Contemporanul » Ancheta Conte » Leonid Dimov – neomodernistul evreu de Boris Marian

Leonid Dimov – neomodernistul evreu de Boris Marian

Dimov a absolvit Liceul „Sf. Sava”, un liceu de prestigiu, se înscrie la Litere şi Filosofie, de unde este exmatriculat, nu se ştie de ce, trece la Biologie, dar este arestat şi închis la Jilava în 1957, pentru că a „profanat” statuia lui Stalin din Herăstrău

Deşi nu şi‑a manifestat evreitatea, Dimov provenea din familia lui Nahum Mordcovici, s‑a născut la Ismail, la 11 ianuarie 1926, şi a murit la Bucureşti, la 5 decembrie 1987. A fost marginalizat de regimul comunist fără nici o motivaţie, ca mulţi scriitori care nu cântau în strună liderilor comunişti. Nici maniera sa onirică, post‑avangardistă nu convenea criticii marxiste. Puteau să placă cenzorilor aceste versuri? „Dar să lăsăm gluma. Era/ Bufonul nostru numai catifea/ şi pe dinăuntru şi pe dinafară/ un vulpoi de cârpă cu coadă uşoară”. Un continuator al lui Dimov este poetul Emil Brumaru, după opinia noastră. Dimov a absolvit Liceul „Sf. Sava”, un liceu de prestigiu, se înscrie la Litere şi Filosofie, de unde este exmatriculat, nu se ştie de ce, trece la Biologie, dar este arestat şi închis la Jilava în 1957, pentru că a „profanat” statuia lui Stalin din Herăstrău. Debutează cu versuri în 1956, în revista Tânărul scriitor, cu versuri ce vor fi republicate în Viaţa Românească în 1965. În 1966 publică primul volum de versuri. Este considerat un continuator al lui Ion Barbu, Bacovia, Fundoianu, dar originalitatea sa este recunoscută. A dus o viaţă de boem, fără un venit sigur, murind la vârsta de 61 de ani. Emulii săi au fost Ţepeneag, Ivănceanu, Valery Oişteanu, care a plecat în SUA. În tinereţe a studiat şi matematica, teologia, numele de Dimov fiind preluat de la mama sa. A fost prieten cu poeţii‑artişti Pucă şi Pâcă, onirici (modalitate de expresie bazată pe vise) ca şi el. Un timp a fost redactor la România literară.

Grupul oniric îi va include pe Emil Brumaru, Sorin Titel, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Iulian Neacşu, Florin Gabrea, Vintilă Ivănceanu. În 1971, după Tezele din iulie, presiunea cenzurii se resimte acut şi grupul se destramă, unii dintre membri plecând în exil (Ţepeneag, Gabrea, Ivănceanu), alţii retrăgându‑se din zona vizibilă a lumii culturale (Dimov, Mazilescu, Turcea, Titel). Relaţia apropiată a lui Dimov cu Ţepeneag şi apartenenţa la Grupul oniric l‑au adus pe poet în atenţia Securităţii, care l‑a urmărit ani de‑a rândul, după cum o dovedesc documentele din arhiva CNSAS.

Dimov a murit în urma unui stop cardiac; este înmormântat la Cimitirul Şerban‑Vodă (Bellu). A publicat în timpul vieţii şi mai apoi i s‑au publicat postum Versuri, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966, Pe malul Stixului, Editura Tineretului, Bucureşti, 1968, Carte de vise, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1969 (conţine ciclurile Hipnagogice, 7 proze, La capătul somnului şi Poeme de veghe), Semne cereşti. Rondeluri, Cartea Românească, Bucureşti, 1970, Eleusis, Cartea Românească, Bucureşti, 1970 (cu ilustraţii de Florin Pucă), Deschideri, Cartea Românească, Bucureşti, 1972 (copertă de Harry Guttman), A.B.C., Cartea Românească, Bucureşti, 1973, Amintiri, Cartea Românească, Bucureşti, 1973 (colaborare cu Mircea Ivănescu şi Florin Pucă), La capăt, Editura Eminescu, Bucureşti, 1974, Litanii pentru Horia, Editura Dacia, Cluj‑Napoca, 1975, Dialectica vârstelor, Cartea Românească, Bucureşti, 1977, Tinereţe fără bătrâneţe. Basm (după Petre Ispirescu şi nu prea), Editura Albatros, Bucureşti, 1978, Spectacol, Cartea Românească, Bucureşti, 1979 (cu ilustraţii de Florin Pucă), Texte, Colecţia Cele mai frumoase poezii, Editura Albatros, Bucureşti, 1980 (prefaţă de Mircea Iorgulescu), Veşnica reîntoarcere, Cartea Românească, Bucureşti, 1982, Ediţii postume – Carte de vise, Editura Eminescu, Bucureşti, 1991 (selecţie şi îngrijirea textului de Marina Dimov), Baia, Colecţia Poeţi români contemporani, Editura Eminescu, Bucureşti, 1995 (selecţie de Marina Dimov şi copertă de Daniel Nicolescu), Carte de vise, Colecţia Biblioteca şcolarului, Editura Litera, Chişinău, 1997 (copertă de Isai Cârmu), Momentul oniric, Cartea Românească, Bucureşti, 1997 (texte teoretice de Dimov şi Dumitru Ţepeneag strânse de Corin Braga; copertă de Tudor Jebeleanu), Versuri, Editura Gramar, Bucureşti, 2000 (ediţie îngrijită, postfaţă, tabel cronologic şi referinţe critice de Nicolae Bârna), Scrisori de dragoste (1943‑1954), Colecţia Ego‑grafii, Editura Polirom, Bucureşti, 2003 (corespondenţă; ediţie îngrijită, studiu introductiv, bibliografie, notă asupra ediţiei şi note de Corin Braga), Pe malul Styxului, Colecţia Ediţii definitive. Scriitori români. Patrimoniu, Editura Vinea, Bucureşti, 2003 (ediţie realizată de Nicolae Tzone şi prefaţată de Gheorghe Grigurcu), Poezii (carte la borcan), Editura Humanitas, Bucureşti, 2003, Opere. Vol. 1, Colecţia Biblioteca românească. Poezie, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006 (prefaţă de Ion Bogdan Lefter), Onirismul estetic. Antologie de texte teoretice, Nedea Print, Curtea Veche, Bucureşti, 2007 (interpretări critice şi prefaţă de Marian Victor Buciu).

A tradus din Marcel Raymond, Pierre Daix, Hugo Friedrich, Curzio Malaparte, Giambattista Marino, Gerard de Nerval, Andrei Belîi, Mihail Lermontov etc. Premii şi distincţii: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducere (1979), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru poezie (1968, 1977, 1982). Aprecieri critice: „Un ermetic descins din Ion Barbu, balcanizant ca Gheorghe Magheru, dar la o treaptă a fiinţei mult superioară, arghezian şi bacovian pe alocuri, «oniric» şi acumulator de realităţi fascinante prin teribila lor concreteţe, barochist, grav şi burlesc deopotrivă, manierist prin gratuitatea invenţiei imagistice şi virtuozitatea asamblării cuvintelor rare în versuri perfecte, toate acestea sunt, negreşit, adevărate. Dar, dincolo de ele, farmecul secret al artei lui Dimov scapă. Ca un silf, deşi ni se înfăţişează dimpotrivă, în posturi mai curând groteşti şi neajutorate, Dimov lunecă printre definiţii” – Ov. S Crohmălniceanu, Dialectica ideilor, Cronică la Dialectica vârstelor. „Un manierist reţinut tardiv de tradiţia poeziei interbelice este Leonid Dimov. El scrie, aşa cum scriau în Contimporanul, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu sau Camil Baltazar şi la fel cu Romulus Vulpescu, să zicem, este un versifex. Un tipar prozodic, o dizlocare, amintesc de Barbu sau Arghezi, şi, pentru că asemenea versuri o impun, criticul este tentat să caute influenţele în stânga şi‑n dreapta. […] Istoricul literar va spune că Leonid Dimov aparţine, măcar spiritului, unei generaţii interbelice care a proliferat la Contimporanul, Integral, Unu sau 75 HP. Întrebarea este în ce măsură poate fi reluată o asemenea tradiţie (dincolo de justificarea ei ca o reacţie firească la un aticism prelungit, nociv pentru evoluţia poeziei), fără riscul manierei” – Florin Manolescu. „Ca şi visele, basmele acestea lirice sunt numai aparent inocente, cu zmângălituri şi culori copilăreşti. Sunt în fond crude şi anxioase, chiar dacă îmblânzite de un estetism graţios, coregrafic, poveşti despre viaţă şi moarte. Ludicul nu poate masca, substratul existenţial, întrebarea înspăimântată despre identitate. […] Uşurinţa fanteziei lui Leonid Dimov induce adesea în eroare. Multe poezii par simple evocări sentimentale – impregnate de dulceaţa obiectelor cotidiene, de zgomotele străzii şi ale casei, de un pitoresc vag balcanic – şi sunt în definitiv nişte parabole ingenioase ale morţii, vieţii, incertitudinii sau fricii” – Nicolae Manolescu, în România literară, nr. 21/ 1979, cronică la volumul Spectacol. „El este un voluptuos al materiilor exotice, pitoreşti, luxoase şi un fantezist al domesticului, nu fără o nelipsită notă de umor. Lirismul lui metronomic nu exclude volute largi ale unei imaginaţii bete de ea însăşi. Lexicul e baroc şi opulent” – Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc. Despre Dimov a mai scris Dan C. Mihăilescu ş.a.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now