Din ultimul număr:
Contemporanul » Articole scrise de Ştefan Borbély (pagina 3)

Articole scrise de Ştefan Borbély

Ştefan Borbély (n. 31 oct. 1953, în Făgăraş) este profesor universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, în cadrul Catedrei de literatură universală şi comparată. Doctorat în literatură comparată (1999). Echinoxist ca formaţie, a debutat editorial în 1995, cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), [...]

Ştefan Borbély: O monografie dedicată lui Salinger

Ultracelebru datorită succesului fulminant al romanului De veghe în lanul de secară, Salinger nu cedează până la moarte drepturile de ecranizare, deşi inclusiv Steven Spielberg se interesează de ele. Cu excepţia partizanatului pe deplin îndreptăţit al lui Mircea Mihăieş, exprimat de-⁠a lungul anilor în mai multe texte, J.D. Salinger, celebrul autor al romanului De veghe în lanul de secară (1951) ...

citește »

Ştefan Borbély: Vremea Moroiului

Protagonistul romanului e politicianul de strânsură Aurelian Moroiu, urcat la Bucureşti aproape psihopomp dinspre negurile acvatice, fetide ale Murighiolului, pentru a deveni, într-⁠o primă instanţă, şef de partid, apoi preşedinte cu puteri discreţionare peste o ţară artificial europenizată, în realitate obosită, vidată de ambiţie sau de valori superioare. Am citit despre Vremea Moroiului, cea mai recentă carte a Vioricăi Răduţă ...

citește »

Ştefan Borbély: Fiinţe mici şi mari, gânditoare…

După spaimă (exorcizată prin miniaturizare), al doilea aspect fundamental al acestui univers îl reprezintă creditul acordat pământului şi forţei sale de a germina „lumină”. Norocul a făcut să-⁠mi pice în poală o săptămână întreagă de linişte, pentru a putea parcurge pe îndelete, cu creionul în mână, Călătoria în petalele trandafirului (Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2013 – dar cartea a apărut ...

citește »

O reeditare

În peregrinările mele prin Occident am întâlnit, în general, două categorii de emigranţi români. Pentru cei din prima categorie, România „se termină” la scara avionului sau pe peronul gării de unde îşi iau „zborul”: nu mai vor să privească îndărăt, îşi reprimă amintirile, nostalgiile, pentru ei România e o bornă „moartă”, de unde începe un alt drum. Dimpotrivă, pentru cei ...

citește »

Un înţelept

Poate deveni Poetul – artist al cuvântului, oricum am lua-⁠o – un „Nicanor”? Sau va trăi el pentru totdeauna, sub aspect metafizic, în anticamera înţeleptului care ar putea deveni? …Citând un „scriitor bucureştean” (la Cluj, orice ai face, lumina tot dinspre Dâmboviţa curge…), există – spune Mircea Petean în Nicanor, ultimul om, (Ed. Limes, Cluj-⁠Floreşti, 2014) – patru feluri de ...

citește »

„Chenzinele” Taniei Radu

Să debutezi la peste 60 de ani se dovedeşte a fi destul de riscant, şi asta nu fiindcă masivul volum Chenzine literare n-⁠ar valida un scris de excepţie, nuanţat analitic şi corect în articulaţiile sale majoritare. TANIA RADU, colegă de promoţie şi de vârstă cu Mircea Cărtărescu, ar fi putut deveni, până în momentul de faţă, una dintre cele mai ...

citește »

Concert de închidere

Motiv pentru care, parcurgând volumul cu atenţie şi până la capăt, cum îmi este hirea (lucru cerut în mod explicit de către autoare în paginile sale…), am sfârşit prin a zâmbi şăgalnic: nu închideţi salonul! Mai vrem! Rar mi-⁠a fost dat să citesc în ultimele luni o carte de critică literară mai senină, mai decomplexată şi totodată avizată, aplicată, cum ...

citește »

Transgresiune şi apropiere Ion Vlad 80

Ion Vlad ne oferea, prin cursuri şi prin cărţi (cărora li se adăugau, fireşte, textele pe care i le citeam prin reviste), îndemnul unei asemenea „sublimări”, materializat în aspiraţia criticii literare de a deveni ştiinţă. Studenţilor din universităţile umaniste româneşti de azi, unde profesorii se duc, americăneşte, în t-⁠shirt şi espadrile la cursuri, le va fi probabil mai greu să ...

citește »

Troţki nu face bodybuilding (II) – continuare din numărul trecut

Emmanuel Carrère, Limonov Editura TREI, 2014 Limonov rafinează cunoaşterea până la limita de sus a iraţionalului, care pentru el însemna incandescenţă, fervoare, adică dezordine. (continuare din numărul trecut) Rus fiind (e o fatalitate dictată de naştere), Limonov se eliberează procedând, în mod programatic, ca neruşii. E şi un adevăr practic în toate acestea: mergând din ţară în ţară, traversând Oceanul ...

citește »

I. Troţki nu face bodybuilding

Prima lecţie, pe care el şi-⁠a însuşit-⁠o de tânăr, este că trebuie să porneşti de fiecare dată de la deficienţele pe care naţia ta le exhibă. În această privinţă, ruşii au două, ambele fundamentale, după Limonov: „Ştiu să moară, dar nu să-⁠şi trăiască viaţa” (p. 261) şi sunt făcuţi pentru evenimente istorice „geniale”, nu şi pentru normalitate. Au, însă, de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now