Contemporanul » Blogpagina 2

Blog

O monografie‑monument al prieteniei

„Vai, câte minuni, câte chinezării mi‑au scăpat De‑a lungul timpului, Prea chircit în inima Europei, Lipit de raţiunea grecească, Dedulcit la silogism Şi născut prea târziu pentru extremul orient!   Marin Sorescu, Conversaţie pură c‑o literă chinezească   Istoricul chinez Sima Qian (145‑86 î.Hr.), prin intermediul operei Însemnări istorice lasă urmaşilor, pe lângă necesitatea consemnării tuturor faptelor, întâmplărilor, evenimentelor şi ...

citește »

Lista lui Teşu

O descoperire istorică impresionantă: jertfa evreiască în edificarea Marii Uniri româneşti din 1918 e mult mai mare decât cea cunoscută până acum. Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri româneşti din 1918 a cuprins solemnităţi statale, simpozioane naţionale şi internaţionale, au apărut zeci de lucrări de istorie, literatură şi memorialistică, albume cu fotografii. Au fost elogiaţi martirii căzuţi pe fronturile de luptă din ...

citește »

Românii şi eficienţa economică

Economia noastră lucrativă – adică aducătoare de profit, măcar de oarecare profit – s‑a construit târziu în raport cu Europa Occidentală, unde spiritul capitalismului, în relaţie directă sau nu cu „etica protestantă”, a înflorit de secole bune, dacă nu chiar de jumătate de mileniu. Noi abia am împlinit un secol de la unificarea monetară de după Marea Unire şi, dacă ...

citește »

Barbaria noastră cea de toate zilele

Apocalipsa satului pregăteşte apocalipsa lumii întregi. Începutul Orei 25 stă sub semnul barbariei ca simptom apocaliptic, ea însăşi având la bază o atitudine ce‑a răzbit până în secolul trecut. Iar barbaria funcţionează totodată în lumea satului ca ierarhie crudă, adeseori cinică, imuabilă. Identitatea în barbarie anunţă barbaria din sistem. În acelaşi timp, C.V. Gheorghiu dezidealizează satul şi‑l trece prin psihologia ...

citește »

Paul Gore

Paul Gore a fost un om al locului, iar locul său a fost Basarabia, denumire pe care Gore o detesta, preferând ţara românească, realitate căreia învăţatul moldovean i‑a dedicat toată viaţa sa. Într‑adevăr, trăind între 27 iulie 1875 şi 8 decembrie 1927, Gore a reuşit, în doar cei aproape nouă luştri de maturitate câţi i‑au fost hărăziţi, să ilustreze o ...

citește »

Copilăria ca maturitate nedecriptată

Frumuseţe omenească   Întreaga taină se învârteşte în operele lui Michel Tournier în cercuri în jurul copilului. Şi aici există un început al iniţierii în limbajul nearticulat. Acesta este înghiţit de o „muţenie animalică” – ce este, de fapt, „jumătatea drumului dintre muţenia animalelor şi tăcerea zeilor”; afinitate care ar putea dezvolta muţenia copilului „spre tăcerea divină” –, afinitate ce ...

citește »

Ion I. C. Brătianu și mântuirea prin acțiune

Avem în faţă o carte de căpătâi pentru România zilelor noastre. Cartea reaşezării României mari (României normale, mai degrabă) pe o traiectorie care ar fi fost una net câştigătoare. Este cartea‑manual a ceea ce e de făcut cu o ţară care a trecut printr‑un război devastator, a plătit enorm în urma lui, în oameni şi bani, şi‑a extins teritoriul, a ...

citește »

Declinul şcolii româneşti

Proiectarea planurilor-cadru pentru învăţământul românesc reprezintă o activitate strategică, interesând întreaga societate, nu doar un grup de experţi, pentru că de ea depinde cum va fi construit sau deconstruit viitorul naţiunii noastre…   Pandemia şi criza şcolii online „Cum arată azi şcoala, va arăta mâine ţara.” Spiru Haret, 1895   După nesfârşite amânări şi bâlbâieli, începutul anului ne‑a adus vestea ...

citește »

Marea minciună şi complicaţiile post‑Brexit

„Campania Remain a prezentat doar fapte, fapte şi iar fapte. Pur şi simplu nu funcţionează. Trebuie să ai o conexiune emoţională cu oamenii.”[1]Arron Banks – principalul finanţator al campaniei de ieşire a Marii Britanii din UE   Istoria Brexit‑ului   Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord s‑a retras din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020. A urmat ...

citește »

Limba elenă şi patrimoniul mondial

„Nu trebuie să uităm că trebuie să învăţăm şi câte o limbă străină, dintr‑un motiv simplu…, pentru că o limbă străină, oricare ar fi aceasta, vorbeşte de frici, de nelinişti, de speranţe şi iubiri, aşa cum le cunoaştem şi în greacă.” Helene Ahrweiler, născută Glykatzi   „Privilegiul de a spune cerului cer şi mării mare cum le spuneau Homer şi ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest