Din ultimul număr:
Contemporanul » Blogpagina 20

Blog

De unul singur

Apăruse deja primul volum al Jurnalului lui Mircea Zaciu (1993), când Marian Papahagi mi‑a spus calm, constatativ, că singura reacţie critică „normală” referitoare la unele aspecte consemnate în el este să scrii un „contra‑jurnal”, a cărui miză să fie restabilirea adevărului în privinţa unor evenimente. Aveam să citesc volumele care vor urma din această perspectivă, mai ales că la unele ...

citește »

Eveniment. Editura Academiei Române. Pandemia COVID‑19 în România

Academia Română a lansat marţi, 18 mai 2021, lucrarea în două volume Pandemia COVID‑19 în România, coordonatori acad. Victor Voicu, acad. Costin Cernescu şi prof.univ. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române. Lansarea a avut loc în Aula Academiei Române. Au luat cuvântul acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, prof.univ. Dragoş Vinereanu, membru corespondent al Academiei Române, şi prof.univ. Dan ...

citește »

Geopolitică şi istorie în spaţiul românesc

Știinţa geopolitică, cea care analizează influenţele geografice asupra raporturilor interstatale şi asupra politicilor naţionale, a fost deosebit de înfloritoare în Germania interbelică, în special în aşa‑numita Şcoală de la München a lui Karl Haushofer. Interpretată abuziv de învingătorii aliaţi sovietici şi anglo‑americani drept o ştiinţă imperialistă, ea a fost puternic prigonită în anii postbelici, în Apus, ca şi în Răsărit, ...

citește »

Corpuri, exiluri, terapii

Înzestrată cu o miză academic‑existenţială indiscutabilă, Corpuri, exiluri, terapii, cartea Emanuelei Ilie editată în 2020 de Cartea Românească Educaţional şi prefaţată de Doru Scărlătescu abordează un „subiect cu totul neliniştitor – corpul traumatizat ca temă radicală a autoreprezentării feminine”, asumându‑şi nu numai curajul de a explora un domeniu mai puţin analizat la noi, deşi el e departe de a fi ...

citește »

Laudă turnului de fildeş. O iubire nebună

Obligaţia ta morală e să asculţi, să te supui acelei voci lăuntrice – numite de mine alte dăţi Străinul, fratele geamăn, iar în romanul în versuri Ostrovul Învierii: Aedul –, să‑ţi onorezi obligaţiile faţă de ea, faţă de acea Voce absolută, notând totul până la capăt şi eliberându‑te de darul şi blestemul de a avea privilegiul de a fi ales ...

citește »

Lansarea conferinţelor Academiei Române „Conexiuni”

Academia Română lansează seria de conferinţe „Conexiuni” – un proiect menit să răspundă uneia dintre principalele sale misiuni, aceea de a oferi repere ştiinţifice şi culturale autentice pentru naţiunea română şi de a stimula viaţa intelectuală. Conferinţele sunt susţinute de membri ai Academiei Române şi de cercetători din institutele sale, acoperind arii diverse de specializare, circumscrise unor domenii specifice sau ...

citește »

România „astfel”

Evident că România este „altfel” în raport cu alte ţări. Dacă nu ar fi aşa, nu s‑ar chema România. Dar nu este „altfel” în sensul că românii nu ştiu cine sunt şi de unde vin, că nu au habar cum s‑au format ca popor romanic, că se simt frustraţi de „tăcerea de o mie de ani a izvoarelor”, că au ...

citește »

Scriitori în postcomunism. Soluţia fratricidului

Oricât de cinică, sintagma redă cel mai fidel atmosfera interioară dintre scriitori la finele lui 1989. Aminteam în articolul trecut contextul proaspăt, mişcările de imagine şi putere dintre scriitori. În lipsa strategiei îmbrăţişată colectiv, cred că se poate discuta despre două opţiuni de răspuns la întrebarea „Ce facem acum?” Pe de‑o parte, scriitorii susţin că primează evaluarea trecutului. Extragem adevărul ...

citește »

A fost odată: Parizian şi American în acelaşi oraş – Bucureşti

Investiţia fraţilor Capşa   Vă invit într‑o călătorie prin istoria recentă, a unui secol XX şi a cotidianului său aflat încă în desfăşurare. Prima călătorie, despre cafenelele „Micului Paris”, ne este oferită de o autoare foarte apreciată de iubitorii de Bucureşti, şi anume Maria‑Magdalena Ioniţă. (Prin cafenelele din Micul Paris, Editura Corint Books, Colecţia Istorii urbane, Bucureşti, 2020) Acest foarte ...

citește »

La intersecţia sensurilor. Binele şi răul – de la modùl la motiv

Ni se arată astfel, odată în plus, că, după stabilizarea sa în matricea religiei, prin personalizarea credinţei, spaţiul dintre cele două structurări antinomice, Binele şi Răul, poate primi dimensiuni şi caracteristici diferite, aducând, pe scena stabilizării sale, stări şi atitudini diferenţiate, nuanţate, deşi, la nivel social, omogenitatea nu este niciodată radical afectată: dispersat în biserici şi culte, creştinismul păstrează un ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest