Contemporanul » Antologiile Conte » Blaga and Us – Blaga şi noi

Blaga and Us – Blaga şi noi

Making his entry into public discourse with maxims and reflections, forced into a cone of darkness and silence by the post-war communist regime after the publication of a volume of aphorisms (Discobolul, 1945), in which he allowed himself to think freely and critically on dogmatism, Lucian Blaga remained faithful to this subgenre of sage discourse throughout his life. Should we ask why, the answer might be found in the thinker’s impression of living in a perpetual apocalypse, so frequent and shocking were the discoveries of contemporary science.

Professor Calvin O. Schrag (The Resources of Rationality: A Response to the Postmodern Challenge, 1992, and „Philosophy at the End of the Twentieth Century with a Note on Lucian Blaga”, 2013)) saw in Lucian Blaga the link between modernist and postmodern philosophy, as he coined concepts that include the middle term of polyvalent logic, forcing a superposition of the structuralist codes of the former and the indeterminist, chaotic spectacle of the latter: „Rejecting both the irreconcilability of their contradictory states and their Hegelian sublimation in the impermeable unity of a higher synthesis, Blaga spoke of a transfigured antinomy. The dynamics of a transfigured antinomy is such that the differences in question retain integrity, so that they are understood by a complementarity of perspectives articulated by a new logic of opposition. Blaga’s genius was able to discern the applicability of the transfigured antinomies dynamics not only in the specialized fields of physical sciences, but also in micro- and macro-biology, as well as in the cultural horizon of the human species”.

Early in the last century Blaga perceived the theories that would impose a new paradigm of thought: the dual nature and constant speed of light (Michelson), non-localization of information (as in the experiment of cloning echinoids by which Hans Driesch demonstrated that genetic information is not spatially/ fragmentarily distributed, being instead nonlocal and holistic, like the hologram discovered later), the finite/ infinite superposition (an example being the transfinite sequence of aleph numbers, which remains infinite, even if some numbers are extracted, as defined by Cantor). In order to tame the unsettling novelty of contemporary science, Blaga wrote aphorisms which, despite being based on paradox or transfigured antinomies, served as a sort of terra firma of thought, a foundation of elements of philosophical utterance such as the stones supporting masonry. On the other hand, he tried to lend those revolutionary ideas a familiar sound by associating them with ancient myths or poetry. Lucifer, for instance, becomes the figure of contradiction, the rebellion against the dogmatic thought of formal logic, where archetypal identity is represented by „I Am That I Am” of the Oldtestamental God; the transfinite Cantor sets are found similar to the primordial substance of Philo, whose emanations do not diminish it, while the non-localization of information, as we call it today, is anticipated by Blaga’s model of the universe without origin and center (featuring the Great Anonymous and the unpredictable combinations of Divine Differences) reminiscent of the consubstantiality of the Trinity. The liquid crystal – a synthetic image that fascinated the philosopher because it combines flow, movement, and the disposition of molecules in crystalline form – is a cognitive correlative of Dali’s liquid clock, another transfigured antinomy of the period when the intellect took an ecstatic leap into post-formal logic. These diamonds of poetic-philosophical thought send squibs of light into the reader’s mind, fertilizing it as if they were possessed of the original force of creation.

Translation and presentation by
Maria-Ana Tupan

Maria-⁠Ana Tupan, Blaga şi noi

Debutând în discursul public cu cugetări, intrând în conul de umbră şi tăcere impus de dictatura comunistă postbelică în urma publicării unui volum de aforisme (Discobolul,1945), în care îşi permitea să gândească liber şi critic la adresa dogmatismului, Lucian Blaga a rămas fidel acestei specii sapienţiale de-⁠a lungul întregii sale vieţi. Dacă ne întrebăm de ce, un răspuns l-⁠ar putea oferi chiar autorul atunci când mărturiseşte că se simte trăind într-⁠un perpetuu apocalips, atât de frecvente şi bulversante erau descoperirile ştiinţei contemporane.

Profesorul Calvin O. Schrag (The Resources of Rationality: A Response to the Postmodern Challenge, Indiana University Press, 1992, and „Philosophy at the End of the Twnetieth Century with a Note on Lucian Blaga”, 2013) a văzut în Lucian Blaga veriga ce uneşte filosofia modernistă şi postmodernă prin crearea de concepte ce includ termenul mediu al logicii polivalente, forţând o superpoziţie, ca în funcţia de undă, a diferenţelor din codurile structuraliste ale celei dintâi şi ruptura logică, spectacolul haotic indeterminist, al celei de a doua: „Respingând atât ireconciliabilitatea stărilor contradictorii, cât şi hegeliana lor sublimare în unitatea impermeabilă a unei sinteze mai înalte, Blaga s-⁠a pomenit vorbind despre o „antinomie transfigurată”. Dinamica unei antinomii transfigurate este de o asemenea natură, încât diferenţele în cauză îşi păstrează integritatea, astfel încât să fie înţelese printr-⁠o complementaritate a perspectivelor, articulate printr-⁠o nouă logică a opoziţiei. Geniul lui Blaga a putut discerne aplicabilitatea dinamicii antinomiilor transfigurate, nu numai în domeniile specializate ale ştiinţelor fizice, dar şi în domeniul micro-⁠ şi macro-⁠biologiei, precum şi în orizontul cultural al speciei umane.

Din revoluţiile începutului de secol, Blaga a intuit teoriile ce aveau să se impună ca o nouă paradigmă de gândire: natura duală şi constanţa vitezei luminii (Michelson), non-⁠localizarea informaţiei (experimentul clonării echinoidelor prin care Hans Driesch a demonstrat că informaţia genetică nu este spaţial/ fragmentar distribuită, ci e nelocalizată, holistă, asemeni hologramei descoperite ulterior), superpoziţia finit/infinit (şirul infinit aleph al numerelor naturale, care rămâne infinit, chiar dacă se extrag, de exemplu, numerele pare, din teoria mulţimilor a lui Cantor). Pentru a îmblânzi noutatea debusolantă a ştiinţei contemporane, Blaga a încercat să creeze, prin aforisme, deşi bazate mai curând pe paradox sau antinomii transfigurate, un soi de terra firma a gândirii, o fundaţie de elemente ale rostirii filosofice, aşa cum sunt pietrele pe care se sprijină zidăria. Pe de altă parte, a încercat să le împrumute un sunet familiar prin asocierea cu mituri străvechi sau prin poetizare. De exemplu, Lucifer devine figura contradicţiei, a revoltei contra gândirii dogmatice a logicii identităţii arhetipal reprezentată de „Eu sunt acela care este” al divinităţii veterotestamentale; mulţimile cu cardinali diferiţi din teoria lui Cantor sunt asemuite substanţei primare a lui Filon, care se împarte fără să se împuţineze, iar non-⁠localizarea informaţiei, cum o numim astăzi, anticipată de el ca model fizic fără origine şi centru al universului (Marele Anonim şi combinaţiile impredictibile ale diferenţialelor divine) îşi află precedent în consubstanţialitatea Trinităţii. Cristalul lichid, o ima­gine-⁠sinteză care îl fascina, deoarece îmbina mişcarea şi dispunerea moleculelor în formă cristalină, e un corelativ cognitiv al ceasului lichid al lui Dali – o altă antinomie transfigurată a perioadei în care intelectul a realizat saltul extatic în logica postformală. Aceste concentrate ale gândirii poetico-⁠filosofice scapără în mintea cititorului o lumină ce are darul de a-⁠i fertiliza propria gândire, ca şi cum ar poseda ceva din forţa originară a creaţiei.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Maria-Ana Tupan

Prof. Dr. Habil. Maria-Ana Tupan (n. 1949) este autoare a unor studii de istorie, critică şi teorie literară, apărute la edituri academice din ţară şi din străinătate, precum şi a unui curs de istorie a literaturii britanice de la origini [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now