Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Eugen Uricaru Modernitatea unei vechi reviste   În cultura scrisă românească avem patru reviste literare care au marcat cursul literaturii şi al gândirii critice: Dacia literară, Convorbiri literare, Viaţa Românească şi Contemporanul. Fiecare dintre aceste publicaţii a însemnat nu doar afirmarea unui grup distinct de literaţi, ci şi direcţii de dezvoltare pentru cultura noastră. Nume mari, opere perene, atitudini clare ...

Ştim cu toţii că Mihail Sadoveanu a scris Baltagul inspirându‑se din Mioriţa şi din alte două balade culese tot de Vasile Alecsandri. A preluat din Mioriţa victima, ucigaşii, oile şi căutarea ciobanului de mama lui, îmbinată cu ciobăniţa din balada Şalga, care porneşte în căutarea hoţilor ce au prădat‑o şi se răzbună crâncen pe răufăcători. Din Dolca a preluat solidaritatea ...

„A fi adamit, adică a fi silit să‑ţi începi lumea ta”… Emil Cioran O restitutio quasi in integrum, pregătită de Pinacoteca Bucureşti din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, va aduce, aievea, în faţa publicului, un loc magic: atelierul Maestrului Corneliu Baba. Corneliu Baba se găseşte adesea înseriat printre profani (de rând, dar celebri) ai breslei sale – aceia „angajaţi” laolaltă cu ...

Fascinaţia Europei moderne pentru Egiptul antic s‑a manifestat şi prin dezvoltarea unei vaste reţele de comerţ cu artefacte egiptene, care a atins apogeul în secolul XIX şi la începutul secolului XX. Obiectele erau vândute prin intermediari sau cumpărate direct de colecţionarii aflaţi în trecere pe malurile Nilului, iar comercianţii erau de obicei localnici care îşi procurau obiectele din surse aflate ...

Subdomeniu al antropologiei culturale caracterizat prin amplitudinea şi diversitatea cercetărilor, antropologia urbană s‑a constituit drept un răspuns al antropologilor la impasul declanşat de „disoluţia obiectului tradiţional”[1], cauzată de sfârşitul colonialismului. Această criză a deschis drumul către o critică a fundamentelor antropologiei, concretizată în reabilitarea grupurilor fără istorie, „stagnante în timp şi spaţiu”[2]. Scopul iniţial a fost acela de a înţelege ...

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2021 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban •  Noi aveam un vis estetic… / 3 Labiş n‑a salvat nimic. Era un tânăr precoce, un poet de viitor. Însă România are întotdeauna zeci de tineri de viitor care rămân sub așteptări. Să mori sau să trăieşti, să fii liber sau să stai ...

Academia Română salută recenta includere a sitului de la Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, apreciată ca un succes atât al implicării pe care instituţia noastră a avut‑o constant, cu argumente şi cu documentaţie de natură ştiinţifică şi culturală, cât şi al efortului tuturor instituţiilor şi al societăţii civile implicate ani la rând în salvgardarea importantului patrimoniu cultural al zonei. În ...

Actual în idei şi stăruitor în revigorarea ritmurilor poeziei, Ion Hadârcă a publicat în acest an, al tulburării prin care trece umanitatea, un volum expresiv pentru sensibilitatea şi talentul deja recunoscute. Nelinişti asimetrice e titlul ce acoperă nu numai o idee, cea a izolării suferinde în vremuri de pandemie, ci şi un întreg florilegiu de gânduri variate, mistuite în context. ...

Zilele Revistei „Convorbiri literare”, aflate la cea de‑a XXV‑a ediţie. În cadrul acestei acţiuni s‑au acordat premiile anuale ale publicaţiei. Au fost acordate diplome şi medalii aniversare, la 25 de ani din actuala serie şi 25 de ediţii ale Zilelor Revistei. Ca în fiecare an, a fost acordat şi Premiul Naţional „Iacob Negruzzi” pentru reviste literare şi Premiul Naţional „Titu ...

Regizorului de film COPEL MOSCU, care m‑a îndemnat să scriu această poveste, aproape adevărată   Pe măsură ce creştea, Bruno Mantel, un băiat‑băieţel de pe strada Hogaş, care locuia într‑o casă veche, cu verandă largă, închisă cu sticlă de geam, cu acoperişul înălţat ca o cuşmă ţuguiată, cum purtau ţăranii care vindeau găini şi unt pe frunză de viţă‑de‑vie, bulgărele ...