Contemporanul » Articole scrise de Ştefan Borbély (pagina 4)

Articole scrise de Ştefan Borbély

Ştefan Borbély (n. 31 oct. 1953, în Făgăraş) este profesor universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, în cadrul Catedrei de literatură universală şi comparată. Doctorat în literatură comparată (1999). Echinoxist ca formaţie, a debutat editorial în 1995, cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), [...]

Transgresiune şi apropiere Ion Vlad 80

Ion Vlad ne oferea, prin cursuri şi prin cărţi (cărora li se adăugau, fireşte, textele pe care i le citeam prin reviste), îndemnul unei asemenea „sublimări”, materializat în aspiraţia criticii literare de a deveni ştiinţă. Studenţilor din universităţile umaniste româneşti de azi, unde profesorii se duc, americăneşte, în t-⁠shirt şi espadrile la cursuri, le va fi probabil mai greu să ...

citește »

Troţki nu face bodybuilding (II) – continuare din numărul trecut

Emmanuel Carrère, Limonov Editura TREI, 2014 Limonov rafinează cunoaşterea până la limita de sus a iraţionalului, care pentru el însemna incandescenţă, fervoare, adică dezordine. (continuare din numărul trecut) Rus fiind (e o fatalitate dictată de naştere), Limonov se eliberează procedând, în mod programatic, ca neruşii. E şi un adevăr practic în toate acestea: mergând din ţară în ţară, traversând Oceanul ...

citește »

I. Troţki nu face bodybuilding

Prima lecţie, pe care el şi-⁠a însuşit-⁠o de tânăr, este că trebuie să porneşti de fiecare dată de la deficienţele pe care naţia ta le exhibă. În această privinţă, ruşii au două, ambele fundamentale, după Limonov: „Ştiu să moară, dar nu să-⁠şi trăiască viaţa” (p. 261) şi sunt făcuţi pentru evenimente istorice „geniale”, nu şi pentru normalitate. Au, însă, de ...

citește »

Epifania

Acţiunea simbolică a romanului – simbolul e preeminent ca intenţie – e în aşa fel construită, încât ea generează o „problemă” interesantă, pe care Eugen Uricaru o poziţionează aproape de sfârşit, când securistul Neculai Crăciun şi colonelul de Miliţie Panduru se întâlnesc la Timişoara în misiunea de a expedia la Bucureşti, într-⁠un TIR frigorific, cele 46 de cadavre ale victimelor ...

citește »

Thanatologie românească la Cambridge

Un volum substanţial, excelent lucrat, scris de specialişti într-⁠un domeniu academic foarte căutat nu numai astăzi, dacă ne gândim la Omul în faţa morţii a lui Philippe Ariès, citat, de altfel, de majoritatea participanţilor. Am menţionat în mai multe locuri că studiile interdisciplinare despre moarte, coordonate de către Marius Rotar şi Adriana Teodorescu la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba ...

citește »

Un poet revine în România

Crezul poetic al lui Gavril Şedran – consecvent cu sine, nemodificat, practic, din vremea debutului – este unul de tip esenţializant, lapidar şi aspru-⁠ascetic (multe fulguranţe statice, puţine culori sau adjective), decantat din recuzita expresionismului. Prin intermediul Strigilor, sculptorul şi poetul GAVRIL ŞEDRAN (n. 16 aug. 1941) se întoarce în literatura română, unde ecoul reuşitelor sale editoriale de la începuturi ...

citește »

Lirica sapienţială

La fel de adevărat este, însă, şi faptul că, în timp, Kocsis dobândeşte o nelinişte în care acribia i se toceşte şi vechile idealuri par să se fi risipit, ca fumul. Să fie vorba de presiunea de a publica, de a corespunde „aşteptărilor” din jurul său, cu care, de fapt (poezie de notaţie, zgomot cotidian, implicare extrovertită etc.) nu are, ...

citește »

Un poet „zgârcit la vorbă”

Să nu sărim peste mârţoagă şi să rămânem mai degrabă la adevăr, adică la faptul că universul liric contorsionat, negru şi câteodată de-⁠a dreptul atroce al lui Mihai Pascaru invită, subiacent, la responsabilitate: la una corectivă, etică, umană, politică, chiar metafizică. Binele poate fi peste tot, chiar şi printre molozuri… Cu condiţia să fie exprimat bărbăteşte, nu sentimentaloid sau edulcorat. ...

citește »

Doar ce se vede…

O Românie interioară traduce, în esenţă, o utopie retorică solitară, de tip marginal sau melancolic: cum ar putea fi România politică de azi „schimbată”, dacă substanţa ei ar fi altfel de cum este în momentul de faţă – şi dacă oamenii care se înfruptă din această „substanţă” ar fi mai puţin primitivi şi mai puţin gregari de cum sunt acum ...

citește »

Din viitor

Clasicii literaturii de anticipaţie – şi Opriţă este unul dintre ei… – sunt conştienţi de faptul că, la fel ca în utopie sau distopie, „cheia” demonstraţiei o reprezintă sintaxa morţii: ce faci cu ea, cum o încadrezi. Dacă am numărat bine, Aşteaptă vremea ta (Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2012) este a 22-⁠a carte publicată de către Mircea Opriţă, autorul fiind, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now