Contemporanul » Clubul Ideea Europeană » Evenimente sino‑române

Evenimente sino‑române

Marele Dicţionar Român‑Chinez,
lansat la Beijing

Recent, în cadrul unei ceremonii organizate la Beijing, a fost lansat Marele Dicţionar Român‑Chinez, al cărui autor este renumitul românolog chinez Feng Zhichen. Fiind rodul muncii de peste 60 de ani, dicţionarul cuprinde 80.000 de cuvinte din diferite domenii şi constituie cea mai mare operă lexicografică de referinţă româno‑chineză din lume de până acum. Feng Zhichen are 81 de ani şi este profesor de limba română de la Institutul de Limbi şi Culturi Europene al Universităţii de Studii Străine din Beijing. Între anii 1956‑1961 a studiat limba şi literatura română, la Institutul de Limbi Străine din Beijing. La absolvire, în 1961, s‑a angajat la Universitate şi a fost trimis la studii postuniversitare la Universitatea Bucureşti. Ulterior, în anul 1965, şi‑a dat doctoratul în filologie. De‑a lungul anilor, profesorul Feng a tradus numeroase lucrări româneşti şi a scris multe cărţi despre limba şi literatura română, precum Limba română, Poezii şi proze alese ale lui Mihai Eminescu, Literatura română, Teatrul românesc şi Literatura română contemporană. A redactat şi publicat în China, în colaborare cu alţi specialişti, Dicţionar român‑chinez şi Dicţionar chinez‑român. Din 1993 a început să beneficieze de subvenţii speciale din partea Consiliului de Stat. În 2009, Asociaţia Traducătorilor din China i‑a acordat titlul de „Traducător eminent”. În 2009, Ministerul de Externe al României i‑a decernat Premiul pentru mari contribuţii la relaţiile chino‑române. Menţionăm că, în 1968, când Radio China Internaţional a deschis programul în limba română, profesorul Feng a fost invitat să lucreze timp de doi ani în redacţia noastră, ajutând la corectarea şi stilizarea traducerilor.

Marele Dicţionar Român‑Chinez a fost publicat de prestigioasa Editură Comercială, care are o istorie de 121 de ani, fiind finanţat prin Fondul Naţional pentru Ştiinţe Sociale din China. Alături de cuvintele uzuale ale limbii române contemporane, dicţionarul conţine multe cuvinte vechi, cuvinte din dialect, zicale, termeni specializaţi din diferite discipline, abrevieri, neologisme şi expresii latine.

Lansarea a avut loc la Biblioteca Universităţii de Studii Străine din Beijing. La eveniment au fost prezenţi, printre alţi invitaţi de marcă, prorectorul Universităţii de Studii Străine din Beijing, Jia Dezhong, directorul Departamentului de limbi străine al Editurii Comerciale, Guo Ke, directorul Institutului de Limbi şi Culturi Europene, Zhao Gang, şi directorul Institutului Cultural Român (ICR), Constantin Lupeanu. Profesorul Feng Zhichen a vorbit despre procesul de redactare a dicţionarului: „În 1958 am editat un mic dicţionar, cu câteva mii de cuvinte, pentru Editura Comercială. În timpul studiului în România, am strâns numeroase materiale lexicografice. În primii ani ai aplicării politicii de reformă şi deschidere către exterior, împreună cu colegii din catedra de limba română, am continuat să editez dicţionarul şi am lansat unul mai târziu. După Revoluţia Română din 1989, au apărut multe neologisme, multe cuvinte vechi căpătând noi sensuri. De aceea am luat ca referinţă unele dicţionare româneşti abia apărute şi am completat conţinutul dicţionarului, pentru ca acesta să fie şi mai folositor”.

În ceea ce priveşte conţinutul dicţionarului, profesorul Feng a mărturisit că, „în semantică, am încercat să redau toate sensurile fiecărui cuvânt, reflectând atât limba română veche, cât şi limba română modernă. Schimbările formelor lexicale şi ale timpului verbal sunt cuprinzătoare. În ceea priveşte explicarea sensului cuvintelor, sunt cuprinse sensurile principale, sensurile vechi şi sensurile utilizate frecvent. Dicţionarul acoperă, cât se poate, schimbările gramaticale ale cuvintelor. Sub aspect lexical, am făcut mult. Am pus în dicţionar principalele locuţiuni uzuale. În explicarea sensului cuvintelor, sunt prezentate multe variante. Conţine sensurile principale şi locuţiunile. În general vorbind, în dicţionarele româneşti nu sunt exemple de propoziţii. De aceea, pentru cuvintele uzuale, am adăugat modele de propoziţii, pe care nu le‑am inventat eu, ci le‑am ales din cărţi româneşti”.

Pentru un dicţionar, nu doar conţinutul este important, ci şi forma unitară şi claritatea. Editorul dicţionarului, Guo Ke, a arătat următoarele: „Am întocmit un standard despre forme, care asigură simplificarea şi frumuseţea formatului. Am verificat conţinuturile în limba chineză, pentru asigurarea standardizării acestei componente. La prima variantă a dicţionarului redactat de profesorul Feng, la principale traduceri în limba chineză, a fost cuprins şi pinyin‑ul. Temându‑ne că acesta ar deranja unificarea formală, am renunţat la pinyin, cu acordul profesorului Feng”.

Specialiştii prezenţi la eveniment au evidenţiat valoarea ştiinţifică a acestei capodopere. Directorul Guo Ke afirmă că „Marele dicţionar român‑chinez nu doar că acoperă absenţa unui dicţionar complex român‑chinez, dar oferă şi ultimele rezultate ale studiilor şi activităţilor pedagogice de limba română din ţară, având o valoare deosebită”. Directorul Centrului de Cercetare pentru Europa Centrală şi de Est din cadrul Universităţii de Studii Străine din Beijing, cunoscutul românolog chinez Ding Chao, a declarat: „Aşa cum au apreciat şi alţi specialişti, lingvişti prezenţi astăzi la lansare, este o lucrare monumentală, pentru că acest dicţionar este unic în lume, în sensul că este unic atât prin volumul, cât şi prin informaţiile dense nu numai de limba română, dar şi de cultura centenară care prezintă România. Este un instrument de mare importanţă pentru cei care învaţă limba română, dar şi pentru cei care învaţă limba chineză, la studenţi români mă refer, pentru cei care lucrează în domeniul relaţiilor dintre China şi România. Acest mare dicţionar este produsul celei de‑a doua generaţii de instrumente de acest fel, iar de data aceasta dicţionarul a fost realizat de o singură persoană, domnul profesor Feng Zhichen. Acesta este un lucru extraordinar, foarte rar întâlnit atât la noi în ţară, cât şi în România şi în alte ţări, în domeniul lexicografiei”.

Fiind de mulţi ani coleg al profesorului Feng, profesorul Ding Chao a evidenţiat în mod deosebit atitudinea acestuia în faţa studiului: „Prin această lucrare, toţi simţim respectul faţă de ştiinţă, devotamentul şi dedicaţia pentru cercetare şi educaţie, pentru formarea cunoscătorilor de limba română. Pentru că domnia sa, de aici, de la mii de kilometri distanţă de România, a urmărit de‑a lungul anilor şi urmăreşte idealul de a contribui la cunoaşterea şi aprofundarea cunoaşterii popoarelor noastre, prin limbă şi cultură”.

Directorul Guo Ke a amintit că „domnul profesor a redactat singur acest dicţionar. El a lucrat cu mare migală la dicţionar. El a verificat fiecare semn de punctuaţie şi fiecare loc unde trebuie să fie împărţirea cuvintelor în silabe. Temându‑se că imprimatul de corectură ar putea fi pierdut de curierat, el l‑a adus personal la editură”. Fost Consilier cultural al Ambasadei Chinei la Bucureşti, Yan Jianwu a fost student al profesorului Feng. Acesta a apreciat că „noi am învăţat foarte mult de la el şi el ne‑a predat foarte mult, nu numai limba română, ci şi felul cum să fii om, felul cum să munceşti, cum să răspunzi datoriei tale. Acum, este un cuvânt la modă: Guojia Jingshen, adică spiritul statului sau duhul statului. Nu ştiu cum să traduc româneşte. Dar eu cred că, dacă există acest spirit, domnul profesor Feng Zhichen merită cel mai mult această caracterizare”.

Atitudinea profesorului Feng faţă de studiu i‑a încurajat şi pe tinerii cunoscători de limba română. Masterand în anul întâi la limba română, Xu Taijie a declarat: „Am fost foarte impresionat, pentru că a face un astfel de proiect nu este deloc uşor, iar domnul profesor Feng a depus mult efort pentru acesta. Noi putem să învăţăm mai multe de la dumnealui. Am auzit că, deşi profesorul Feng are peste 80 de ani, se duce la birou la timp, în fiecare zi”.

Redactor al Departamentului de Limbi Străine al Editurii Comerciale, Zhao Fei a învăţat singur limba română. „Domnul profesor Feng este un savant respectabil care şi‑a dedicat toată viaţa activităţii didactice şi studiului limbii române. Am învăţat foarte mult de la entuziasmul lui faţă de învăţătură şi muncă”. În ce priveşte semnificaţia lansării dicţionarului, prorectorul Jia Dezhong a subliniat că „publicarea Marelui dicţionar român‑chinez reprezintă un mare eveniment pentru cercul pedagogic de limba română şi chiar pentru întregul cerc pedagogic al limbilor cu circulaţie restrânsă. În contextul promovării iniţiativei O centură, un drum, autorităţile acordă o mare importanţă specializărilor în limbile cu circulaţie restrânsă. La Universitatea de Studii Străine din Beijing se predau 98 de limbi. Sunt convins că sub îndrumarea generaţiei vechi de profesori, din care face parte Feng Zhichen, tot mai mulţi dascăli tineri se vor dedica realizării dicţionarelor în limbile mai puţin vorbite”.
La rândul său, directorul Institutului Cultural Român din Beijing, Constantin Lupeanu, a arătat: „Cu câteva luni înaintea împlinirii celor 70 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi China, uitaţi‑vă, partea chineză face un cadou foarte frumos, care este, cum spuneam, un dar simbolic şi de mare semnificaţie. De ce? Prin acest dicţionar se vor pregăti generaţii întregi de cunoscători ai celor două limbi, ai limbii române şi ai limbii chineze, de acum înainte. Acest dicţionar va ajuta cu siguranţă la traducerea unor cărţi din limba română în limba chineză şi, dincolo de orice, va rămâne înscris în istoria culturii României şi a Chinei. Această carte nu este o carte oarecare, este o carte care este făcută să dăinuiască sute de ani”.

Directorul Centrului Naţional de Cercetare pentru Învăţarea Limbilor Străine din cadrul Universităţii de Studii Străine din Beijing, Chen Guohua, a arătat: „Lansarea acestui dicţionar are o semnificaţie monumentală, fiind cea mai mare operă lexicografică de referinţă româno‑chineză din lume de până acum. Domnul profesor Feng merită o medalie a muncii, decernată de către guvernul chinez. Universitatea de Studii Străine din Beijing are o tradiţie în redactarea dicţionarelor. Primele dicţionare german‑chinez, chinez‑englez şi francez‑chinez din China au fost redactate de profesorii de aici. De aceea eu propun să se înfiinţeze un centru de cercetare a gramaticii şi lexicografiei în universitatea noastră”. Directorul Constantin Lupeanu a exprimat dorinţa de a promova dicţionarul în România. „Vreau să spun că pasul următor ar trebui să fie, şi sigur că va fi, preluarea acestei cărţi de către o editură românească şi tipărirea în România, în acest fel, pentru a ajuta în primul rând pe specialişti şi apoi pentru a-i ajuta poporul român să cunoască mai bine, să înveţe mai bine limba chineză.”

Directorul Institutului de Limbi şi Culturi Europene Zhao Gang a apreciat că spiritul de abnegaţie al profesorului Feng a stimulat tinerele cadre didactice ale universităţii: „Este o zi marcantă. Cu o oră înainte, la ora 14:00, am fost prezent la o ceremonie de semnare a acordului de redactare a unei serii de mici dicţionare bilingve a limbii chineze şi limbilor cu circulaţie restrânsă. Cred că aceste două evenimente au semnificaţia unei moşteniri”. Directorul Guo Ke a dezvăluit că Editura Comercială urmează să editeze o serie de mici dicţionare bilingve, precum şi o serie de volume de gramatică a limbilor cu circulaţie restrânsă. (Radio România Cultural)

70 de ani de relaţii diplomatice sino‑române

În ajunul aniversării de 70 de ani de relaţii sino‑române, relativ recent, la Casa Academiei Române, a avut loc o dezbatere‑eveniment între reprezentanţii China Publishing Group Corporation, reprezentanţii Editurii Enciclopedice din Beijing (Encyclopedia of China Publishing House), mesagerii China Translation & Publishing House SDX Joint Publishing Company, şi reprezentanţii Fundaţiei Culturale Ideea Europeană. Într‑o atmosferă elegantă, degajată şi deschisă, oamenii de cultură chinezi şi români au discutat despre un parteneriat de durată între aceste instituţii de cultură, parteneriat menit să pună în valoare culturile celor două ţări.

Atât Liu Bogen, vicepreşedinte al gupului China Publishing Group Corporation din Beijing, China, Liu Guohui, preşedinte şi Senior Editor al Editurii Enciclopedice din Beijing, China, Liu Yongchun, viceeditor şef al Editurii China Translation & Publishing House, director al Editurii pentru copii din Beijing, Zhan Min, reprezentantul Departamentului de Cooperare Internaţională, Zheng Yong, viceeditor Şef SDX Joint Publishing Company, Sun Wei, director al departamentului de cooperare cu străinătatea SDX Joint Publishing Company, Zhao Jianyu (Cezar), diplomat, traducător, care au prezentat concernul chinez, alcătuit din şaptesprezece case de edituri şi societăţi de distribuţie din capitala Chinei, unele de o vechime de peste opt decenii, cât şi Andrei Potlog, director al Fundaţiei şi Editurii Ideea Europeană, Aura Christi, director al Asociaţiei Contemporanul şi redactor-şef al revistei Contemporanul – Ideea Europeană apropiindu‑se de aniversarea de 100 de ani de la înfiinţare, iar Contemporanul având peste 135 de ani –, Ionela Voicu, traducător de limba chineză, Eugen Uricaru, preşedinte Copyro – Societate de Gestiune a Drepturilor de Autor, s‑au pus de acord asupra faptului că există o serie de evenimente, aspecte şi realităţi care solidarizează cele două ţări, scopul unor asemenea dezbateri, mese rotunde fiind cunoaşterea reciprocă şi promovarea culturilor chineză şi română.

La întrevederea din data de 25 octombrie 2018 s‑a încheiat un parteneriat, concretizat într‑un contract pentru traducerea şi editarea a 9 volume din Seria Monştrii din Oraşul Interzis, Ideea Europeană urmând să propună trustului din Republica Populară Chineză o serie de titluri româneşti.

În timpul mesei rotunde şi al dineului de lucru s‑a abordat subiectul relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre cele două state, aflate în preajma aniversării de 70 de ani de relaţii diplomatice sino‑române, cultura rămânând un instrument diplomatic, de cunoaştere şi promovare a celor două civilizaţii. (Fundaţia Culturală Ideea Europeană)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now