Contemporanul » Blogpagina 10

Blog

„Cine‑mi va scrie povestea?”

Una dintre cărţile care trebuiau scrise este, fără niciun dubiu, şi romanul lui Adrian Lesenciuc – Balada (roman, Ed. Creator, Braşov, 2020, 342 p.) care aduce în prim-plan „povestea” plină de lumină a compozitorului Ciprian Porumbescu îmbrăţişată şi vegheată de figura tatălui său, preotul Iraclie, un adevărat Iov care poartă pe umerii săi destinul familiei şi al comunităţii pe care ...

citește »

Cât de mult se mai citeşte?

Cartea şi pasiunea de a citi au ajutat la dezvoltarea variatelor specializări, care au împins societatea umană înainte: de la legislatori la comercianţi şi negustori; de la medici şi jurişti la arhitecţi şi liberi profesionişti. Mii de profesii au apărut şi evoluat în istorie datorită cărţii şi dorinţei de a citi, scrie, studia. Până nu demult, oamenii simplii erau adesea ...

citește »

Contemporanul şi Ideea Europeană

Contemporanul de acum mai bine de 100 de ani este un magazin ce pune accent pe beletristică, pe ideile sociale şi de familiarizare a maselor populare cu ştiinţele…   Contemporanul în 1881   La începutul secolului al XX‑lea literatura română se situează preponderent pe palierul de influenţă junimistă şi simbolistă. Vechile reviste de prestigiu din secolul al XIX‑lea continuă şi ...

citește »

„Evoluţia automaticii a fost spectaculoasă în ultimii 50 de ani”

Vulnerabilităţile automatizării   Mihaela Helmis: Cu dvs. domnule academician Ioan Dumitrache, profesor universitar, doctor şi acum Secretar General al Academiei Române, se poate spune la pas, chiar în toţi paşii, o istorie a automaticii româneşti, dacă ne gândim la felul în care eraţi ales să rămâneţi cadru didactic, deja de la absolvire, în proaspăt înfiinţata Facultate de Automatică din Bucureşti. ...

citește »

Lucian Blaga şi cenzura transcendentă

Filosofia lui Lucian Blaga vine pe linia tradiţiilor creatoare ale romantismului german târziu, ale cărui ultime ecouri le‑a mai prins în studenţia sa vieneză… Personalismul energetic răspunde şi exigenţei pe care Rădulescu-Motru însuşi o stabilise ca o condiţie de existenţă pentru o adevărată filosofie românească, cea de a satisface nişte nevoi şi cerinţe reale izvorâte din viaţa societăţii româneşti. În ...

citește »

Byblos versus Babel

O cântare a cântărilor sau o carte a cărţilor a inspirat căutătorii de absolut, de la cabalişti la Mallarmė sau Borges, în aceeaşi măsură ca elixirul vieţii pe alchimişti. Ca şi dansul, şi dansatorii lui Yeats – paradigmă şi întrupare –, atât cântarea, cât şi cartea, sau timpul lui Platon, sunt oglinzi mobile ale eternităţii. Oglinda tuturor cărţilor se mai ...

citește »

Alexandru Surdu: Eminescu, filosoful. O situație paradoxală

Premisa de la care pleacă acad. Al. Surdu este aceea a întoarcerii la evidenţe, ocultate, în mod paradoxal, de istoria şi critica literară, cu ecou persistent şi în rândul filosofilor… La Editura Ardealul din Târgu Mureş, a apărut, în plină pandemie, cartea acad. Alexandru Surdu Eminescu şi filosofia. Întâmplarea a făcut ca la una dintre lansări, cea din data de ...

citește »

Gazetarul Eminescu. Problema Eminescu

În cultura noastră, problema Eminescu întreţine, se ştie, un interminabil (din fericire!) război imagologic. Admirat sau contestat, considerat un reper axial, intangibil sau, dimpotrivă, un scriitor alternativ, expirat, Eminescu ar trebui citit din perspectivă holistă, îmbrăţişând – deopotrivă – lirica şi jurnalistica sa. Or, tocmai dualismul eminescian provoacă vrajba. Considerată „o eroare”, gazetăria a fost repudiată de unii, exploatată, amputată ...

citește »

Un gând pentru un mare istoric

S‑a stins de curând profesorul Keith Hitchins (1931‑2020), după o viaţă lungă, dedicată cunoaşterii şi cercetării. Între istoricii români, marele intelectual american nu are nevoie de nicio prezentare, dar, pentru publicul larg, anumite sublinieri nu credem că ar fi de prisos. Era de aproape trei decenii (din 1991) membru de onoare al Academiei Române, ceea ce spune enorm de mult ...

citește »

Mofturi, moftangii, mofteme

„Nimic nu e mai frumos decât adevărul, nici mai adevărat decât frumosul”. (I.L. Caragiale) Nenea Iancu („mai în vârstă în litere şi arte”) e folosit de Vasile Gogea ca o enciclopedie, un dicţionar, un manual, un tratat de moftologie. Are multe de ales şi de cules din grămădirea de mofturi, moftangii, mofteme. Onorabilul, zic, Gogea ia din Caragiale (însuşi I.L.C. ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest