Contemporanul » Blogpagina 30

Blog

Cheile unui roman. Accent final: Ikaria sau „noima”?

Va hotărî să se întoarcă în ţară, să‑şi urmeze destinul, înţelegându‑l şi, pe cât posibil, să‑l controleze prin cunoaşterea misiunii sale în lume şi a indisolubilului amor fati… Andrei, captiv încă pe suprafaţa surprizelor, mai mult sau mai puţin spectaculoase, este mereu alături de înţelesurile de substrat ale informaţiilor primite, chiar şi atunci când i se dezvăluie „ascunsul” insulei: Himera ...

citește »

Kiki Dimoula (1931-2020)

„Am mers mult în sentimente,/ ale mele şi ale celorlalţi,/ şi întotdeauna a rămas loc între ele/ pentru a trece timpul cel larg.” Kiki Dimoula, din poezia ei Am trecut. Cred că aceste versuri, printre multe altele, reflectă motivul pentru care a scris poezie şi de ce au citit‑o atât de mulţi şi atât de diferiţi oameni. Dimoula, cu ustensile ...

citește »

Selimir Radulović şi o nouă dimensiune a Poeziei

Graţie gestului extraordinar şi bine intenţionat al redacţiei cunoscutei reviste Contemporanul, avem ocazia de a promova, după o pauză de mai mulţi ani, în România, scriitori sârbi şi cultura sârbă. Este o mare onoare pentru mine, dar şi o mare responsabilitate, deoarece prezentarea unei culturi într‑o altă cultură implică o misiune extraordinară, fiindcă cel ce face selecţia autorilor şi operelor ...

citește »

Despre prezent privind spre trecut

Tradusă şi publicată în străinătate, Deşcolarizarea României (Editura Ideea Europeană, 2020) s‑ar bucura, fără îndoială, de mult interes. Tratarea subiectului diferă însă de analizele politice occidentale prin patosul implicării, tropismul narativităţii şi arta persuasiunii… Eseurile de antropologie culturală ale lui Mircea Platon i‑au câştigat autorului un titlu de proprietate în istoria ideilor contemporane, deoarece ceea ce prezintă ca stare a ...

citește »

Festivalul Filmului European 2020. Jurnal de pandemie

Ema simte însă din ce în ce mai mult lipsa interacţiunii cu alţi copii şi devine un fel de emblemă a disperării celor mici în actuala situaţie. O ipostază cu totul opusă clipurilor siropoase, proiectate pe micile ecrane, cu copii desenând cu carioca mesajul „Totul va fi bine!” Deşi reflexele noastre cinefile se activau în luna mai (de obicei, de ...

citește »

Moneda străină pe teritoriile Principatelor Române

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835, când domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a ţării leul… Ca urmare a încetării emisiunilor monetare proprii pe piaţa monetară a Ţării Româneşti, în secolul al XVI‑lea au pătruns nominaluri străine, aşa încât la mijlocul secolului al XVII‑lea circulau în cele două Principate monede ale altor state, emisiuni ...

citește »

Atelierul ca spaţiu sacru

Întâmplarea face ca patrimoniul Muzeului „Theodor Aman” să conţină, poate, cea mai spectaculoasă secvenţă din atelierul artistului, pe care, dincolo de realizarea tehnică, profunzimea conceptuală o transformă într‑o capodoperă fascinantă şi indiscutabilă… Atelierul artistului este o prezenţă recursivă în opera lui Theodor Aman, începând cu atelierele pariziene din timpul studiilor şi finalizându‑se, într‑un veritabil regal creator, cu scenele din celebrul ...

citește »

Ia de Suceava

Ia sau cămaşa reprezintă piesa de bază a portului popular românesc tradiţional. Această piesă păstrează în multe zone etnografice elemente de veche tradiţie, concentrează cele mai multe elemente de împodobire… Portul popular reprezintă una dintre cele mai valoroase creaţii ale artei populare, bazat pe o veche moştenire, acesta a evoluat de‑a lungul timpului adoptând diferite tipuri şi variante care prin ...

citește »

Doamna mea de română

Pandemia şi isteria prilejuită de aceasta ne‑au restrâns şi viaţa publică, iar pe unii ne‑au trimis înapoi în trecut, ca într‑un refugiu, ca într‑un leagăn… Aşa i‑am spus tot timpul, în cei patru ani de liceu, în vremea când eram cu toţii „tovarăşi”. Începutul anilor optzeci. Învăţam la Liceul de Matematică‑Fizică nr. 4, din Măgurele. Eram, aşadar, undeva la periferia ...

citește »

Premiul Strega, ediţia pandemică

Frica era că anul acesta nimănui nu i‑ar fi putut păsa de premiul Strega, sau dacă nu chiar nimănui, sigur unui public foarte redus. Surprinzător, atenţia mediatică şi a publicului a fost, în schimb, foarte aprinsă. Şi avea şi de ce. Premiul Strega se naşte în 1947, la ideea Mariei Bellonci şi a lui Guido Alberti, şi este astăzi cel ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest