovală, pătrată, rombică sau dreptunghiulară, fusese la origine un mijloc de apărare, devenind ulterior un mijloc de recunoaștere a cavalerilor pe câmpul de luptă.
Heraldica a devenit, de‑a lungul secolelor, o știință și o artă, iar proiectul intitulat Steaguri medievale imaginare pornește de la acest complex pretext cultural, cu multiple conotații simbolice, lăsându‑le artiștilor interesați de domeniu posibilitatea exprimării libere a viziunii, dar și a potențialului lor de reinterpretare, revalorificare și reintegrare a formelor și simbolurilor heraldice în cultura contemporană.
Rezultatul demersului este pe măsura așteptărilor. Lucrările expuse oglindesc o multitudine de viziuni asupra imagisticii heraldice și propun abordări în tehnici variate, de la țesături în tehnica tradițională haute lisse sau țesături în tehnici mai noi, precum împâslirea sau broderia mecanică, până la pictură pe pânză, pictură pe sticlă, colaj digital, xilogravură pe pânză, pictură în tempera pe lemn, imprimare manuală. Multe dintre lucrări sunt realizate în tehnică mixtă. Formele compozițiilor prezentate în cea de-a treia ediție a proiectului amintesc de scutul care este elementul principal al unei steme, dar și de steag. Pe aceste suprafețe, din diferite materiale, artiștii au reprezentat, interpretând în cheie contemporană simboluri heraldice. Unii dintre ei doar au sugerat astfel de simboluri, folosindu‑se de sugestiile venite din arta heraldică doar ca de un pretext sau ca de un punct de plecare pentru realizarea unor imagini unicat, cu forme, culori și texturi variate, expresii libere ale viziunii lor.
Expoziția este și un bun prilej pentru o „recapitulare” a tehnicilor artistice tradiționale, moderne și contemporane care, puse în dialog, oferă publicului posibilitatea de a compara, de a evalua și de a se bucura de o ofertă artistică generoasă, complexă și purtătoare de semnificații cultural‑spirituale dintre cele mai semnificative. De asemenea, amplul discurs vizual de la Sala „Constantin Brâncuși” este și un prilej de dialog și comunicare între artiști, în cele din urmă chiar un fertil schimb de informație și experiență.
Incursiunea în epoca medievală, realizată la inițiativa doamnei profesoare Daniela Frumușeanu, aduce un plus de prețiozitate și rafinament în concertul uneori disonant al limbajelor artistice contemporane.
■ Critic și istoric de artă
Luiza Barcan