Contemporanul » Antologiile Conte » Papa Francisc: Cugetări despre ştiinţă

Papa Francisc: Cugetări despre ştiinţă

În primăvara anului 2019 Sfântul Părinte Francisc este aşteptat de întreg poporul român, cu dragoste, interes şi preţuire, să viziteze România pentru a continua cu autorităţile ecleziastice româneşti dialogul ecumenic avut de acestea cu Papa de fericită amintire, Ioan Paul al II‑lea, în 7‑9 mai 1999, în urmă cu exact 20 de ani

Sfântul Părinte, Papa Francisc, cel de al 266‑lea Suveran Pontif, cunoscut ca Jorge Mario Bergoglio, s‑a născut la 17 decembrie 1936 în Argentina, la Buenos Aires. A fost ales Papă al Bisericii Universale/catolice/ şi Episcop al Romei la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Este primul Papă iezuit, neeuropean, după Papa Grigore al III‑lea (731‑741) şi tot primul Papă originar de pe continentul american.

Jorge Mario Bergoglio provine dintr‑o familie modestă de emigranţi italieni; a fost unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor feroviar. A studiat chimia în oraşul natal, apoi a urmat cursurile seminarului din Villa Devoto (Buenos Aires). La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obţinut licenţa în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), după care a predat literatură şi psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe şi la Colegio del Salvador din Buenos Aires.

De subliniat că unul dintre formatorii spirituali ai lui Bergoglio a fost preotul greco‑catolic Ştefan Czmil, refugiat din Ucraina, care l‑a iniţiat în spiritualitatea creştină răsăriteană, apropiindu‑l de Biserica greco‑catolică.

Jorge Mario Bergoglio a intrat în Societatea lui Iisus la 11 martie 1958 şi a studiat pentru a deveni preot la seminarul iezuit în Villa Devoto. Însemnul iezuit figurează pe stema de cardinal şi pe cea de Papă.

În 1960 Bergoglio a obţinut o licenţiere în filosofie de la Colegiul Maximo San Jose din San Miguel; în 1964 şi 1965 a predat literatura şi psihologia la Colegio de la Inmaculada, un liceu în provincia Santa Fe, Argentina, iar în 1966 el a predat cursuri similare la Colegio del Salvador din Buenos Aires.

A fost hirotonit preot în data de 13 decembrie 1969.

În anul 1992 Papa Ioan Paul al II‑lea l‑a numit episcop auxiliar de Buenos Aires. Consacrarea sa episcopală a avut loc în data de 27 iunie 1992; la 28 februarie 1998 a devenit arhiepiscop de Buenos Aires, iar la 6 noiembrie 1998 i‑a fost încredinţată suplimentar jurisdicţia episcopală asupra credincioşilor de rit bizantin din Argentina, inclusiv a celor aparţinând Bisericii Române Unite cu Roma.

În consistoriul din 21 februarie 2001 Papa Ioan Paul al II‑lea l‑a ridicat la demnitatea de cardinal.

La 13 martie 2013, cardinalul Jorge Mario Bergoglio a fost ales, se spune, cu 90 de voturi din 115, Papă; şi‑a luat numele de Francisc, în amintirea slăvitului Sfânt Francisc de Assisi, cu toate că i s‑a sugerat să îşi ia numele de Adrian. Slujba de inaugurare a pontificatului a avut loc la 19 martie 2013, cu participarea Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, ceea ce a constituit o premieră pentru epoca modernă, pe care îl va întâlni şi la Ierusalim în anul următor.

Se ştie că apreciază operele scriitorilor Friedrich Hölderlin /lucrarea de doctorat şi‑a scris‑o în germană/, Jorge Luis Borges şi Feodor Mihailovici Dostoievski. Îi plac filmele neorealismului italian. Iubeşte fotbalul şi este susţinător al echipei argentiniene San Lorenzo de Almagro din liga întâi.

La 24 noiembrie 2017, Papa Francisc a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

În primăvara anului 2019 Sfântul Părinte Francisc este aşteptat de întreg poporul român, cu dragoste, interes şi preţuire, să viziteze România pentru a continua cu autorităţile ecleziastice româneşti dialogul ecumenic avut de acestea cu Papa de fericită amintire, Ioan Paul al II‑lea, în 7‑9 mai 1999, în urmă cu exact 20 de ani.

Lumea ştiinţifică. În trecut lumea ştiinţifică a asumat poziţii de autonomie şi de autosuficienţă, manifestând atitudini de neîncredere faţă de valorile spirituale şi religioase; astăzi, în schimb, pare să fi conştientizat mai mult realitatea tot mai complexă a lumii şi a fiinţei umane.

Ştiinţă/societate. Este adevărat că ştiinţa şi tehnologia au influenţă asupra societăţii, dar şi popoarele, cu valorile lor şi obiceiurile lor, influenţează ştiinţa. Adesea direcţia şi emfaza, caracteristice unor dezvoltări ale cercetării ştiinţifice, sunt influenţate de opinii pe larg împărtăşite şi de dorinţa de fericire înnăscută în natura umană. Totuşi, avem nevoie de atenţie mai mare faţă de valorile şi faţă de bunurile fundamentale care stau la baza relaţiei dintre popoare, societate şi ştiinţă. Această relaţie cere o regândire, în vederea promovării progresului integral al fiecărei fiinţe umane şi al binelui comun.

Ştiinţa/Lumea spirituală. Siguranţa frumoasă a turnului de fildeş de la începutul timpurilor moderne a lăsat de mult locul unei nelinişti salutare, motiv pentru care omul de ştiinţă de astăzi se deschide mai uşor la valorile religioase şi întrevede, dincolo de cuceririle ştiinţei, bogăţia lumii spirituale a popoarelor şi lumina transcendenţei divine.

Comunitatea ştiinţifică. Comunitatea ştiinţifică este parte a societăţii şi nu trebuie să se considere ca separată şi independentă, dimpotrivă, ea este chemată să slujească familia umană şi dezvoltarea sa integrală.

Arme nucleare/interzicere. Pe urma predecesorilor mei, reafirm importanţa fundamentală de a ne angaja în favoarea unei lumi fără arme nucleare (cf. Mesaj adresat Conferinţei ONU pentru a negocia un tratat despre interzicerea armelor nucleare, 23 martie 2017), şi cer – aşa cum au făcut sfântul Paul al VI‑lea şi sfântul Ioan Paul al II‑lea – oamenilor de ştiinţă colaborarea activă la scopul de a‑i convinge pe guvernanţi despre inacceptabilitatea etică a acestui armament din cauza daunelor ireparabile pe care el le provoacă omenirii şi planetei.

Dezarmarea. Reafirm necesitatea unei dezarmări despre care astăzi se pare că nu se mai vorbeşte la acele mese în jurul cărora se iau marile decizii. Fie ca şi eu să‑i pot mulţumi lui Dumnezeu, aşa cum a făcut sfântul Ioan Paul al II‑lea în testamentul său, pentru că în pontificatul meu a fost cruţată lumea de tragedia imensă a unui război atomic.

Schimbările globale. Schimbările globale sunt tot mai influenţate de acţiunile umane. De aceea sunt necesare şi răspunsuri adecvate pentru salvgardarea sănătăţii planetei şi a populaţiilor, o sănătate pusă în pericol de toate acele activităţi umane care folosesc combustibil fosil şi despăduresc planeta (Scrisoarea enciclică Laudato si’, 23). Comunitatea ştiinţifică, aşa cum a făcut progrese în identificarea acestor riscuri, acum este chemată să prospecteze soluţii valabile şi să convingă societăţile şi pe liderii lor să le urmărească.

Despre drepturile universale. Drepturile universale proclamate trebuie să devină realitate pentru toţi şi ştiinţa poate contribui în mod decisiv la acest proces şi la dărâmarea barierelor care îl împiedică.

Stiluri de viaţă. Depăşirea foamei şi setei, a mortalităţii ridicate şi a sărăciei, în special printre cei opt sute de milioane de nevoiaşi şi excluşi de pe pământ, nu va fi obţinută fără o schimbare în stilurile de viaţă.

Slujirea pozitivă. Biserica nu aşteaptă de la ştiinţă să urmeze numai principiile eticii, care sunt un patrimoniu inestimabil al neamului omenesc. Ea aşteaptă o slujire pozitivă, pe care o putem numi, cu sfântul Paul al VI‑lea, „caritatea ştiinţei”.

Rolul cercetării. Cercetarea ştiinţifică să slujească tuturor, cu scopul ca popoarele de pe pământ să fie săturate, adăpate, vindecate şi formate.

Politica şi economia/ Ştiinţa. Politica şi economia popoarelor să scoată din cercetarea ştiinţifică indicaţii pentru a înainta cu certitudine mai mare spre binele comun, în folosul în special al săracilor şi al celor nevoiaşi, şi spre respectarea planetei.

Prezentare şi traducere de Nicolae Mareş

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now