Contemporanul » Clubul Ideea Europeană » Amos Oz a murit vineri, 28 decembrie 2018

Amos Oz a murit vineri, 28 decembrie 2018

Cel mai de seamă scriitor israelian, Amos Oz a încetat din viaţă în ajunul Anului Nou. Suferea de boala căreia medicina modernă nu a reuşit să‑i găsească miraculosul leac. Dar viaţa şi opera lui rămân ca modele de profesionalism şi cinste civică de necontestat. A candidat pe drept la Premiul Nobel, dar nici un premiu nu deţine monopolul valorii, este o distincţie. Presa mondială şi cea din România au anunţat prioritar această tristă veste. Opera lui Oz a fost tradusă în peste 40 de limbi, inclusiv în română.

S‑a născut la Ierusalim, la 4 mai 1939, numele său – Amos Klausner, părinţii săi fiind originari din Polonia şi Lituania. La 15 ani se stabileşte în kibbutzul Hulda (kibbutz – o formă socialistă de organizare în agricultură cu o pondere de 4% din economie). Părinţii lui Oz erau poligloţi – tatăl a ştiut să citească în 16 limbi, în timp ce mama vorbea cel puţin patru limbi, însă nici unul dintre ei nu vorbeau cu uşurinţă în ebraică. Vorbeau între ei în rusă sau poloneză. Cu toate acestea, lui Amos Oz nu i‑au permis să înveţe decât ebraică. Mama, care suferea de depresie, s‑a sinucis când Oz avea doar 12 ani, iar evenimentul şi‑a pus amprenta şi în opera sa. „Oz” este un nume pe care şi l‑a luat el, în ebraică însemnând „curaj”. A avut‑o ca profesoară de limba ebraică pe celebra poetă Zelda. Studiile liceale le‑a continuat la Gimnaziul Rehavia. După absolvirea Facultăţii de Filosofie a Universităţii Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura şi predă la liceul local până în 1986, când se mută cu familia în oraşul Arad, lângă Marea Moartă. Primul său volum de povestiri, Acolo unde urlă şacalii, a apărut în 1965, fiind urmat de romanul Altundeva poate (1966). În 1967 a luptat în Războiul de Şase Zile, iar în 1973 a participat la Războiul de Yom Kippur. Încă din 1967 era susţinător al soluţiei celor două state pentru conflictul israeliano‑palestinian. Se ştie că majoritatea liderilor palestinieni au fost şi sunt încă extremişti, neacceptând existenţa Statului Israel. Publică articole în Davar, ziarul sindicatelor de orientare laburistă din Israel, iar romanele sale încep să fie traduse. În perioada 1984‑1985 este beneficiarul unei burse la Colegiul Colorado Springs din Statele Unite. Din anul 1991 este membru al Academiei Limbii Ebraice. După succesul internaţional al romanului Soţul meu, Michael (1968; Humanitas Fiction, 2013), scriitorul a continuat să publice cărţi de ficţiune: Până la moarte (1971), Atinge apa, atinge vântul (1973), Muntele Sfatului Rău (1976; Humanitas Fiction, 2012), Sumki (1978; Humanitas Fiction, 2014), Odihnă desăvârşită (1982; Humanitas Fiction, 2011), Cutia neagră (1987; Humanitas Fiction, 2012), Să cunoşti o femeie (1989), Fima (1991), Să nu pronunţi: noapte (1994; Humanitas Fiction, 2010), Pantera din subterană (1995; Humanitas Fiction, 2013), Aceeaşi mare (1999), Poveste despre dragoste şi întuneric (2002; Humanitas Fiction, 2008), Deodată în adâncul pădurii (2005; Humanitas, 2010), Rime despre viaţă şi moarte (2007; Humanitas Fiction, 2009), Scene de viaţă campestră (2009; Humanitas Fiction, 2011), Între prieteni (2012; Humanitas Fiction, 2014), Iuda (2014).

A semnat eseuri literare, culturale şi politice, cele mai cunoscute aflându‑se în Cum să lecuieşti un fanatic (2006; Humanitas Fiction, 2011), Dragi fanatici (2017; Humanitas Fiction, 2018). În 2012, a publicat împreună cu fiica sa, istoricul Fania Oz‑Salzberger, eseul Evreii şi cuvintele. Au fost realizate trei ecranizări după romanele lui Amos Oz: Michael Sheli (după Soţul meu, Michael) în 1976, Kufsa Sh’hora (după Cutia Neagră) în 1994 şi The Little Traitor (după Pantera din subterane) în 2007. În limba română i‑au apărut traducerile a şapte romane: Soţul meu, Michael (Polirom, 2005), Cutia neagră (Univers, 2002), Să cunoşti o femeie (Polirom, 2004), Fima (Polirom, 2008), Să nu pronunţi: noapte (Univers, 1997), Pantera din subterane (Univers, 2003) şi Poveste despre dragoste şi întuneric (Humanitas, 2008) – volum premiat cu Premiul France Culture 2004, Premiul Goethe 2005, Rime despre viaţă şi moarte (Humanitas, 2009), numeroase eseuri de răsunet. Ultima sa poziţie profesională a fost aceea de profesor la catedra de literatură de la Universitatea Ben Gurion din Beer Şeva. Câteva premii au fost înmânate personal de şefi de stat – preşedintele german Richard von Weizsäcker, 1992, titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare acordat de preşedintele Franţei, Jacques Chirac, (premiul de stat) pentru literatură în 1998.

Printre cele peste 30 de premii şi distincţii primite de autor se numără: Premiul Păcii al Editorilor Germani (1992), Premiul Goethe (2005), Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul Príncipe de Asturias pentru literatură (2007), Premiul Heinrich Heine (2008), Premiul Franz Kafka (2013), Prize International Book Fair, Premiul Bialik, Premiul Israel, Siegfried Lenz prize, Stephan Heim international award, Premiul Literar al Prinţesei Asturiilor, Premiul Goethe, Femina étranger, Catalonia International Prize, Premiul Bernstein, Ze’ev Prize, Grand Cross of the Order of Civil Merit, Legiunea de Onoare în grad de cavaler , Premiul Ordinul Artelor şi Literelor, doctor honoris causa al Universităţii ebraice din Ierusalim, Siegfried Unseld Preis, Premiul Dan David, Mount Zion Award, Abraham Geiger Prize, Doctor honoris causa al Universităţii Tel Aviv, Honorary doctorate of the Weizmann Institute, ş.a. Avea trei copii cu soţia sa Nily. În unul din numeroasele interviuri, Amos Oz a spus: „E greu să fii profet în ţara profeţilor”.

Boris Marian

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now