Starea lumii din momentul de faţă se lasă, însă, greu prinsă, mai departe, în formule simple, de felul clişeelor căutate de noii adepţi ai dogmelor. Câteva certitudini există, totuşi De răspunsul la întrebarea privind direcţia istoriei actuale depinde adecvarea multor decizii. Acest răspuns rămâne dificil. Apreciez aparte preocuparea de a-l găsi şi resimt datoria de a-l formula. Optica mea este ...
citește »
În cea mai bună tradiţie a meritocraţiei, el spune că „sancţiunea sănătoasă pe care acest principiu o dă meritului şi nemeritului” este cea care ţine trează conştiinţa posibilului şi motivează acţiunea Virgil Bărbat a fost primul român cu formaţie în filosofie şi ştiinţele sociale care a cercetat societatea americană. Volumul Imperialismul american. Doctrina lui Monroe (Cartea Românească, Bucureşti, 1920) a ...
citește »
Virgil Bărbat a trecut prin filtrul personal problema şi situaţiile şi a formulat puncte de vedere proprii care au rămas viguroase. El a elaborat în România epocii o concepţie modernistă, articulată filosofic şi sociologic, explicit distanţată de un tradiţionalism prăfuit şi ataşată democratizării de care este şi acum nevoie Peste opera lui Virgil I. Bărbat (1879-1931) s-a aşternut uitarea, deşi ...
citește »
Adrian Marino a vrut să aparţină comunităţii literaţilor, apoi a urcat la teorie şi la ideologie, dar teoretician dincolo de studiile literare nu s-a pretins. Iar termenul de ideolog avea, la el, conotaţie clasică, de exponent al ideilor Poate că Adrian Marino şi-a imaginat nu numai ultimii ani de viaţă, ci şi ceva din posteritatea sa când a scris: „Am ...
citește »
Acest traseu a debutat imediat după al doilea război mondial, într-o Germanie prăbuşită. Nazismul denunţase creştinismul, căci „era catolic şi de origine evreiască”, şi voia să-l înlocuiască cu „mitul germanităţii”, dar o nouă generaţie, din care Joseph Ratzinger făcea parte, îşi asuma să găsească viitorul în cadrul Bisericii. Cel mai influent teolog din anii şaizeci încoace şi primul papă emerit ...
citește »
Cultura interdisciplinarităţii În cultură, câştigă teren continuu conceptul cuprinzător al culturii: cultură este şi literatură şi tehnologie avansată, şi sistem de drept şi justiţie şi dezbatere publică, şi reflexivitate avansată şi artă, religie şi filosofie. Unele ţări pun condiţia învăţării limbii la integrare şi critică multiculturalismul înţeles ca multilinguliasm civic, dar multiculturalismul ca soluţie strategică rămâne în vigoare În politică, ...
citește »
Pentru gânditorul în opera căruia s-a articulat filosofia modernităţii, obiectul reconstituirii istorice nu îl formează doar faptele, ci şi identificarea direcţiei în care se îndreaptă umanitatea Cât timp doar îşi examinează propria istorie sau comentează evenimente, filosofia exercită o funcţie de informare sau de lămurire, utilă fireşte, dar rămâne marginală. Deciziile care duc pe un făgaş sau altul viaţa oamenilor ...
citește »
Dacă examinăm politica internaţională a Americii în secolul al XX-lea, vom sesiza că aceasta se înţelege anevoios cu modelări gen „idealism”, „Realpolitik” sau „behaviorism”. Ea se înţelege în profunzime ca aplicare a pragmatismului, încât s-a putut spune că „o privire pragmatică asupra lumii descrie cu acurateţe punctele de vedere şi conduita americană în afacerile externe” Desigur că din pragmatism s-a ...
citește »
„În viaţa omului superior sunt esenţiale trei lucruri: dragoste (jen) fără anxietate, viziune fără perplexitate şi curaj fără teamă” Confucius a trăit cu cinci secole înaintea lui Iisus Christos şi îl precede pe Socrate, dar concepţia sa a rămas, de asemenea, inspiratoare până astăzi. Lui Iisus îi datorăm, cum ştim, religia mântuirii prin iubirea aproapelui, sub semnul căreia se află ...
citește »
În mod evident, sfera publică nu mai funcţiona de multă vreme conform proiectului modern iniţial – acelui mult discutat „model liberal”. În opoziţie cu Carl Schmitt, Habermas s-a opus, însă, abandonării proiectului. El a abordat schimbarea structurală a sferei publice în cadrul unei teorii a societăţii actuale, din punctul de vedere al punerii în mişcare a promisiunilor încă nerealizate ale ...
citește »
Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană
