Contemporanul » Clubul Ideea Europeană » România – China: „Cărţile devin o punte”

România – China: „Cărţile devin o punte”

Eveniment: Ideea Europeană – Institutul Cultural Român

Editura Ideea Europeană şi Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu ICR, Centrul Naţional al Cărţii şi Ministerul Identităţii şi Culturii Naţionale au organizat o dublă lansare, „Prin înfiinţarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China şi România. Acest moment va rămâne în memoria noastră şi va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei şi a civilizaţiei umane”

De la Confucius la Eminescu şi Sadoveanu

„China şi România sunt departe şi culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit şi puterea spirituală pe care le are literatura…”

Relativ recent, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38 din Bucureşti, a avut loc un eveniment de un înalt nivel cultural. Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană şi Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii şi Ministerul Identităţii şi Culturii Naţionale, au înfiinţat un Departament editorial de literatură chineză, lansând, totodată, două cărţi: Fabulă de septembrie şi Însemnarea călătoriei de întoarcere, semnate de renumitul scriitor chinez Zhang Wei, traduse de Constantin Lupeanu şi Adrian Daniel Lupeanu şi publicate recent de Editura Ideea Europeană.

Evenimentul dublei lansări a debutat cu o trecere în revistă a relaţiilor diplomatice şi culturale existente între cele două state – China şi România –, în anul 2019 urmând să se împlinească 70 de ani de diplomaţie culturală româno-chineză. Domnul Xie Ning, vicepreşedinte al Biroului de presă, publicaţii, radio, film şi televiziune din provincia Shandong, a menţionat faptul că, evident, „China şi România sunt departe şi culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit şi puterea spirituală pe care le are literatura şi aceşti ambasadori culturali, precum domnul Constantin Lupeanu, domnul Adrian Lupeanu şi fiecare oaspete din sală, ne ajută să ne apropiem unii de alţii, să creăm legături strânse, să comunicăm prin cultură şi literatură. Cele două popoare – chinez şi român – se cunosc reciproc, nu mai sunt străine unele de altele, devin apropiate”. O modalitate de cunoaştere în profunzime este, de bună seamă, traducerea operelor literare. „Lucrările scriitorilor români precum Eminescu şi Sadoveanu – a afirmat domnul vicepreşedinte Xie Ning – au fost traduse în China, iar lucrările scriitorilor chinezi Mo Yan, Zhang Wei şi Jidi Majia au fost traduse în România. Prin intermediul acestor opere literare excelente, cele două ţări şi popoarele lor se familiarizează şi se cunosc. Astfel, cărţile devin o punte şi un nod de legatură în schimburile culturale, micşorând distanţa dintre inimile celor două popoare. Astăzi, prin înfiinţarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China şi România. Acest moment va rămâne în memoria noastră şi va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei şi a civilizaţiei umane”.

Zidul Poeziei, Eminescu şi Celan

„Pe Acoperişul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit şi pus în pagina realităţii, de poeţii Jidi Majia şi Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeţi de pe mapamond, m-⁠am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu şi Paul Celan”

Aura Christi, poet, scriitor, director editorial al Editurii Ideea Europeană, redactor şef al revistei Contemporanul, s-a întors spre diplomaţia culturală, folosită ca instrument al prieteniei, solidarităţii şi cunoaşterii reciproce, printre prietenii chinezi aflându-⁠se câţiva cunoscători ai culturii române, între care Gao Xing, Ding Chao şi alţi iubitori de literatură română, care vorbesc o română fără reproş şi sunt ambasadori vii ai culturii române în China. „Impresionant rămâne a fi, de altfel, tot ce a construit la ICR Beijing sinologul Constantin Lupeanu”, a menţionat renumita scriitoare, „e un templu al culturii române de vârf, acolo, în centrul Pekinului imperial, edificat de Constantin Lupeanu. Am văzut în vara anului trecut ediţii ultraelegante traduse în limba lui Confucius: Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Eugen Uricaru ş.a. I-⁠am urmărit pe Gao Xing şi Ding Chao vorbind cu emoţie despre cultura şi literatura română. Despre limba română. Am văzut chinezi încingându-⁠se în hore şi alte dansuri populare româneşti în centrul Pekinului, la Târgul Internaţional de Carte, organizat, an de an, în capitala Republicii Populare Chineze. Iar pe Acoperişul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit şi pus în pagina realităţii, de poeţii Jidi Majia şi Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeţi de pe mapamond, m-⁠am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu şi Paul Celan”.

Impresionat de amploarea dublei lansări, scriitorul Mirel Taloş, vicepreşedinte al ICR, s-⁠a referit la aniversarea de 70 de ani de relaţii diplomatice între România şi China, punând accentul pe importanţa acestor relaţii culturale şi economice, aniversare la a cărei sărbătorire îşi va pune umărul ICR, care are 18 filiale în lume, inclusiv la Beijing.

Bucuroasă de faptul că participă, „în această frumoasă zi de început de vară, la ceremonia de dezvelire a plăcii de inaugurare a Departamentului editorial de literatură chineză”, Doamna Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România, a felicitat Editura pentru Educaţie din Shandong şi Editura românească Ideea Europeană, „pentru colaborarea de succes”, aducând „mulţumiri tuturor prietenilor din sală, care contribuie la schimbul cultural dintre România şi China”. Doamna consilier a vorbit despre rolul literaturii în societatea globalizantă de azi: „Literatura este cea mai bogată şi cea mai vie exprimare a emoţiilor umane, ea pune în cuvinte toată gama de simţiri omeneşti, transmite năzuinţele şi idealurile umanităţii, reflectă multiplele faţete ale societăţii. Pentru a înţelege istoria unei ţări, a unei naţiuni, şi dezvoltarea societăţii ei, cea mai eficientă metodă este să-⁠i citeşti operele literare”. „În România, a spus doamna consilier, prin eforturile a numeroşi sinologi, au fost publicate pe rând capodopere din literatura clasică chineză, precum Cartea Cântecelor, Analecte, Visul dn pavilionul roşu, Osândiţii mlaştinilor, Întâmplări din lumea cărturarilor ş.a., capodopere din literatura contemporană, precum Familia de Ba Jin, Patru generatii sub acelaşi acoperiş de Lao She, Miezul Nopţii de Mao Dun, antologia de poeme a lui Ai Qing ş.a. Operele laureatului Nobel pentru literatură Mo Yan stârnesc în România un val de traduceri şi publicări. În prezent, România şi China colaborează la traducerea şi revizia pentru ediţia în limba română a cărţii Xi Jinping vorbeşte despre guvernarea statului, care sperăm să apară în curând, permiţând cititorilor români să cunoască şi să înţeleagă China pe fundalul noii ere, din perspectiva teoriei, sistemului şi culturii ei”.

Zhang Wei, forţa morală şi construcţia romanescă

„Romanul este o ţesătură bogată şi fascinantă a vieţii, tradiţiilor şi morţii în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica şi folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în fiecare moment şi care atinge teme universale cum sunt dragostea şi ura, războiul şi revoluţia, oraşul şi satul, nobleţea şi urâţenia”

Cea de-⁠a doua lansare a constituit un regal, moderat de scriitoarea Aura Christi, protagonistul acestui eveniment fiind Zhang Wei, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură, şi cele două cărţi, apărute în condiţii grafice de excepţie. Adrian Daniel Lupeanu s-⁠a referit detaliat la cărţile zhangweiene, punctând câteva aspecte de o importanţă majoră: „Zhang Wei nu a acceptat nici un compromis. Scriitorul a considerat că forţa morală este partea cheie între talentul unui scriitor şi construcţia romanescă. Fabulă de Septem­brie este o rememorare alegorică a întâmplărilor şi relaţiilor interumane care se desfăşoară într-⁠un sat de coastă chinez, relatare ce cuprinde viaţa a mai multor generaţii de personaje feerice care se întinde pe durata a 60 de ani. Povestea cuprinde, din punct de vedere epic, creşterea şi descreşterea comunităţii Ting-⁠Ba, denumită astfel pentru că ei nu sunt locuitorii autohtoni, ci urmaşii celor care au migrat cu o generaţie în urmă pe aceste locuri. Întreaga lor existenţă este aspră şi rudimentară, bogată în simboluri, tradiţii şi semne ale sorţii care îi leagă între ei şi, în acelasi timp, îi conectează la elementele naturale personificate care îi înconjoară, fie că este vorba de animale, plante, anotimpuri sau fenomene ale naturii. Romanul este o ţesătură bogată, fascinantă a vieţii, tradiţiilor şi morţii în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica şi folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în fiecare moment şi care atinge teme universale ca, de pildă, dragostea şi ura, războiul şi revoluţia, oraşul şi satul, nobleţea şi urâţenia, şi, cel mai important, inevitabilitatea vechiului înlocuit prin nou, prin pragmatismul evoluţiei sociale”.

„Pornind de la aceste două cărţi şi bazându-⁠ne pe resursele extraordinare ale celor două mari edituri, una din China, cealaltă din România”, Domnul director Cheng Gang a menţionat că „vom dezvolta o cooperare aprofundată, vom lucra împreună la planul de selecţie tematică, vom traduce şi vom edita împreună şi vom promova cărţi despre China, cu orientare regională. De asemenea, prin intermediul principalelor canale din România, vom face o distribuţie de carte adaptată la condiţiile locale. Această iniţiativă inovatoare va contribui la extinderea influenţei cărţilor despre China în România, permiţând lumii să înţeleagă China cu adevărat, complet şi sub toate dimensiunile ei. Proiectul nostru va contribui la introducerea în China a operelor remarcabile de literatură şi cultură românească, construind un pod de schimb cultural în ambele direcţii între China şi România. Dorim Departamentului editorial de literatură chineză, fondat de Editura pentru Educaţie din Shandong în colaborare cu editura Ideea Europeană, să aducă cât mai multe opere de valoare în faţa cititorilor din China şi din România”.

La eveniment au participat Zhang Wei, vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Chinezi, renumit scriitor, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură; Chen Gang, director general adjunct permanent al companiei Shandong Publishing & Media; Yang Haibo, director al Departamentului de Relaţii Externe, Compania Shandong Publishing & Media; Ding Li, director al departamentului de editare, compania Shandong Publishing & Media; Liu Dongjie, directorul Editurii pentru Educaţie, Shandong; Zhu Li, redactor şef adjunct al Editurii pentru Educaţie, Shandong; Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România; Zang Yaogang, directorul biroului de comerţ exterior al departamentului de afaceri din provincia Shandong; Kong Tao, directorul biroului de servicii din cadrul departamentului de afaceri din provincia Shandong; Liu Ke, director adjunct al Departamentului Economic şi Comerţ al Comisiei de Dezvoltare şi Reformă din Shandong; Tian Hongbing, Director General al Parcului logistic de afaceri Europa centrală din Ungaria; Liu Yangshan, asistent manager al companiei Expoziţii de afaceri internaţionale Baite din Shandong; Du Zhongjiu, cercetător secundar în cadrul Biroului de presă, radio şi televiziune din provincia Shandong (Biroul drepturi de autor); Zhang Xiaosheng, directorul Biroului de Administrare a Drepturilor de Autor din cadrul Departamentului de Presă, Publicaţii, Radio şi Televiziune; Zhang Chengjun, inginer şef la compania Jinan Publishing; Jia Yingmin, Directorul centrului de publicaţii digitale din cadrul companiei Jinan Publishing; Huang Yanqun, Manager de marketing în cadrul companiei Jinan Shifan Culture Media; Jia Chen, director administrativ în cadrul companiei Shandong Cultura Media; Yan Ping, Director General Adjunct în cadrul companiei Expoziţii de afaceri internaţionale Baite din Shandong; Du Panpan, Manager de proiect, în cadrul companiei Expoziţii de afaceri internaţionale Baite din Shandong; Elena-⁠Anca-⁠Luminiţa Corneanu, şef serviciu, Direcţia Cultură Scrisă şi Creaţie Contemporană, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale din România; Peter Sragher, preşedintele filialei Bucureşti Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România (USR); Mirel Taloş, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român; Andrei Novac, directorul Centrului Naţional al Cărţii din cadrul ICR; Luminiţa Bălan, directoarea Institutului Confucius din cadrul Universităţii Bucureşti; Adrian Lupeanu, fost consilier la secţia de cultură şi educaţie a Ambasadei României în China, sinolog; Aura Christi, scriitor, poet, redactor-⁠şef la revista Contemporanul, director editorial, Editura Ideea Europeană; Andrei Potlog, director al Fundaţiei Culturale Ideea Europeană; Eugen Uricaru, scriitor, scenarist, diplomat, istoric român.

Zhang Wei, scriitor contemporan, vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Chinezi, preşedintele şi fondatorul Academiei Wansongpu de Studii Literare, trăieşte în oraşul Qixia, provincia Shandong, s-⁠a născut în noiembrie 1956 în oraşul Longkou din aceeaţi provincie şi a început să publice literatură în anul 1975.

În 2014 a fost editată seria Zhang Wei – Opere alese, în 48 de volume. Lucrările sale au fost traduse în limbile engleză, japoneză, franceză, spaniolă, coreeană, germană, sârbă, suedeză, rusă, arabă, turcă etc.

A scris 21 de romane de renume, dintre care mai cunoscute sunt Corabia antică, Fabulă de Septembrie, Cântul ariciului, Cartea provinciilor exterioare, Tu în platourile înalte, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue. Corabia antică şi alte opere literare ale autorului au fost selectate ca lucrări reprezentative pentru Departamentul de Nouă Literatură Chineză şi au primit următoarele disticţii: Premiul de excelenţă pentru romane de dimensiuni mari, O sută de cărţi chineze de excelenţă în o sută de ani, O sută de cărţi chinezeşti de top din lume, Premiul literar Mao Dun, Premiul guvernamental pentru publicaţii chinezeşti, Premiul editărilor de valoare, Premiul special al grupului editorial al scriitorilor chinezi, Zece cărţi chinezeşti remarcabile în lume, selecţie întocmită de revista Asia Săptămânală, Premiul Cărţi chinezeşti de valoare, Premiul bestseller, Premiul naţional cinci cărţi de locul întâi, Premiul media din sudul Chinei, Premiul scriitori remarcabili ş.a. Lucrări recente, cum ar fi Găsirea regelui peştilor, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue au fost primite cu entuziasm şi au câştigat numeroase premii, precum Cartea chineză de valoare, Cartea anului ş.a.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest