Din ultimul număr:
Contemporanul » Clubul Ideea Europeană (pagina 12)

Clubul Ideea Europeană

Alexandru Surdu: Simularea Apocalipsei

■ Academia Română (1866-2016) Cultura istoriei şi a credinţei Constantin Noica apucase, la început de secol trecut, tramvaiele cu cai, şi se tot mira de perfecţionarea mijloacelor de transport şi de viteza deplasărilor, uitând de propriile sale suferinţe din anii aceia, ca şi de milioanele de crime care se petreceau sub ochii noştri Apocalipsa este ultima carte din Noul Testament, ...

citește »

Gheorghe Benga: Ionel-Valentin Vlad între fizica laserilor şi Academia Română

Ionel-⁠Valentin Vlad este mândru de originea sa pe linie maternă dintr-⁠o veche familie de nobili maramureşeni, iar pe linie paternă dintr-⁠o la fel de veche familie de români din apropierea municipiului Alba Iulia (Apulum). A moştenit nu doar „genele“ valoroase din cele două „ţări“ din Transilvania, ci a primit şi educaţia în spirit autentic patriotic din familie În urmă cu ...

citește »

Elena Solunca în dialog cu Victor Voicu: Academia Română trebuie să dea semnale pentru renaşterea naţională

 Academia Română (1866-2016) În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018) Victor Voicu: „Academia Română trebuie să dea semnale pentru renaşterea naţională” Academia Română încă de la înfiinţarea sa şi definirea sa (1866, 1867, 1879), prin componenţa membrilor fondatori, a dat un semnal de mare semnificaţie privind unitatea naţională a românilor din toate regiunile autoidentificate drept româneşti („pe baza unităţii de limbă ...

citește »

Mari scriitori români – criminali de război?! (II)

Clubul Ideea Europeană În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018) Mari scriitori români – criminali de război?! (II) Campaniile reducţioniste, duse în perioada postdecembristă, împotriva unor personalităţi de seamă ca, de exemplu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia, Ion Barbu, Constantin Noica, Adrian Marino, Nicolae Breban, Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Tudor Vianu, Marin Preda, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Paul ...

citește »

Dorin Popescu: Etici în loc de epici la Cioran şi Eliade

Spaţiul critic românesc a ratat şansa unui export de teme necesare bunei întâlniri critice cu Cioran şi Eliade, iar critica europeană şi cea americană au trebuit să parcurgă singure, fără sprijin de orientare din România, întreaga lecţie critică a întâlnirii cu aceştia. O privire sintetică a receptării critice a lui Cioran şi Eliade în străinătate sugerează că figura critică a ...

citește »

Constantin Lupeanu în dialog cu Jidi Majia 吉狄马加 – România este un simbol al poeziei

România este un simbol al poeziei Într-⁠o ţară cu tradiţii măreţe şi îndelungate, fie în vechime, fie astăzi, au apărut destui poeţi de valoare. Eu am citit cândva poeziile lui Mihai Eminescu. Poeziile sale lirice, poemele de dragoste neţărmurită pentru pământul natal mi-⁠au lăsat o impresie profundă. Iată de ce sunt deosebit de bucuros că poeziile mele au putut fi ...

citește »

Elena Solunca: Ziua Culturii Naţionale. Identitatea naţională

Asistăm în ultima vreme la asaltul, câteodată deosebit de agresiv, a unor concepţii ce vor să modifice istoria noastră după un vânt venit cine ştie de unde şi purtând spre niciunde Ziua Naţională a Culturii a fost sărbătorită la Academia Română în cadrul unei sesiuni ştiinţifice dedicate unei teme de maxim interes şi actualitate: Identitatea naţională. Tema e clasică, iar ...

citește »

Ionel-Valentin Vlad: Stâlpii poporului român: credinţa şi limba

De la înfiinţarea ei, în 1866 şi până astăzi, Academia Română a cultivat marile valori ale culturii naţionale şi s-⁠a pus în serviciul naţiunii române. Înfiinţată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naţionale, a ştiinţelor şi artelor, Academia Română a promovat continuu cultura naţională în înţelesul ei cel mai larg. Sărbătorim Ziua Culturii Naţionale în acest an, al 150-⁠lea ...

citește »

Klaus Iohannis: Educaţia – condiţie a unei culturi performante

Avem o infrastructură culturală fragilă, de care nu ne-⁠am îngrijit la timp şi am permis ca actul de cultură să se manifeste în spaţii improprii, cu personal din ce în ce mai redus, slab motivat, şi în condiţii inadecvate, după principiul – „lasă că merge şi aşa”. Este momentul să schimbăm o asemenea stare de fapt, care nu onorează cultura ...

citește »

Preafericitul Părinte † DANIEL: Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Biserica Ortodoxă Română şi conştiinţa naţională a poporului român

Astăzi, într-⁠o lume globalizată şi secularizată, nivelatoare de identităţi culturale pentru câştig de capital financiar imediat, România trebuie să-⁠şi păstreze identitatea şi să-⁠şi promoveze simbolurile şi valorile spirituale. Deşi există unele beneficii ale globalizării mai ales în domeniul informatic şi în cel economic, totuşi, piaţa globală şi sistemul informaţional mondial nu pot suplini pierderea identităţii spirituale a unui popor. În ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest