Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2018

Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2018

Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2018

Editorial
Nicolae Breban ● Exerciţii de bătrâneţe / 3
Iată ce a mai rămas din resturile, din scoriile, din frânturile vechiului concept platonician şi, uneori, fără să exagerăm prea mult, putem afirma că unele cuvinte, concepte, dezgropate din stratul lor vechi, milenar, arată ca unele frânturi, cioburi smălţuite ale unor vase Babiloneice sau Etrusce, dispuse tuturor fanteziilor sau obsesiilor.

Polemice
Mircea Platon ● Sensul conservatorismului „chiaburilor” basarabeni / 4
Pentru a înţelege lumea satului basarabean în confruntare cu sovieticii, cu demnitatea şi cu modurile lui de negociere cu puterea, trebuie să abandonezi conceptele prefabricate curente în literatura de specialitate. E o lume a dăinuirii. Adică o lume de elite ţărăneşti care ştiu că datoria lor e să dăinuie şi că secretul dăinuirii e demnitatea

Cronica literară
Ştefan Borbély ● În căutarea contelui dracula / 5
A doua trufanda, avizat şi amuzant scrisă, îi aparţine Dorotei Babilas şi vorbeşte despre modul în care sensibilităţile publicului şi corectitudinea politică au remodelat puţin câte puţin profilul terifiant al lui Dracula, transformându‑l pe protagonistul însetat de sânge de odinioară într‑un galant şi grijuliu tată de familie, umanismul altruist venind, fireşte, la pachet.

Lecturi
Marian Victor Buciu ● Cum citim literatura carcerală? / 6
Exeget al lui C. Noica, filosof ontologist, atras de legionarismul românesc interbelic, traducător în colaborare din Heidegger, aici comentatorul îl pomeneşte doar pe filosoful O. Spengler, din necesitatea de a re‑ şi de‑marca, în viaţă, existenţa a două tipuri de momente: episodice şi epocale

Lecturi
Iulian Boldea ● Sincronism şi tradiţie / 7
Referindu‑se la destinul fluctuant al operelor literare, la metamorfozele receptării, Mircea Braga subliniază faptul că istoriile literaturii nu se pot debarasa de un aer vetust, muzeal, prin conservarea unor „informaţii neutre”, ce pun între paranteze exigenţele axiologice sau evoluţia paradigmelor estetice, producându‑se o încremenire, o stagnare, un fel de mumificare a lor.

Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● Vasile Voia despre Liviu Rusu / 8
Acelaşi capitol conţine şi un elegant intermezzo intitulat Scurt excurs istoric asupra frumosului, mostră de rigoare ştiinţifică şi construcţie sistematică, proprii comparatistului Vasile Voia, cărora li se adaugă o foarte rafinată şi erudită cunoaştere a filosofiei şi literaturii germane.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Unde ne sunt visătorii?! / 9
Dinspre albia‑i viciată de morbul decadenţei, contemplată şi descrisă în amănunţime, privirea iscoditoare şi avidă de lumină lunecă spre ceea ce gândeau – printre basme, ghicitori, năluci şi vise – înaintaşii noştri: „România ideală”; iluştrii visători ai veacului al XIX‑lea îşi propuneau, aşadar, şi urmau un ideal, cu rădăcinile în credinţă. E floarea aceea rară, despre care vorbea cu o jumătate de gură – aşa cum se vorbeşte despre lucrurile mari – Fiodor Dostoievski.

Lecturi
Călin Ciobotari ● Alexa Visarion şi Nostalgia valorii / 10
Alexa Visarion nu ne propune simple excursuri prin operele sau biografiile celor citaţi, ci – şi aici este marele merit al volumului – reinterpretări utile prezentului, relecturi sau priviri imersive ce coboară în profunzimile temelor abordate.

Polemice
Theodor Codreanu ● Marea reeducare / 11
Cu alte cuvinte, marea reeducare cominterno‑corporatistă a popoarelor poate fi înfrântă de mica educare a corporaţiilor de către conştiinţa naţională şi democratică a naţiunilor şi a micilor firme. Marile corporaţii sunt necesare pentru economia mondială, dar trebuie convinse să renunţe la asasinii economici, cu idealul unic al profitului sans rivages.

Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Deplasarea spre violet / 12
Scrisă cu suspans savant gradat, cartea îşi sporeşte farmecul prin plasticitatea şi istoricizarea limbajului, cititorul având impresia că se mişcă într‑un muzeu cu interioare, mobilier, veşminte şi grai ale altor vremi.

Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Metafizica blagiană / 13
Lucian Blaga păşeşte pe scena culturii româneşti în anii imediat de după Primul Război Mondial, datorită dublului său debut literar şi filosofic, din 1919, prin Poemele luminii şi volumul de aforisme Pietre pentru templul meu. Unii au văzut în aceasta contribuţia spirituală a Ardealului pe altarul jertfelor de sânge aduse în vederea înfăptuirii Marii Unităţi naţionale de la 1 decembrie 1918
Agenda Culturală / 14

Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Bucovina şi Unirea cu ţara / 15
Spuneam cândva că mă doare sufletul când mă gândesc la atâtea ţinuturi româneşti rămase în afara Ţării, şi mai ales la Basarabia, dar când mă gândesc la Bucovina de Nord, mă doare inima, căci Ţara Fagilor este cea mai apropiată de Maramureşul Istoric, din care ne lipsesc două treimi, de patria cavalerilor marmaţieni care au descălecat aici la începutul Povestirii. A povestirii acesteia fără de sfârşit, pe care o tot luăm de la capăt şi iar de la‑nceput, şi nimeni nu mai ştie pe unde ne va duce. Spune, spune, fag bătrân.

Lecţii de istorie
Răzvan Theodorescu ● Trei proiecte de ţară şi două generaţii de oameni de stat / 16
Celelalte momente în noiembrie 1918 au fost făcute la Cernăuţi şi în Alba Iulia în condiţii internaţionale absolut noi şi dătătoare de speranţă. Oricum, toate cele trei momente ale celui de‑al treilea proiect de ţară sunt profund naţionaliste (cuvântul fusese folosit pentru prima oară în Franţa, cu puţin timp înainte), ţinând de un naţionalism superior, comparabil celui italian al lui Cavour şi celui german al lui Bismarck. Un naţionalism care aşeza firesc şi cuviincios ţara în Europa şi în lume

Clubul Ideea Europeană – Clubul Academicienilor
Desăvârşirea Marii Uniri şi întregirea României
Victor VoicuArgument / 17
Conferinţa internaţională România şi evenimentele istorice din perioada 1914‑1920. Desăvârşirea Marii Uniri şi Întregirea României, organizată de Academia Română sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui ţării în data de 18 septembrie 2018, a fost gândită ca un eveniment‑omagiu adus tuturor celor care, acum o sută de ani, au contribuit la desăvârşirea statului naţional unitar român.

Ioan‑Aurel Pop ● Cum s‑a făurit România modernă: treptele edificiului naţional / 17
România modernă s‑a format, ca aproape toate statele moderne ale Europei, în secolele al XVIII‑lea şi al XIX‑lea, cu o prelungire la începutul celui de‑al XX‑lea secol, considerat, de regulă, un secol al istoriei contemporane. Această modernitate nu a venit însă de la sine, ci a fost construită cu greu de către naţiunea română, condusă de o elită responsabilă şi conştientă. Finalul procesului evocat a fost Primul Război Mondial, de aceea referirile se fac adesea la această teribilă confruntare diplomatică şi militară, una cum nu mai cunoscuse omenirea anterior.
Astăzi, la împlinirea unui secol de la sfârşitul Marelui Război (cum a fost numit de contemporani Primul Război Mondial), reconstituirile şi interpretările istoricilor în privinţa acestui moment al trecutului sunt – şi este firesc, până la un punct, să fie astfel – diferite. Chiar şi atrocităţile săvârşite în acest conflict tind să se estompeze în ochii generaţiilor mai recente, obişnuite cu sângeroasele confruntări ulterioare, cu crime în masă, cu holocaust, cu genocide, cu teribile atentate sinucigaşe etc. Totuşi, o mare parte a istoricilor şi a opiniei publice a acceptat ideea prăbuşirii marilor imperii ale Europei Centrale, de Est şi de Sud‑Est (german, austro‑ungar, rus, otoman) şi a constituirii (întregirii) statelor naţionale – sub forme variate de guvernare – ale polonezilor, românilor, cehilor, slovacilor, sârbilor, croaţilor, slovenilor, lituanienilor, letonilor, estonienilor, ungurilor, austriecilor etc. Este drept că, în locul Imperiului Ţarist, s‑a format un alt colos multinaţional, o dictatură comunistă aspră (URSS), care şi‑a subordonat, în forme noi, popoarele şi naţiunile, pentru vreo şapte decenii ce aveau să vină, dar aceasta este o altă chestiune.

Michael Metzeltin ● De ce a fost posibilă constituirea României? Devenirea României ca stat naţional / 21
Omul poate trăi doar în grup, un grup care îi oferă posibilitatea de a satisface nevoile fundamentale, îi oferă siguranţă şi putere. În favoarea existenţei în grup, omul renunţă la o serie de înclinaţii personale. Grupurile se constituie totdeauna în temeiul unor interese comune, acceptate de bunăvoie sau impuse. Ele au tendinţa de a se omogeniza, centraliza şi ierarhiza şi a‑şi asigura dăinuirea.

Ştiri/ 26

Modele
Nicoleta Sălcudeanu ● Să construieşti între ruine / 26
Profesorul Simion parcurge întreaga biografie a receptării şi potenţării lovinescianismului cu o devoţiune exemplară, străbătând cu aceeaşi seninătate, rând pe rând, atât straturile de lumină venite direct din aura maestrului său, cât şi sedimentele unei posterităţi impure şi strâmbe

Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon / 27

Lecturi
Liliana Danciu ● Poezia de dragoste a lui Aurel Gurghianu / 28
Analizând fugitiv poezia de dragoste a poetului „stelist” Aurel Gurghianu, constatăm că simplitatea limbajului său poetic nu presupune sărăcie ideatică, preferinţa pentru „notaţie” nu implică absenţa imaginaţiei, ci controlarea ei inteligentă şi sublimarea emoţiei

Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Eminescologia la Suceava / 29
Am propus acest mic ocol, reamintind că proza politică, „de idei”, frecvent utilizată propagandistic, a fost castrată, confiscată, manipulată etc., în funcţie de fluctuanta meteorologie politică

Evenimente sino‑române
Marele Dicţionar Român‑Chinez, lansat la Beijing / 30
Recent, în cadrul unei ceremonii organizate la Beijing, a fost lansat Marele Dicţionar Român‑Chinez, al cărui autor este renumitul românolog chinez Feng Zhichen. Fiind rodul muncii de peste 60 de ani, dicţionarul cuprinde 80.000 de cuvinte din diferite domenii şi constituie cea mai mare operă lexicografică de referinţă româno‑chineză din lume de până acum. Feng Zhichen are 81 de ani şi este profesor de limba română de la Institutul de Limbi şi Culturi Europene al Universităţii de Studii Străine din Beijing. Între anii 1956‑1961 a studiat limba şi literatura română, la Institutul de Limbi Străine din Beijing. La absolvire, în 1961, s‑a angajat la Universitate şi a fost trimis la studii postuniversitare la Universitatea Bucureşti. Ulterior, în anul 1965, şi‑a dat doctoratul în filologie. De‑a lungul anilor, profesorul Feng a tradus numeroase lucrări româneşti şi a scris multe cărţi despre limba şi literatura română, precum Limba română, Poezii şi proze alese ale lui Mihai Eminescu, Literatura română, Teatrul românesc şi Literatura română contemporană. A redactat şi publicat în China, în colaborare cu alţi specialişti, Dicţionar român‑chinez şi Dicţionar chinez‑român. Din 1993 a început să beneficieze de subvenţii speciale din partea Consiliului de Stat. În 2009, Asociaţia Traducătorilor din China i‑a acordat titlul de „Traducător eminent”. În 2009, Ministerul de Externe al României i‑a decernat Premiul pentru mari contribuţii la relaţiile chino‑române. Menţionăm că, în 1968, când Radio China Internaţional a deschis programul în limba română, profesorul Feng a fost invitat să lucreze timp de doi ani în redacţia noastră, ajutând la corectarea şi stilizarea traducerilor.
Marele Dicţionar Român‑Chinez a fost publicat de prestigioasa Editură Comercială, care are o istorie de 121 de ani, fiind finanţat prin Fondul Naţional pentru Ştiinţe Sociale din China. Alături de cuvintele uzuale ale limbii române contemporane, dicţionarul conţine multe cuvinte vechi, cuvinte din dialect, zicale, termeni specializaţi din diferite discipline, abrevieri, neologisme şi expresii latine.

70 de ani de relaţii diplomatice sino‑române / 31
În ajunul aniversării de 70 de ani de relaţii sino‑române, relativ recent, la Casa Academiei Române, a avut loc o dezbatere‑eveniment între reprezentanţii China Publishing Group Corporation, reprezentanţii Editurii Enciclopedice din Beijing (Encyclopedia of China Publishing House), mesagerii China Translation & Publishing House SDX Joint Publishing Company, şi reprezentanţii Fundaţiei Culturale Ideea Europeană. Într‑o atmosferă elegantă, degajată şi deschisă, oamenii de cultură chinezi şi români au discutat despre un parteneriat de durată între aceste instituţii de cultură, parteneriat menit să pună în valoare culturile celor două ţări.

Marginalii
Boris Marian ● Leonid Dimov – neomodernistul evreu/ 32
Dimov a absolvit Liceul „Sf. Sava”, un liceu de prestigiu, se înscrie la Litere şi Filosofie, de unde este exmatriculat, nu se ştie de ce, trece la Biologie, dar este arestat şi închis la Jilava în 1957, pentru că a „profanat” statuia lui Stalin din Herăstrău.

Eseu
Andrei Marga ● Filosofie în era digitalizării/ 32
Pentru cel care priveşte scena editorială actuală este limpede că abordarea filosofică a ceea ce se trăieşte astăzi a luat avânt în lume. O dovadă o oferă expansiunea cercetărilor consacrate electronicii, digitalizării, în concret Internetului. Schimbările vieţii aduse de acestea se examinează de către tot mai mulţi cu o cultură adusă la zi, care permite nu doar situarea a ceea ce este în tabloul filosofic, ci şi racordarea filosofării la datele lumii de azi.
Nu de mult, o autoare recunoscută de ani buni drept una dintre vocile cele mai calificate în semnificarea culturală a erei digitalizării a publicat o carte (Das Ende der Demokratie. Wie din künstliche Intelligenz die Politik übernimmt und uns entmündigt, Penguin, München, 2018) fundamentală. Prin ea, o personalitate formată în drept, informatică, ştiinţele naturii, sociologie şi filosofie, Yvonne Hofstetter, îşi propune să elucideze impactul Internetului şi al mediilor de socializare asupra democraţiei. Pe o întrebare dintre cele mai profunde ale timpului nostru, în care democraţia înregistrează derapaje, iar cetăţenia democratică este amputată, autoarea cărţii Sfârşitul democraţiei. Cum inteligenţa artificială preia politica şi dezmaturizează cetăţenii pune frontal întrebarea: „sunt compatibile inteligenţa maşinală a secolului al 21‑lea şi democraţia?”.

Polemice
Magda Ursache ● „Sălciile de pe aiudel”/ 34
Ca să realizăm, în fine, „vertebrarea prin modele”, în formularea lui Sorin Lavric, trebuie spartă conspiraţia tăcerii printr‑un program ferm pro‑memoria elitelor morale. Pentru că le avem.

Nostalgia valorii
Alexa Visarion ● Reuniunea teatrelor naţionale româneşti – 2018, Ediţia a IV-a, Chişinău / 35
După 27 de ani de independenţă, populaţia Republicii Moldova continuă să fie sub influenţa masivă a prezenţei ruseşti pretutindeni, cu precădere cea care se infiltrează în conştientul şi subconştientul oamenilor. Alături de dominaţia audiovizualului susţinut de Moscova, e prezent firav şi entertainment‑ul.

Festivalul internaţional al filmului de la Valladolid 2018
Dana Duma ● Seducţia autobiografiei / 36
Palmaresul secţiunii competitive principale a favorizat nume noi, unele reprezentând spaţii cinematografice mai puţin cunoscute. Ţările nordice au propus filme interesante

Corespondenţă din China Romane pe‑un picior
Constantin Lupeanu ● Iubire şi război / 37
El era războinic temut, avea cinci soţii şi zece concubine, dar o iubea peste măsură pe Harjol. O luase de nevastă pe când ea avea douăzeci şi şase de ani, iar istoricii socotesc că mai mult ca sigur ea fusese măritată, deşi însemnările timpului nu relevă acest lucru. Pe vremea aceea, o fată era căsătorită la şaisprezece ani! Cum de rămăsese Harjol o fată bătrână? Pe deasupra, era chiar frumoasă. Când pornea ea călare, stepa parcă se deschidea şi îşi schimba culoarea, împrumutând ceva din coloritul veşmintelor ei.
Aşa începuse Nunje să certifice existenţa iubirii printre cei din neamul său. Nunje avea nume chinezesc, dar ţinea la obârşia manciuriană şi, dacă informaţiile ei erau exacte, primii copii născuţi în familia ei primeau numele Dorgon dacă cel născut era băiat şi Nunje dacă era fată.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Miracolul de la Beer‑Sheva / 37
Beer Sheva este cel mai mare oraş din deşertul Negev, în sudul Israelului. Este al şaptelea oraş al Israelului, după numărul de locuitori şi al doilea ca suprafaţă, după Ierusalim. Cu toate că este un oraş înfloritor, Beer Sheva nu are tendinţa să devină o metropolă suprapopulată din simplul motiv că se află la numai 40 de km de Fâşia Gaza. Realitatea Israelului zilelor noastre este foarte dură. Sunt peste patru luni de când Hamasul a început să tragă din nou rachete încercând să lovească marile oraşe israeliene; zeci de baloane incendiare sunt trimise zilnic să ardă culturile şi pădurile de la graniţă, iar populaţia palestiniană se adună la frontieră încercând să forţeze graniţa.

Eveniment
Contemporanul şi Ideea Europeană la Târgul Internaţional Gaudeamus în Anul Centenarului Marii Uniri (1918‑2018) / 38
Contemporanul şi Ideea Europeană a participat la Târgul Internaţional Gaudeamus – Cartea de învăţătură. Această ediţie – cu numărul 25 a Târgului Internaţional Gaudeamus, organizat de Radio România – a avut loc între 14 şi 18 noiembrie 2018 şi a fost cu totul specială date fiind cele câteva aniversări: Centenarul Marii Uniri şi al Primului Război Mondial, 90 de ani de Radio România, 25 de ediţii ale Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură, 15 ani de când a luat fiinţă Editura Ideea Europeană, brandul Ideea Europeană apropiindu‑se de Centenar (1919‑2019).
Tema centrală a acestei ediţii – Centenar România – va fi ilustrată prin intermediul unui stand amenajat şi gestionat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Radio România, şi printr‑un program de evenimente speciale, dedicate acestui moment istoric. Preşedintele de onoare al ediţiei a fost acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.
La standul Editurilor Contemporanul şi Ideea Europeană, între sute de titluri semnate de mari scriitori ai lumii şi ai României, iubitorii de carte au avut posibilitatea să‑şi îmbogăţească biblioteca cu titluri noi – editate cu prilejul aceste ediţii aniversare – bucurându‑se de autografele scriitorilor români.

Ostrovul Învierii de Aura Christi / 39

Vă dorim lectură plăcută!

Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)

● Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2018 este disponibilă în format pdf (Vezi aici)

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest