Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2019 – Răzvan Theodorescu 80

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2019 – Răzvan Theodorescu 80

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2019
Răzvan Theodorescu 80

 

Editorial
Nicolae Breban ● Noua libertate  / 3
Un stat naţional seamănă uluitor cu o fiinţă vie, are nevoie pentru a exista nu numai de aer, dar şi de alte elemente, condiţii, principii

Profiluri
Marian Victor Buciu ● Condiţia de model  / 4
Pentru Sorin Alexandrescu dramele istoriei sunt trăite nevinovat. Ce doreşte este să ajungă atât de avizat, încât să le ocolească, asemenea marilor gheţari iviţi înaintea vapoarelor. A trăi fără dramă – ce ideal!

Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Învingerea Ungariei şi ocuparea Budapestei  / 5
În ziua de 26 iulie 1919, după alungarea trupelor maghiare la Vest de Tisa, Comandantul trupelor româneşti din Transilvania, generalul G.D. Mărdărescu, ordonă urmărirea în continuare a resturilor armatei maghiare pentru preîntâmpinarea regrupării acestora

Modele
Magda Ursache ● Inepuizabilul Breban şi viaţa sa  / 6
Lupta pentru păstrarea credinţei, limbii, istoriei locului numit România, destinului comun e în plină desfăşurare

Cronica literară
Ştefan Borbély ● O reuşită intelectuală majoră  / 7
Saltimbanc grav şi sublim (în sens nietzschean), Debord ştie că nu structurarea în colectivităţi‑uniformă, standardizate reprezintă soluţia, ci comuniunea paradoxală şi liberă a indivizilor izolaţi, care‑şi trăiesc singurătatea împreună

Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● Uscătoria de partid a lui Radu Ţuculescu  / 8
Caragiale rămâne o referinţă discretă şi în crearea unei noi tipologii umane autohtone – românul erectil –, portretizată explicit într‑o suită de povestiri omonime, dar prezentă constant în textura social‑ficţionalizată a volumului

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Prietenul meu, Conte  / 9
Arde; grăbeşte‑te să arzi. Să nu faci economie de tine însuţi: oferă tot ce poţi, oferă totul, totul, totul; restul aproape că nu contează. Când eşti obosit, retrage‑te printre ruinele templului care ai fost: fă‑te colăcel şi respiră, respiră, respiră. Ai grijă să rămâi viu, să conservi viul din tine. Răsfaţă‑te

Marginalii
Boris Marian ● Alexandru Şafran  / 10
Se împlinesc treisprezece ani de la despărţirea de Alexandru Şafran, care s‑a născut  la 12 septembrie 1910, la Bacău, România,  şi a decedat la 27 iulie 2006 la Geneva, Elveţia. A fost doctor în filosofie (Universitatea din Viena, 1934), Mare Rabin, teolog, filosof, istoric şi scriitor evreu, român şi elveţian, între anii 1939‑1948 şef‑rabinul Cultului Mozaic din România, senator de drept în Senatul României (1940), iar după 1948 Mare Rabin al comunităţii evreieşti din Geneva. Membru de onoare al Academiei Române. A luptat pentru ocrotirea evreilor din România în anii Holocaustului şi, ca un sprijinitor activ al sionismului, a avut o poziţie independentă şi de respingere a presiunilor de infiltrare comunistă pe linie religioasă între evreii din România, în anii postbelici, fapt pentru care a fost demis şi expatriat. A publicat cărţi în domeniul religiei, filosofiei moralei şi misticii iudaice. Ataşat de limba şi cultura românească, el a fost un activ promotor ai dialogului între iudaism şi creştinism. A studiat iudaismul cu tatăl său, care era unul dintre cei mai prestigioşi cărturari iudaici din vremea sa şi conducător de şcoală talmudică – beit hamidrash. Deja la vârsta de 11 ani, cu doi ani înainte de a fi fost considerat adult (Bar Miţva) din punct de vedere religios, Alexandru devenise colaborator apropiat al tatălui său, practic secretarul său particular, care participa intensiv la munca de elaborare a cărţilor acestuia şi la redactarea unor răspunsuri (analize şi percepte rabinice) la întrebările a numeroşi învăţaţi în domeniul iudaismului de pretutindeni. La 19 ani era deja atestat ca rabin şi terminase cu rezultate excelente studiile secundare la liceul Ferdinand din oraşul natal.

Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel Pop ● Un secol de la înfiinţarea primei universităţi româneşti din Transilvania  / 11
Până la 1 Decembrie 1918, românii ardeleni erau socotiţi „străini” în propria ţară, adică erau discriminaţi, netrecuţi între adevăraţii cetăţeni şi supuşi unor decizii şi legi pe care nu le făceau ei

Eseu
Bogdan Creţu ● Emil Brumaru. Frenezia simţurilor & erotizarea realului  / 12
„Vom lua necuvântul şi‑l vom face cuvânt! Cana va fi cană. Rana nu va fi rană. Suntem disperaţi, desigur, aşa cum este disperat un gard că după o scândură urmează altă scândură, iar cuiele dor şi stâlpii sunt severi. Vom analiza fântâna, vom putrezi, fericiţi, în troacele porcilor cu picioare ondulate. Eroarea enormă a destinului nostru este că în loc de dovleac am devenit poet. Iubim poezia cum îşi iubeşte dovleacul vrejul”

Polemice
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Demenţa facebook  / 13
Sigur, veţi spune – şi aveţi dreptate – că facebook‑ul nu a fost şi nu este destinat „scriiturii”. A fost inventat de nişte studenţi ca un site de „relaţii”

Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Horia Bădescu în oglinda canoanelor / 14
Dintre seminţele aruncate pe terenul diplomaţiei culturale româneşti în anii de început şi speranţă ai epocii postdecembriste, Horia Bădescu este probabil pomul cel mai roditor

Modele
Liliana Danciu ● Măşti, roluri şi oameni în proza brebaniană / 15
Manipulând idei filosofice şi religioase, atât în planul macrosocial, cât şi în cel individual, polii pot fi răsturnaţi pentru a desemna renunţarea la sine drept adevărata putere şi supunerea oarbă drept adevărata libertate

Semnal editorial • Editura Ideea Europeană
Sorin Lavric, Decoct de femeie / 17
„Scrisă performant şi de o stranie originalitate a subiectului, în contrast cu ceea ce a publicat până acum Sorin Lavric, cartea uimeşte prin amestecul insolit de conceptualizări cât mai abstracte şi evocări din zona erosului acut. Identific în paginile ei, bine mascat, un misoginism existent la mai toţi gânditorii de filosofie, aici rezultat al privirii reci a celui care cândva a frecventat sala de disecţie medicală. Sub bisturiul de azi este feminitatea, perenă sau căzută în efemer. Ficţiunea literară este convocată să ilustreze tipologii pe care autorul le transferă cititorului complice.
Din câte îmi pot da seama cunoscându‑l de mult timp, Sorin Lavric imaginează tipologii feminine precum altădată Rubens picta aceeaşi voluptuoasă femeie văzută din unghiuri diferite, multiplicând‑o de parcă ar fi fost tot alta; sau precum Maillol o modela în marmoră sau bronz exclusiv pe Dina, modelul său plastic şi apoi soţie, ilustrând astfel figuri simbolice: fluviul, muntele, marea, ba chiar prin siluete robuste şi Ars Amandi a lui Ovidiu.” (Ion Papuc)

Răzvan Theodorescu • 80
Mircea Platon ● Răzvan Theodorescu şi cele două Europe  / 19
Conexiunile pe care le face el amplifică, dar nu sfrijesc
identitatea românească, pentru că vorbesc de rădăcini şi de întregul ecosistem cultural-istoric care a nutrit, în mod discret, această identitate. Cartea lui Răzvan Theodorescu nu ne arată doar de unde venim sau de unde ne tragem, ci mai degrabă ce ducem cu noi.
„În numele acestei istorii a ideilor româneşti, afirmată de câteva ori chiar în acest loc, în anul Centenarului se cuvine ca aici, în aula Academiei Române, să declarăm sonor că naţionalismul este o doctrină pozitivă şi că celebra sintagmă a lui Kipling my country right or wrong poate fi însuşită de orice fiinţă normală care, în mijlocul mondializării, are o patrie. Iar pentru foarte mulţi dintre noi patria aceasta se numeşte încă România”

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Răzvan Theodorescu
Frumuseţea, bogăţia, diversitatea, europenitatea artei noastre…”  / 21
Am încercat în marea unitate a artei româneşti să vedem şi diversele specificităţi regionale care sunt foarte importante. Ca şi Europa, spaţiul nostru trebuie văzut în diversitatea sa de pajişte, nu de cazarmă, nu în unitatea unei cazărmi. Eu vorbesc mult despre aceste lucruri

Theodor Codreanu ● Românii şi Europa bicefală / 24
Dacă în marile dicţionare Oxford şi Larousse, observă Răzvan Theodorescu, se spune limpede că naţionalism înseamnă promovare a tradiţiilor, drepturilor şi aspiraţiilor naţionale, autorii români ai DEX‑ului (1996), spre a fi „corecţi politic”, adaugă sintagma „uneori exagerată”
„Dacă astăzi România nu mai are nici un proiect de ţară şi nici un veritabil om de stat, absenţa fibrei naţionaliste ar putea fi trista explicaţie”. Restul nu‑i decât mistificare ideologică.
Iată mesajul unui intelectual de uriaşă erudiţie şi intelectualitate

Eveniment
Expoziţia „Cultură şi civilizaţie persană în România” / 25
Biblioteca Academiei Române a vernisat expoziţia „Cultură şi civilizaţie persană în România”, joi, 14 februarie 2019. Expoziţia este organizată de Cabinetul de Manuscrise şi Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române, în colaborare cu Ambasada Republicii Islamice Iran la Bucureşti. Evenimentul a avut loc în Sala de expoziţii „Theodor Pallady” din Calea Victoriei 125 şi a fost onorat de prezenţa acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi a ES Hamid Moayyer, ambasadorul Republicii Islamice Iran în România, care a vorbit despre bogăţia culturii persane şi contribuţia ei la patrimoniul cultural universal. Expoziţia prezintă publicului o selecţie de manuscrise persane, cărţi rare şi hărţi reprezentând Persia, ce fac parte din colecţiile Bibliotecii Academiei Române. Manuscrisele selectate, cu ilustraţii excepţionale, însemnări şi comentarii, cu legături artistice, oferă vizitatorilor întâlnirea cu o cultură veche de peste 3000 de ani, iar cercetătorilor o sursă documentară inegalabilă în ceea ce priveşte receptarea culturii persane în România. Între manuscrisele expuse se află opere definitorii ale celor mai mari reprezentanţi ai poeziei persane: Hāfez, Saadi Shirazi, Djāmi, Ferdowsi. Curator: Gabriela Dumitrescu, şef Cabinet Manuscrise, Carte Rară, Biblioteca Academiei Române. Expoziţia a fost deschisă în perioada 14‑22 februarie 2019.

Lecturi
Irina Airinei ● Harry Bar‑Shalom: Între Chagall şi Ravel / 26
Un roman circular, ca o melodie ebraică de Ravel, cu o structură intervalică variată, expresivă, cu o ritmică variată, uneori monocordă, introspectă, alteori polifonică, având o simetrie a dezvoltării planurilor narative

Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Fundament spiritual european / 27
Prin doctrina sa despre Idei, Platon a preparat terenul spiritual pe care lumea modernă îşi va clădi propriul edificiu spiritual. Construind pe schema dualistă preluată din platonism (lumea de aici – lumea de dincolo), creştinismul şi‑a implementat propriul sistem al credinţei, cu propriile principii şi valori

Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● „Enigma” Mitrea Cocor / 28
Cum asistăm la destructurarea lumii vechi, un „paradis în destrămare”, Tudora Patrichi reciteşte romanul în cheie postmodernă şi nu ezită a‑l califica drept „postmodern”, înfăţişând „obrăzare zoomorfe”

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Dificultăţile reacţiei ateologice. Religia şi istoria / 29
În primii ani ai secolului actual, generalizând rezultatele a trei European Surveys (vezi Hermann Denz, Hrsg., Die europäische Seele. Leben und Glauben in Europa, Czernin, Wien, 2002), s‑a tras concluzia, bine susţinută de date factuale, că religiozitatea sporeşte pe continent. Pe de altă parte, fenomenul terorismului motivat religios a arătat că trăirile religioase au din nou un impact direct în comportamente politice şi că influenţa religiei, fastă sau nefastă, a sporit. Unii filosofi şi teologi au propus să se apeleze la religie ca forţă în a rezolva crize din modernitatea târzie şi au argumentat teza conlucrării religiei, ştiinţei şi filosofiei (Jürgen Habermas, Joseph Ratzinger. Dialectica secularizării. Despre raţiune şi credinţă, Apostrof, Cluj, 2006). Această teză a câştigat teren (pe larg în Andrei Marga, Religia în era globalizării, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2010) şi nu a fost pusă decât rareori la îndoială.

Corespondenţă din Madrid
Maria Floarea Pop ● Diplomaţie culturală şi poezia cunoaşterii / 30
Revelaţia, drumul spre centru, spre cunoaştere este, de fapt, poezia, aşa cum scrie Alexandru Busuioceanu în Poesia y epifanismo, unul dintre cele mai subtile eseuri despre rolul metaforei în gândirea şi logica poetică

Nouă mii de semne
Mirel Taloş ● Omul edenic, între arborele vieţii şi arborele ştiinţei  / 31
Momentul existenţial zero al umanitaţii este acela în care Adam si Eva au mâncat din fructele pomului cunoştinţei binelui şi răului; nu este doar momentul în care ei înşişi au intrat în starea de conştienţă a binelui şi răului, ci, simultan, şi momentul în care răul a fost el însuşi creat în acest fel; omul a ales să experimenteze răul şi moartea

Cărţi
Livia Cotorcea ● Un nume adunat pe‑o carte – Luca Piţu / 32
Scriitorul ieşean şi‑a arogat „anarhismul”, în auzul întregii lumi, şi pentru a depărta de sine eticheta de dizident, care i se punea cu prea mare insistenţă, dar şi pentru a‑şi sublinia convingerea că nu controlul comunist – sau de alt fel – impus din exterior, ci disciplina interioară a eului şi libertatea, bine înţeleasă şi constant exercitată, a sinelui sunt cu adevărat formatoare

Lecturi
Constantin Coroiu ● Cehov în scrisori / 33
Scrisorile lui Cehov sunt texte ce nu au doar scopul de a informa sau de a relata un fapt; unele, nu puţine, sunt evocări şi analize ample, iar altele, precum cele expediate din diferite puncte şi etape ale fabuloasei călătorii în insula Sahalin, alcătuiesc un jurnal

Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Impostura în perimetrul vocaţiei / 34
Ar fi trebuit, din punct de vedere legislativ, ca un student să devină actor după ce finalizează studiile de licenţă şi de masterat, în aşa fel încât perioada de formare să se extindă la 5 ani. Răul fiind deja făcut, mă îndoiesc că poate cineva să mai vină cu iniţiativa legislativă prin care acest lucru să fie posibil

Film
Dana Duma ● Anul femeilor-cineast / 35
Semnătura unor cineaste se cuvine remarcată şi în domeniul documentarului. Este vorba despre Dacii liberi, semnat de Monica Lăzurean‑Gorgan împreună cu Andrei Gorgan, de un umor devastator în descrierea dacopatiei

Romane pe‑un picior – Corespondenţă din China
Constantin Lupeanu ● Teatrul românesc / 36
Şi aceasta numai între 15 iulie 2015 şi 31 august 2018, cât timp am fost posesorul baghetei dirijorale a Institutului Cultural Român de la Beijing. Am răsfăţat publicul chinez cu şapte piese de teatru româneşti şi cu încă pe atâtea din dramaturgia mondială, în viziunea românilor!

Eveniment
ICR Madrid îşi primeşte oaspeţii într‑o nouă casă / 37
Ceremonia de inaugurare a noului sediu al Institutului Cultural Român de la Madrid a avut loc pe 14 februarie 2019, în prezenţa doamnei Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, a Excelenţei Sale doamna Gabriela Dancău, ambasadorul României în Regatul Spaniei, şi a doamnei Maria Floarea Pop, directorul reprezentanţei ICR de la Madrid. La eveniment au participat şi numeroşi reprezentanţi diplomatici acreditaţi în capitala Spaniei, personalităţi din mediul academic şi editorial, alături de reprezentanţi ai institutuţiilor culturale locale şi a directorilor institutelor de cultură. „În relaţia bilaterală cu Spania, dimensiunea culturală nu poate fi ignorată, fiind un important pilon de cooperare între popoarele noastre. Îmi exprim convingerea că noul sediu va permite Institutului Cultural Român de la Madrid să facă un salt calitativ în promovarea proiectelor culturale de amploare într‑un context cultural spaniol competitiv”, a declarat E.S. doamna Gabriela Dancău, ambasadorul României în Regatul Spaniei

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● A fi sau a nu fi premier / 37
Este pentru prima dată în istoria Israelului când un premier în funcţie se confruntă cu acuzaţii penale. Perioada nu este aleasă întâmplător. Mai este doar foarte puţin timp până la alegerile din data de 9 aprilie

Eveniment • 70 de ani de diplomaţie sino-română
Liaoning – Ideea Europeană / 38
La invitaţia Fundaţiei Culturală Ideea Europeană – Editura Ideea Europeană, cinci reprezentanţi ai Grupului Editorial Liaoning din Shenyang, China, s‑au aflat într‑o vizită în România. În parteneriat cu revista Contemporanul, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutul Cultural Român şi Biblioteca Judeţeană Galaţi „V.A. Urechea”, Fundaţia Culturală Ideea Europeană a organizat o serie de evenimente dedicate aniversării de 70 de ani de diplomaţie sino‑română, prieteniei şi colaborării între România şi China.

 

Vă dorim lectură plăcută!

Puteți comanda un abonament sau revista
în format tipărit pe librăria Contemporanul (Click aici)

Ediția Digitală Contemporanul

Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com

Logo-romania-citeste-ro

Arhiva revistei Contemporanul

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite!

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now